POSTUL CRĂCIUNULUI , ÎNCEPE DE LA 15 NOIEMBRIE ! SFATURI DE SUFLET !

ÎNCEPÂND  DE  VINERI  15 NOIEMBRIE  2013, ÎNCEPE  SFÂNTUL  POST  AL  NAŞTERII  DOMNULUI  NOSTRU, 
                IISUS  HRISTOS !

   SFÂNTUL  POST  AL  CRĂCIUNULUI !

CE AVEM  VOIE ŞI  CE  NU  AVEM  VOIE , TIMP  DE  40  DE  ZILE, CÂT  ŢINE 

                    SFÂNTUL  POST !

BUCURAŢI - VĂ !!!  DĂRUIŢI  BUCURIE  ŞI  

           DRAGOSTE   SUFLETEASCĂ !

           ESTE  PERIOADA  BUCURIILOR

                    ŞI  A  SPERANŢELOR  !

UNDE  VEDEŢI  LACRIMI, ŞTERGEŢI - LE  

                       CU  O  BUCURIE !

        UNDE  VEDEŢI  DEZNĂDEJDE , 

     FACEŢI  SĂ  RENASCĂ  SPERANŢA !

UNDE  VEDEŢI  MASA  GOALĂ.....PUNEŢI  

        CEVA  PE  EA, ŞI  VEŢI  PRIMI 

                   DREPT  RĂSPLATĂ ,

  BRAŢELE  DESCHISE A  MÂNTUITORLUI

care  vă  va dărui IZVORUL nesecat al 

             IUBIRII  LUI , şi  un loc


                 în  ÎMPĂRĂŢIA  SA!

POSTUL  CRĂCIUNULUI, al doilea ca importanţă după postul Paştilor, începe în 14 noiembrie şi se încheie în 24 decembrie, în cele 40 de zile, cei care postesc pot mânca doar produse vegetale, fără carne şi produse lactate, iar în toate zilele de sâmbătă şi duminică au dezlegare la peşte. Postul Crăciunului, numit și Postul Sfântului Martin ori Postul Ignatului, sau Advent, e o perioadă precedentă Crăciunului, și care variază de la patru la șase săptămâni aproximativ, în funcție de rit și loc. Conform tradiției stabilite cu timpul în Biserică, Postului Crăciunului este de asprime mijlocie, fiind un post al bucuriei. De aceea, pe lângă abținerea de la mâncărurile „de dulce” și alte renunțări, Biserica propune un program liturgic în care un loc special îl ocupă colindele tradiționale.

Postul Crăciunului 2013

POSTUL  CRĂCIUNULUI , în bisericile ortodoxe începe miercuri şi durează 40 de zile, potrivit hotărârii Sinodului local din Constantinopol care a avut loc în 1166, în timpul patriarhului Luca Chrysoverghi, până atunci postul fiind de şapte zile sau şase săptămâni, mai aspru sau mai uşor. Gata cu mirosul de friptură ce se simte în scara blocului, a fumului de grătare din curte. Creştinii ortodocşi ştiu că săptămâna aceasta, mai precis seara de 14 noiembrie, este una specială: e ultima zi în care mai mâncăm carne! În 15 noiembrie începe Postul Crăciunului. Se spune că postul de 40 de zile, câte numărăm până la Naşterea Domnului, este unul al bucuriei şi al cercetării de sine. Se ştie că în tot acest timp nu trebuie să mâncăm carne, ouă sau alte produse de origine animală. Acest post este unul al curăţirii trupeşti şi spirituale. Parcă pentru a le fi mai uşor celor care vor ţine post timp de 40 de zile, vor fi şi câteva zile, marcate în calendar, când se dă dezlegare la peşte. 

                       INTERZIS  LA  CARNE !

Postul Crăciunului nu trebuie privit ca o perioadă a interdicţiilor, pentru că în felul acesta ne va fi foarte greu să ne abţinem de la hrana de origine animală. Trebuie să ne gândim că este un prilej bun pentru a mânca sănătos, când putem să îi dăm organismului necesarul de glucide, lipide, proteine şi aminoacizi, pentru a deveni cât mai echilibrat. Unde mai pui că soia, cartofii sau orezul sunt mai ieftine decât carnea? 

