CERUL S - A DESCHIS , IAR RAIUL A COBORÂT ÎN CAMERA MEA !

Dormeam la această oră ! Dar nu aveam un somn liniştit, visam ceva , aveam un adevărat cosmar ! Nu are sens să vi-l povestesc  pentru că toţi visăm ,toţi avem coşmaruri la un moment dat. Important este faptul că ,o Lumină albă orbitor de strălucitoare mă trezeste cât ai clipi. 
În clipa în care m-a trezit , nu deschid deloc ochii, pentru că nu aveam de ce să-i deschid. Lângă mine,în stânga mea , pe mica mea pernuţă străluceşte şi pulsează  O bucăţică din Cerul nevăzut al Lui Dumnezeu !
Aveam în palma mea stângă,aveam bucăţica din Cerul bleu stralucitor foarte, din Cerul Lui Dumnezeu.
Aceasta bucăţică din Cerul Lui Dumnezeu , avea forma unei frunze de stejar, era groasa şi foarte densă.
Strălucea extrem de tare , ca un smarald în razele Soarelui. In timp ce mă bucuram de aceasta "frunză"bleu cu strălucire ca de oglindă,în jurul meu ,deasupra patului meu în care eram ,se petrecea ceva mai mult decât uimitor.
Cerul s-a deschis precum am trage o cortină si astfel,vedeam un Cer de culoare alb -bleu şi era peste tot în camera mea, deasupra mea, încojurată fiind de acest Cer, din toate părţile.
Din inima Cerului în care stă DUMNEZEU, coborau până la mine, peste tot în jurul meu, precum frunzele în vânt, coborau norişori aurii , precum jumătăţile de Soare ,ondulaţi la partea de sus, si erau ca si cum ar fi fost şlefuiţi din Soarele de pe CER.
Ploua deasupra mea cu astfel de norişori de Soare. În jocul lor, de a coborâ şi a se înălţa în acelaşi timp, auzeam un cor ca de Îngeri care cânta Dumnezeiesc de frumos şi care aduceau LAUDĂ şi SLAVĂ  CREATORULUI !
Dragilor ,precum vedem frunzele copacilor ,cum cad toamna şi ne înconjoară peste tot, tot aşa eram şi eu înconjurată de acest Cer stralucitor din care "ploua", cu norişori ca de soare. Unii coborau ,alţii urcau până mai sus, după care iar mă înconjurau ,aşa încât de aş fi întins mâinile mele ,puteam să-i ating.
Îmi doream să nu se mai termine niciodată ceea ce vedeam. 
Pe acei mici norişori aurii fraţilor, vedeam Prunci adevăraţi, cu trupuşorul gol, si cu căpşorul de Prunc adevărat ,având păruţul blond şi ondulat. Pruncii erau purtaţi în interiorul acestor norişori aurii ,rupţi ca din Soare.
La un moment dat dragilor, culoarea Cerului se schimbă şi devine un roz bombon, un roz precum acei trandafiri gingaşi cu roua pe ei.
Şi din acest Cer, coborau până la mine şi urcau mai sus norişori precum ar fi, jumătăţi din Soare ondulat la partea de sus. 
Niciodată dragilor, nu am mai trăit O asemenea MARE  ŞI  TAINICĂ  MINUNE.
Acesta era cu adevărat ,Raiul Lui Dumnezeu, unde El sălăşluieşte cu ÎNGERII  Săi.
Fraţilor, credeţi-mă că dacă cineva dintre voi,ar putea să vadă ceea ce eu am văzut, o clipă nu s-ar mai gândi la neajunsurile zilei de mâine, sau cum sa adune comori pe Pământ.
Dacă trăim frumos în viaţa aceasta, având grijă de sufletul nostru, făcând fapte bune, implorând pe BUNUL DUMNEZEU, să ne ierte păcatele şi să ne ajute să punem un nou început în viaţa noastră, bineplăcut Lui, cu toţii ne vom putea bucura de RAIUL  SĂU, care este numai strălucire, numai Cântece Dumnezeiesti, numai Pace şi linişte sufletească. 
Să nu-i plângem pe drepţii plecaţi dintre noi fraţilor ! Căci ei sunt fericiţi în Raiul Lui Dumnezeu ! Să ne plângem pe noi cei rămaşi, căci nu ştim ce vremuri ne aşteaptă şi nu ştim dacă vom găsi puterea înlăuntrul nostru, ca să ne îndreptăm după Voia Lui Dumnezeu.
Din suflet vă rog, să credeţi în toate câte vă spun şi scriu, căci nu sunt de la mine ! De la DUHUL  CEL  PREA  SFÂNT  sunt toate !
Să credeţi şi să vă îndreptaţi, căci niciodată nu este prea târziu la DUMNEZEU ! EL ne primeşte, şi de-ar fi cea din urmă clipă a vieţii noastre !
Numai să ne întoarcem la EL şi la MAICA  FIULUI  SĂU şi MÂNTUITORULUI nostru, din dragoste şi nu din frică !
                          Şi tot cu dragoste, ca de fiecare dată,
                                                     Maria !