UNIREA ! CARE ESTE ADEVĂRATA DATĂ , A UNIRII MOLDOVEI CU ŢARA ROMÂNEASCĂ ?

                                             26  Octombrie  2006 , ora 4,10 zori de zi  !

                                                                      Dragii mei, 

Cu toţii ştim că ziua Unirii , o sărbătorim la 24 Ianuarie a fiecărui an.
Dar oare , este chiar corectă această dată ?
Iată dragilor ,ce spune un glas :

                     "Iar l-au pus Domn al Moldovei pe Domnitorul Ţării.
                 Şi dacă nu va domni cum  trebuie , îl va da afară.
Dar un alt glas continuă :
                     Nu vor să se ocupe,de data Unirii !
                Unii singuri, o stabilesc !
               O stabilesc ?(întreabă un alt glas)

Aşadar dragilor, care este DATA  sigură, când s-a făcut adevărata UNIRE ?
                Astept cu mare drag si cu mult interes,
                                              Comentariile voastre !  
                              Cu dragoste, Maria. 
 
                   

1. Unirea Moldovei cu România - pas cu pas - YouTube

   www.youtube.com/watch?v=88dvpiCDTHQ   Cached
   

   Jul 19, 2013 · Unirea Moldovei cu România - pas cu pas - YouTube ... YouTube home

   
   

   Ştefan cel Mare, domnitor devenit legendă

   Astăzi, 2 iulie cu ocazia împlinirii a 510 ani de la trecerea în eternitate a domnitorului Ştefan cel Mare, am organizat o oră de lectură cu genericul Ştefan cel Mare-domn al Moldovei.

   
   

   

   Ştefan cel Mare este o figură măreaţă, legendară. Nu ne putem numi un neam, dacă nu cunoaştem cine sunt apărătorii patriei noastre. Fiecare, de mic copil, trebuie să cunoască cine a fost acest şoim neînfricat, care se avânta primul în luptă şi învingea datorită agerimii sale,  orice copil trebuie să cunoască cine a fost simbolul luptei pentru libertate şi dreaptă credinţă.

   Ştefan cel Mare şi Sfânt s-a născut în Borzeşti, în 1433 şi a decedat pe 2 iulie 1504, la Suceava. Fiind foarte tânăr, urcă pe tron în primăvara anului 1457. În 47 de ani de domnie a purtat 47 de războaie, dintre care a pierdut doar două. Niciodată n-a luptat pentru a cuceri teritorii străine, ci pentru a apăra integritatea ţării şi credinţa strămoşească.                             

   Participanţii la activitate au aflat acestea, dar şi multe alte lucruri interesante despre marele domnitor. Le-am prezentat cărţi istorice şi artistice, monografii, în care au putut găsi date, citate, legende despre Leul de la Moldova. Printre cărţile prezentate, o mare valoare artistică, dar şi istorică, o prezintă Viaţa lui Ştefan cel Mare de Mihail Sadoveanu şi Domnia lui Ştefan cel Mare de Nicolae Dabija. Am selectat câteva pasaje, pentru a le citi copiilor. Din Viaţa lui Ştefan cel Mare am ales fragmente din Bătălia de la Cozmin şi praznicul oştilor la Hîrlău, iar din Domnia lui Ştefan cel Mare am ales fragmente din Bătălia de la Podul Înalt.

   

                                      

   Pentru a-i provoca şi pe micii noştri cititori să fie viteji, asemenea marelui domnitor,  le-am citit legenda Cum a apărat Ştefan, copil fiind, o cetate, culeasă de Petru Demetru Popescu din cartea Ştefan cel Mare: Viaţa legendară şi faptele sale extraodinare şi povestite pentru elevii care învaţă istoria, autor Boris Crăciun.

   Alte cărţi pe care le-am prezentat sunt: Ştefan cel Mare şi Sfânt, Ştefan cel Mare şi Sfânt-domnitor al Moldovei (1457-1504), itinerar istorico-literar, Ştefan cel Mare: mică enciclopedie pentru adolescenţi de Ion Ţurcanu, Ştefan cel Mare şi Sfânt: 500 ani de nemurire, etc.

   Cititorii noştri au rămas fascinaţi de trecutul nostru istoric şi mai ales de acele pagini care s-au scris în timpul domniei lui Ştefan cel Mare şi Sfânt.

   Iată că au trecut sute de ani de la trecerea în eternitate, iar astăzi s-a mai adunat unul,  dar numele lui Ştefan cel Mare a rămas viu, precum şi faptele lui de vitejie. Cel ce a fost domnul Moldovei, a rămas un model de bărbăţie pentru întregul nostru neam. Cinstire ţie, Ştefane, cinstire, ţie, brav bărbat!

   
   

   Când a fost să moară Ştefan,

   multă jale-a fost în ţară:

   cîte braţe-n deznădejde

   către cer nu se-nălţară?
   
   

   Tristă-i mănăstirea Putnei,

   porţile-i deschise-aşteaptă

   strălucit convoi ce vine

   şi spre ele-ncet se-ndreaptă.

   
   

   Este Ştefan. Azi străbate

   cel din urmă drum prin ţară,

   dar pe unde trece-acuma

   în măreaţa zi de vară,

   
   

   plânge dealul, plânge valea,

   plâng pădurile bătrâne,

   şi norodu-n hohot plânge:

   ,,Cui ne laşi pe noi, stăpâne?’’

   Cînd a fost să moară Ştefan...