                          Greul  în bucătărie !

Teoria, ca teoria, dar ce mâncăm? Aceasta va fi întrebarea care se va găsi pe buzele tuturor celor care vor decide să ţină post. În primul rând, putem înlocui carnea cu soia, fie că o folosim pentru chifteluţe, fie pentru sărmăluţe vegetale sau pentru şniţele. O pungă de soia costă mai puţin de 2 lei în magazine. Tot pe soia punem bază şi dacă vrem lactate. Extrasul din boabe de soia este un bun înlocuitor al laptelui şi costă circa 6 lei litrul, iar brânza tofu (aproximativ 6 lei - 300 de grame) o putem găsi  în supermarketuri, dar şi în magazinele care comercializează produse naturale. 

Anumite fructe de mare se pot mânca în timpul postului: midiile, gamberii şi calamarii. Mai putem mânca Fetucini con Verdura adică fetucini – pastele acelea late - cu legume proaspete trase la tigaie în sos de vin şi aşa mai departe, putem mânca Fetucini Davero care au o combinaţie de legume proaspete şi scoici, carne de scoici, iar pentru preparatele româneşti putem mânca tocăniţă de ciuperci cu mămăliguţă, ciulama de ciuperci cu mămăliguţă, ciorbă de fasole, fără carne, bineînţeles.

"Vorbim de acelaşi 5 mese pe zi – 3 mese principale, două gustări de fructe. Micul dejun va fi format în general din carbohidrati complexi, adica vor fi fructe care sunt carbohidraţi simpli, combinate cu cereale integrale cafeaua pe care o bem dimineaţa sau ceaiul va fi prezent în continuare în dieta noastră, fructele vor fi luate drept gustari între mese, fuctele cu indice glicemic inferior dupa amiaza, cele cu indice glucemic superior – adică mai dulci – dimineaţa. La prânz, salata este cel mai uşor de luat seara se poate mânca o branză vegetală, dar atenţie foarte mare la produsele din soia pentru că foarte multe au doar informaţie de soia, au doar nişte proteine extrase din soia şi de fapt sunt mai mult aditivi alimentari", a mai spus nutriţionistul.

Specialiştii avertizează asupra pericolelor infometării. "Un exces de zel în sensul de înfometare sau, ştiu eu, post negru până la o anumită oră repetat mai multe zile, categoric poate duce la hipoglicemie, poate duce la hipocalcemie, deci chiar dacă este post se poate mânca cu stricteţe în sensul de doar legume şi fructe dar trebuie consumate din două în două ore pentru că altfel se poate ajunge până la lipotimie, leşin şi aşa mai departe", a spus nutriţionistul.

Nu trebuie să uităm că avem la dispoziţie o multitudine de legume de toamnă, cu care putem prepara tot felul de tocăniţe sau salate. Lor le putem da consistenţă cu câteva bucăţele de tofu. Ciuperci gătite în toate felurile (bineînţeles fără carne) - cam 12 lei kilogramul, sarmale cu soia, cartofi - 1,5 lei kilogramul, fasole (7 lei) sau varză (circa 1 leu kilogramul) sunt numai câteva dintre legumele care ne vor ajuta să trecem postul Crăciunului fără să ne înfometăm. Nu trebuie să uităm fructele, care ne asigură necesarul de energie. Nici apa sau ceaiurile nu trebuie să lipsească, pentru că ele ne ajută să ţinem post într-un mod sănătos. 
Chiar dacă mâncarea de post poate părea mai scumpă decât cea preparată cu carne, vom putea vedea cum în scurt timp ne vom simţi mult mai bine. Iar dacă ne ajută imaginaţia sau... internetul, putem găti preparate delicioase la preţuri foarte mici. 

                POSTUL  CRĂCIUNULUI :
            Atenţie la produsele procesate !

