13 Septembrie, 2005, ora 2,50 noaptea !
Dormeam, şi brusc, mă face să tresalt de pe pat, O LUMINĂ ALBĂ, orbitor de strălucitoare, şi astfel, văd cu ochii închişi, cum CERUL nopţii, devine albastru violet ,stralucitor si transparent.
Îm următoarea clipă, mă aflu, într-o SFÂNTĂ BISERICĂ, unde nu era nimenea, ci doar, un semiîntuneric, care făcea să se întrevadă, chipul SFINŢILOR, din SFINTELE ICOANE, şi de pe PEREŢII interiori,ai SFINTEI BISERICI.
Dar, DUMNEZEU, voieşte, ca eu să mă apropii, de ICONOSTAS, unde se află, SFANTA ICOANĂ, a MAICII DOMNULUI, în care, MĂICUŢA, era îmbrăcată cu veşminte albe şi bleu, si cu CHIPUL Ei,ce strălucea ca Soarele.
Brusc, vad cum peste CHIPUL şi TRUPUL , PREA SFINTEI NĂSCĂTOAREI , DE DUMNEZEU, din SFANTA ICOANĂ, de pe ICONOSTAS, coboară din ÎNĂLŢIME, O SFÂNTA CRUCE, maro închis, transparenta.
UN GLAS, venit din CERUL SFÂNT , exclamă cu mare bucurie :
" SFÂNTA CRUCE ! SFÂNTA CRUCE ! SFÂNTA CRUCE !"
SFÂNTA CRUCE, se aşează, pe ICONOSTAS, pe mijlocul CHIPULUI şi TRUPULUI, MĂICUŢEI DOMNULUI, purtată de O FORŢĂ NEVĂZUTĂ, până şi-a gasit ,locul potrivit, pe SFÂNTA ICOANA.
Acum, vedeam, atât pe MAICA DOMNULUI, cu CHIP ca de Soare, si cu veşminte alb-bleu, dar şi SFÂNTA CRUCE, transparentă, maro, precum umbra densă, a unui copac.
ÎMPREUNĂ, străluceau, în semi-întunericul din SFÂNTA BISERICĂ.
Dragii mei, chiar dacă, nopţile şi zilele, în care nu sunt SĂRBĂTORI RELIGIOASE, în SFINTELE BISERICI, nu sunt oameni, asta nu înseamnă că, DUMNEZEU, nu caută la CASA SA, şi nu face, MINUNI, în CASA SA, chiar dacă,sunt nevăzute, de oameni.
Când noi, venim la SFANTA BISERICĂ, DUMNEZEU, ştie, cu mult înainte, cine va veni şi locul unde se va aşeza; şi astfel, pregăteşte fiecăruia, locul, unde să stea, în SFANTA BISERICA, după CREDINŢA fiecăruia.
Cu dragoste, Maria
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu