SEMNELE , RĂSTIGNIRII LUI IISUS , RĂMASE , PE SFÂNTA CRUCE !

                                                      25  Mai  2010,ora 23,10 !

Este noapte târziu, iar eu ,stau singura in camera mea, si in genunchi fiind, ma rog, cu toata fiinta mea ,la BUNUL DUMNEZEU si la MAICA DOMNULUI.
Brusc, ochii mi se inchid,si astfel, vad cu ei inchisi, UN CER, ca un amurg, ca atunci cand, se îngână ziua cu noaptea.
Ca pe un varf de munte, vad O SFANTA CRUCE, din LUMINA alba, stralucitoare si foarte densa, aceasta LUMINĂ , a SFINTEI CRUCI..   UN NOR , alb, dens, ca de ceaţă ,apare brusc, în faţa SFINTEI CRUCI, de pe varful muntelui.
Norul alb, se lipeste de SFANTA CRUCE, ca apoi, sa se desprinda, in clipa urmatoare, si astfel, vad cum, NORUL alb, dispare, iar SFANTA CRUCE, nu mai este ca mai inainte, de a veni NORUL, care se lipise de ea. SFANTA CRUCE, are acum, 3 MARI SEMNE.
Acolo, unde IISUS, statuse cu spatele, când era rastignit, acolo, se vede, spatele MANTUITORULUI: acolo unde au stat braţele LUI IISUS, intinse pe SFANTA CRUCE, cand a fost rastignit, vad urmele clare, a braţelor SALE, ca si cum, ar fi fost si acum acolo, întinse pe CRUCE.
Partea de jos, a SFINTEI CRUCI, era neatinsa, era ca si mai inainte de venirea NORULUI de LUMINĂ, care ,pur şi simplu, a săpat, în CRUCEA de LUMINĂ, şi a lasat ac olo, pe SFANTA CRUCE, urmele spatelui LUI IISUS, urmele braţelor, MANTUITORULUI, cand a fost RASTIGNIT.
Dragii mei, sa ne închinam, cu dragoste, MANTUITORULUI şi DUMNEZEULUI nostru, ca sa ne invrednicim, a ne apropia de SFANTA SA CRUCE,si sa o sarutam, cu frica si cu smerenie, incercand sa implinim, PORUNCILE DOMNULUI.
                                                      Cu pretuire si dragoste,
                                                                                         Maria