Pentru că se întâmplă de multe ori ca în perioada postului unii oameni să se îngraşe, e bine să ştim că nu orice produs care nu are carne este neapărat bun pentru un regim echilibrat. Nutriţioniştii spun că trebuie să evităm alimentele procesate, cele care conţin carbohidraţi rafinaţi, cum este zahărul sau făina albă. De asemenea, trebuie evitate grăsimile, consumul de băuturi cu cofeină, acesta fiind un diuretic şi un stimulent care favorizează eliminarea rapidă a apei prin urină, ceea ce duce la deshidratare.
Nu este recomandat consumul de alimente prăjite în baie de ulei, cum sunt cartofii prăjiţi, alimentele bogate în zahăr, cum ar fi plăcintele, şi nici alimentele bogate în grăsimi vegetale, cum e margarina. Putem înlocui cartofii prăjiţi cu cartofii fierţi sau copţi, plăcintele cu fructe proaspete şi pâinea cu margarină, cu o salată uşoară, dietetică. 

POSTUL  CRĂCIUNULUI, FĂRĂ  ULEI ŞI FĂRĂ VIN !

Când preparăm mâncarea trebuie să mai ţinem cont şi de alte lucruri, dacă vrem să ţinem postul „ca la carte”. Astfel, tradiţia creştină spune că în zilele de luni, miercuri şi vineri se mănâncă bucate fără ulei şi nu se bea vin, decât dacă se prăznuieşte vreun sfânt mare, trecut în calendar cu cruce neagră. Uleiul şi vinul sunt permise marţea şi joia. Joi, 21 noiembrie (Intrarea în biserică a Maicii Domnului), duminică, 24 noiembrie, sâmbătă, 30 noiembrie (Sf. Apostol Andrei, Sf. Andrei Şaguna, Mitropolitul Transilvaniei),  dar şi duminică, 1 decembrie, în 3 decembrie (Sf. Cuvios Gheorghe de la Cernica), vineri, 6 decembrie (Sf. Ierarh Nicolae), joi, 12 decembrie (Sf. Spiridon al Trimitundei), duminică, 15 decembrie (Sf. Mucenic Elefterie, Sfintele Muceniţe Anita şi Suzana) vom putea mânca preparate din peşte.

Ziua de 14 noiembrie este menţionată în calendarul ortodox drept „Lăsatul secului pentru Postul Crăciunului“. Cele 40 de zile de post ce urmează amintesc de aceeaşi perioadă petrecută de Moise pe Muntele Sinai înainte de primirea Tablelor Legii. Asemenea celor din Vechiul Testament, noi, creştinii, avem datoria de a ne pregăti, prin post şi rugăciune, pentru primirea Mântuitorului Hristos, Cel ce Se naşte din Sfânta Fecioară Maria. Încă din secolele IV-V, Părinţii Bisericii amintesc de Postul Naşterii Domnului, însă cu durată diferită. Fericitul Augustin îl menţionează, iar episcopul Leon cel Mare al Romei (440-461) a rostit nouă cuvântări despre acest post, numit „postul din luna a zecea“. Uniformizarea se va face în anul 1166, când, la Sinodul de la Constantinopol, sub preşedinţia patriarhului Luca Hrisoveghi, se va stabili ca durata Postului Naşterii Domnului să fie de 40 de zile, de la 15 noiembrie la 24 decembrie. Întrucât acest post închipuie timpul Vechiului Testament, cântările liturgice rânduite se caracterizează prin numeroase profeţii mesianice şi cuvinte despre împlinirea făgăduinţei Răscumpărătorului.

Sărbătorile SFINŢILOR ,din timpul SFÂNTULUI  POST!

Acest post pregăteşte marele praznic al Naşterii  DOMNULUI , prilej de bucurie pentru întreaga creştinătate. Felul postirii stă în legătură tocmai cu acest moment, unul dintre cele mai fericite din istoria mântuirii. Perioada de toamnă târzie găseşte cămările gospodinelor încărcate de alimente conservate, iar Biserica a rânduit ca, în fiecare sâmbătă şi duminică până la 20 decembrie (pomenirea Sfântului Ignatie Teoforul), precum şi la fiecare sfânt cu priveghere, prăznuit în această perioadă, să se dezlege la peşte, untdelemn şi vin, asemenea şi la praznicul împărătesc al Intrării Maicii  Domnului în Biserică la 21 noiembrie ,  în orice zi ar cădea. Între sfinţii ale căror sărbători sunt anul acesta prilej de dezlegare la peşte, în cursul săptămânii, amintim: Sfântul Apostol Andrei la 30 noiembrie,  Sfântul Cuvios Gheorghe de la Cernica (3 decembrie), Sfânta Muceniţă Filofteia de la Curtea de Argeş (7 decembrie) şi Sfântul Cuvios Daniil Sihastrul (18 decembrie). În perioada 20-24 decembrie, postul va deveni mai aspru.

Sărbătoarea Intrării în Biserică a Maicii Domnului reprezintă, din punct de vedere istoric, unul dintre primele evenimente cursive care au dus la Naşterea Mântuitorului. Sfânta Fecioară este afierosită Domnului, pe un drum ce o va face vrednică a fi Născătoare de Dumnezeu. Începând cu această sărbătoare, la strană se cântă, la slujba Utreniei, Catavasiile Naşterii Domnului, până la data de 30 decembrie, inclusiv.

La 30 noiembrie este pomenit Sfântul  apostol Andrei ,ocrotitorul României ,Sfântul care a propovăduit Evanghelia lui Hristos până în părţile noastre a dat naştere la numeroase tradiţii păstrate până astăzi în folclorul românesc, inclusiv un frumos colind.
Sărbătoarea Sfântului Ierarh Nicolae, pomenit de Biserică la 6 decembrie,  are o istorie aparte. În seara dinaintea praznicului, copiii îşi pregătesc încălţămintea, aşteptând daruri de la "Moş Nicolae ".. Pentru cei cuminţi, este aducător de cadouri, iar celor neastâmpăraţi le aduce o nuia. Asocierea Sfântului Ierarh Nicolae cu cadourile aduse celor mici are origini în cultul închinat sfântului în Olanda, ca ocrotitor al oraşului Amsterdam. De „Sinter Niklaas“ - numele sfântului în olandeză - pantofii copiilor erau umpluţi cu cadouri. Această imagine a prins la majoritatea popoarelor şi cultelor, drept sărbătoare a copiilor. În secolul al XX-lea, o companie producătoare de băuturi răcoritoare produce, probabil, cea mai importantă campanie publicitară care a existat vreodată: Sinter Niklaas devine Santa Claus. Din raţiuni comerciale, Sfântul Nicolae nu mai este prezentat ca arhiepiscop al Mirelor Lichiei, cu veşminte, mitră şi cârjă arhierească, ci ca un bătrânel vesel cu barbă albă, îmbrăcat în mantie roşie, cu margini albe din blană. În tradiţia românească, numele sărbătorii a dat şi numele caracterului care împarte cadouri în seara de Ajun: Moş Crăciun.

TRADIŢII  ROMÂNEŞTI  ÎN  POSTUL  CRĂCIUNULUI !

Odată cu începutul Postului Crăciunului, creştinii se adună şi repetă colinde. Cei dintâi colindători ai primului Crăciun au fost îngerii, care, potrivit Sfântului Evanghelist Luca, la Naşterea Domnului cântau: „Slavă întru cei de sus lui Dumnezeu, şi pe pământ pace, între oameni bunăvoire!“. Colindul românesc are atât motive religioase (Sfânta Treime, facerea lumii, căderea în păcat, Maica Domnului, Buna Vestire, Naşterea Domnului), cât şi elemente profane (colinda gazdei, colinde pentru flăcău, pentru fecioară, pentru tinerii căsătoriţi, pentru prunci, pentru văduvă sau pentru bătrâni). La români, colindul reprezintă un liant între generaţii, păstrat, parcă, mai fidel decât la oricare alt popor. Colindătorii sunt mesageri ai lui Dumnezeu: vin cu pace, îndeamnă la nădejde, urează sănătate şi fericire şi vestesc mântuirea. Aşa se explică deosebita cinste cu care sunt întâmpinaţi de gospodari. Mitropolitul de fericită pomenire Antonie Plămădeală afirma că autorii cuvintelor colindelor sunt necunoscuţi, iar poporul credincios a găsit cuvintele şi melodiile cele mai potrivite, care „se prind aşa de uşor, se învaţă atât de uşor, se transmit atât de uşor de la o generaţie la alta, tocmai pentru că au reuşit să prindă cuvintele în cele mai adecvate melodii care răspund sensibilităţii noastre celei mai adânci“. Cuvintele provin din teologia Naşterii Domnului, iar melodiile vin din geniul poporului nostru.

În ziua de 24 decembrie, înainte de Crăciun, se ajunează până la ora Ceasului al IX-lea. Apoi se obişnuieşte a se consuma grâu fiert amestecat cu miez de nucă, fructe şi miere, amintind de postul proorocului Daniel şi al celor trei tineri în Babilon, „care, deşi erau hrăniţi cu seminţe, s-au arătat mai frumoşi decât cei hrăniţi cu multe desfătări.“ Potrivit pr. prof. dr. Nicolae Necula, „în ziua respectivă, în multe părţi din ţară se face şi pomană cu asemenea grâu fiert, ducându-se pe la casele rudelor şi ale celor nevoiaşi, împreună cu foiţe subţiri ca de plăcintă coapte, în care se înfăşoară miez de nucă amestecat cu zahăr sau miere. Ele se numesc «scutecele» Mântuitorului“. Ajunarea din această zi aminteşte de postul din perioada primară a creştinismului, când catehumenii ajunau în seara dinaintea Crăciunului, urmând a primi pentru prima oară Sfânta Taină a Euharistiei.

            Pregătirea credincioşilor pentru praznicul 

                          NAŞTERII  DOMNULUI !

Despre pregătirea credincioşilor pentru marele praznic al Naşterii Domnului ne-a vorbit pr. prof. drd. Vasile Dumitrescu, de la Seminarul Teologic „Sfântul Voievod Neagoe Basarab“ din Curtea de Argeş: „Momentul întrupării Fiului lui Dumnezeu a fost trăit cu mare intensitate de întreg cosmosul împodobit de Dumnezeu cu energii minunate, create, dar capabile să primească lucrarea nevăzută a energiilor necreate ale harului dumnezeiesc. De aceea, Sfântul Ioan Teologul spune că «întru ale Sale a venit». În acele clipe minunate lumea a trăit o simfonie cosmică. Naturalul şi supranaturalul s-au împletit spre slava lui Dumnezeu şi pentru pacea celor de pe pământ. Îngerii au cântat, păstorii s-au închinat, făptura a oferit găzduire şi căldură, magii au unit bogăţia lumii cu filosofia vremii şi au prosternat-o la picioarele Cuvântului ce era dintru început la Dumnezeu şi care era Dumnezeu. Numai în acest context poate fi înţeles Postul Crăciunului, ca participare personală prin jertfă la bucuria Întrupării Domnului. Postul Naşterii Domnului se vădeşte ca o perioadă de pregătire pentru întâlnirea tainică, dar reală, cu Hristos, Pruncul din Betleem. Citim, medităm, ne rugăm, ne împăcăm cu semenii şi cu întreg cosmosul, ne spovedim şi ne împărtăşim cu Trupul şi Sângele Domnului, într-o atmosferă minunată de iarnă, cu foc în sobă şi glasuri de colindători pe la ferestre. Reînnodăm şirul anilor încărcaţi de tradiţii ortodoxe şi biruim duhul lui halloween şi valentine’s day“.

     POSTUL  CRĂCIUNULUI !  COPIII , ŢIN  POST ???

Aici părerile sunt împărţite. Deşi unii preoţi susţin că şi copiii trebuie să postească, medicii spun că aceştia au mare nevoie de o alimentaţie completă, din care produsele animaliere nu pot fi excluse.

Mulţi dintre credincioşi îşi sfătuiesc copii, în Postul Crăciunului, să postească doar miercurea şi vinerea.

Preoţii spun însă că acei copii care sunt bolnavi - anemie, rahitism etc. - pot să sară peste Postul Crăciunului, scrie Libertatea.ro.

POSTUL  CRĂCIUNULUI , este ţinut şi în Biserica Romano-Catolică, unde este numit "Jejunum Adventus Domini" (Postul venirii Domnului), dar durează doar trei săptămâni.

În ultima zi a POSTUL CRĂCIUNULUI (24 decembrie), numită Ajunul Crăciunului, credincioşii din multe zone ale ţării pregătesc bucate pe care le sfinţeşte preotul. Ziua de Ajun este o zi de post mai aspru decât în celelalte zile. Se ajunează până la ceasul al nouălea, când se obişnuieşte să se mănânce, în unele părţi, grâu fiert amestecat cu fructe şi miere, în amintirea postului lui Daniel şi al celor trei tineri din Babilon. În unele zone se ajunează până la răsăritul luceafărului de seară, care aminteşte de steaua ce a vestit magilor naşterea Mântuitorului. Această ajunare aminteşte, de asemenea, de postul ţinut odinioară de catehumenii care, în seara acestei zile, primeau Botezul creştin şi apoi prima împărtăşire la Liturghia săvârşită atunci în acest scop.

Tot din ziua de Ajun încep colindele, cântările prin care glasurile copiilor vestesc marea bucurie a Întrupării Domnului. Postul se încheie în 25 decembrie, după Sfânta Liturghie.

Naşterea lui Iisus este prezentată în două Evanghelii, la Matei şi Luca, fiecare punctând anumite elemente istorice şi cosmice. Astfel, Sfântul Evanghelist Matei aminteşte de stea, de magi şi de fuga în Egipt, pe când Sfântul Evanghelist Luca descrie călătoria de la Nazaret la Betleem, naşterea Pruncului şi aşezarea Lui în iesle, închinarea păstorilor şi bucuria cerească a îngerilor.

Unul dintre obiceiurile din perioada postului este şi astăzi spălarea veselei cu cenuşă sau leşie, ca să nu mai aibă nicio urmă de carne sau derivate ale acestor produse.

De asemenea, perioada de după Lăsatul secului de Crăciun era cunoscută sub denumirea "şezătorile de iarnă". Şezătorile erau întâlniri comunitare cu caracter lucrativ, dar şi distractiv. Chiar dacă se desfăşurau în perioada POSTULUI  CRĂCIUNULUI , aspectul distractiv era tolerat deoarece în cadrul lor erau învăţate colindele şi urăturile ce urmau să fie rostite în timpul sărbătorilor de iarnă.

În ziua de Lăsata secului, gospodarii de la sate mănâncă sarmale şi carne friptă, beau ţuică şi vin nou. Gospodinele trebuie să ţină cont de mai multe superstiţii: resturile de la masa de Lăsata secului se aruncă doar spre răsărit, altfel păsările se vor răzbuna şi vor ciuguli toată recolta de boabe; oalele se aşază cu gura-n jos pentru ca gospodăria să fie ferită de pagube. În plus, femeile nu au voie să coasă, nu torc şi nu ţes de Lăsata secului pentru ca gospodăria să nu fie lovită de rele şi de boli. Dacă dai împrumut ceva din casă, se vor înmulţi lupii şi vor coborî în sat. Femeile fac turte de mălai şi le dau de pomană pentru morţi şi vii.

În unele zone, există obiceiul "bătutul pernelor": fetele nemăritate încearcă astfel să-şi îmblânzească soarta şi să-şi găsească peţitori. Este o vreme şi a prezicerilor: dacă pieptul găinii fripte pentru masă este gras, iarna va fi grea, viscolită şi geroasă, iar dacă este lipsit de grăsime, vine iarnă blândă şi o vară rodnică.

De Sfântul Matei, în 16 noiembrie, fetele din zona Haţegului merg la fântâna din mijlocul satului şi, la cântatul cocoşului, aprind o lumânare şi o pun pe margine. Se spune că, pentru care merită, lumina ce se reflectă în apă se va transforma şi îi va arăta fetei chipul viitorului soţ. Tot acum, femeile lucrează până la amiază pentru a avea spor în casă anul viitor.

             POSTUL  CRĂCIUNULUI - SUPERSTIŢII !

Postul Crăciunului. La începutul postului se realizează și ofrandele rituale, dedicate, mai ales, păsărilor cerului.

Un vechi obicei ne spune că de Lăsatul Secului trebuie strânse toate oasele și resturile de mâncare într-o față de masă, iar a doua zi trebuie aruncate afară spre răsărit, spunându-se următoarele cuvinte: “Păsările cerului! Eu vă dau vouă hrană din masa mea, cu care să fiți îndestulate și de la holdele mele oprite”. Acest obicei se practică deoarece se crede că vrăbiile, mai ales, nu vor strica ogoarele, scrie traditii-superstitii.ro.

În postul Crăciunului se realizează și practici de magie premaritală sau chiar practici oculare, astfel fetele nemăritate trebuie să adune câte o surcină în fiecare zi a postului, iar în Ajunul Crăciunului  vor fierbe crupe fără sare. Aceste crupe după ce sunt fierte le vor pune pe masă pentru ca seara venind umbra ursitorului lor, pe cahlă, să aibă ce ospăta.

Totodată se obișnuiește ca la intrarea în postul Crăciunului, mai exact după Lăsatul Secului, toate oalele să fie puse cu gura în jos , pentru ca cei ai casei să fie feriți de orice pagubă sau boală.

O superstiție a postului Crăciunului ne spune că dacă în postul Crăciunului e vreme moale, atunci primăvara vor fi multe ploi.

În postul Crăciunului vor începe și șezătorile, unde femeile, dar și fetele tinere, se vor întâlni pentru lucru, în același timp combinând munca cu distracția, fiindcă în cadrul șezătorilor se vor derula și numeroase obiceiuri cu carater distractiv.

Postul Crăciunului este deosebit de important în religia ortodoxă, deoarece ne pregătește, pe noi creștinii, pentru primirea cum se cuvine a Mântuitorului Iisus. De asemenea, postul este de folos atât pentru suflet cât și pentru trup, fiindcă întărește trupul, pe de o parte, iar pe de altă parte, ușurează și curăță sufletul. Cu alte cuvinte: “Păstrează sănătatea trupului și dă aripi sufletului”!

                         POSTUL  CRĂCIUNULUI !

                  CE NE SFĂTUIEŞTE  BISERICA 

                         ORTODOXĂ  ROMÂNĂ : 

În Biserica Ortodoxă începe în 15 noiembrie 2013, Postul Crăciunului, care ţine până în ziua de Ajun a Crăciunului, 24 decembrie inclusiv (zi de post aspru). Din rânduielile bisericeşti aflăm că anul acesta lăsatul de sec s-a făcut în seara de 13 noiembrie şi nu pe 14 noiembrie, deoarece această zi a căzut miercuri când în Biserica Ortodoxă este zi de post. Astfel, anul acesta Postul Crăciunului începe pe 14 noiembrie, nu pe 15 noiembrie după cum e rânduiala din alţi ani când ziua de 15 nu e precedată de o zi de post, adică miercuri sau vineri. Postul Crăciunului anul acesta ţine de astăzi, miercuri, 14 noiembrie, şi se încheie luni, 24 decembrie, cu menţiunea că ziua din Ajunul Crăciunului este o zi de post aspru spre deosebire de celelalte zile ale Postului Crăciunului (dezlegarea la alimentele de dulce se face după Sfânta Liturghie de Crăciun din data de 25 decembrie).

„Ziua de Ajun a Crăciunului este o zi de post mai aspru decât în celelalte zile. Se ajunează până la ceasul al IX-lea (ora 15:00), când se obişnuieşte să se mănânce, în unele părţi, grâu fiert amestecat cu fructe şi miere, în amintirea postului Sfântului Prooroc Daniel şi al celor trei tineri din Babilon. În unele zone se ajunează până la răsăritul luceafărului de seară, care ne aminteşte de steaua ce a vestit magilor naşterea Mântuitorului. Această ajunare aminteşte, de asemenea, de postul ţinut odinioară de catehumenii care, în seara acestei zile, primeau Botezul creştin şi apoi prima împărtăşire la Liturghia săvârşită atunci în acest scop. („Liturgica generală“, pr. prof. dr. Ene Branişte, EIMBOR, 1985)

Postul Crăciunului , aminteşte de postul îndelungat al patriarhilor şi drepţilor din Vechiul Testament, în aşteptarea venirii lui MESIA - IZBĂVITORUL .După unii tâlcuitori ai cultului ortodox, prin durata lui de 40 de zile, acest post ne aduce aminte şi de postul lui Moise de pe Muntele Sinai, când acesta aştepta să primească cuvintele lui Dumnezeu, Decalogul (cele 10 porunci), scrise pe lespezile de piatră ale Tablelor Legii.

Primele menţiuni despre respectarea acestei perioade de înfrânare alimentară şi trupească provin din secolele IV-V, de la Fericitul Augustin şi de la episcopul Leon cel Mare al Romei, care a rostit nouă cuvântări despre acest post, numit „postul din luna a zecea“.Postul Crăciunului  este închinat în primul rând sărbătorii Naşterii  Domnului şi 

       MÂNTUITORULUI nostru  IISUS  HRISTOS !

                                     DEZLEGĂRI  ÎN  SFÂNTUL  POST 
                             AL  CRĂCIUNULUI !
La început, nu toţi creştinii posteau în acelaşi mod şi acelaşi număr de zile. De exemplu, unii posteau numai şapte zile, alţii şase săptămâni; unii ţineau un post mai aspru, alţii unul mai uşor. Însă, Sinodul local din Constantinopol, ţinut la anul 1166 (sub patriarhul Luca Chrysoverghi), a uniformizat durata Postului Naşterii Domnului în Bisericile Ortodoxe, hotărând ca toţi credincioşii să postească timp de 40 de zile, începând cu data de 15 noiembrie.

Ca orice post, în primul rând el trebuie să reprezinte o abţinere de la lucrurile rele care ne îndepărtează de Dumnezeu şi de oameni. Din punctul de vedere al alimentaţiei, Postul Crăciunului este mai uşor faţă de cel al Paştelui, având multe dezlegări la peşte, ulei şi vin. Este dezlegare la peşte şi preparate din peşte, precum şi la vin, untdelemn în toate zilele de sâmbătă şi duminică, cuprinse în perioada 21 noiembrie-16 decembrie, inclusiv. Zilele cu dezlegare sunt marcate, de regulă, în Calendarul creştin ortodox fie prin menţiunea dezlegare la peşte, fie prin simbolul unui peşte.

Potrivit părintelui Ene Branişte („Liturgica generală“), acest post este de asprime mijlocie, asemănător celui al Sfinţilor Apostoli. După rânduiala din pravile, în timpul acestui post, în mănăstiri se ajunează lunea, miercurea şi vinerea până în ceasul al IX-lea (aproximativ orele 15:00-16:00), când se mănâncă hrană uscată sau legume fierte, fără untdelemn; marţea şi joia se mănâncă plante fierte, drese cu untdelemn, şi se bea vin, iar sâmbăta şi duminica se îngăduie şi peşte (cu excepţia perioadei dintre 20 şi 25 decembrie, când postul devine mai aspru). Dacă lunea, marţea sau joia cade prăznuirea vreunui sfânt cu doxologie mare, se dezleagă la peşte, iar miercurea şi vinerea, la vin şi untdelemn, dar se mănâncă numai o dată pe zi. Tot aşa, dacă miercuri sau vineri se întâmplă să cadă sărbătorirea unui sfânt cu Priveghere sau hramul bisericii, atunci se dezleagă la untdelemn, peşte şi vin.

În ultima zi a Postului  Crăciunului , la  24 decembrie , numită Ajunul  Crăciunului ,credincioşii îl aşteaptă pe preot ca să le aducă vestea

Naşterii  MÂNTUITORULUI . În felul acesta cinstim marea sărbătoare care va  veni , şi care va aduce în sufletele noastre multă bucurie  , iar în inimile  noastre, frumoasele COLINDE, care vor răsuna sub fereastra fiecăruia dintre credincioşi  la care străluceşte BRADUL frumos împodobit, cu STEAUA din vârful lui , arătându-ne CALEA  spre IESLE. unde pe paie uscate, stă PRUNCUL  IISUS, ce S-a născut spre MÂNTUIREA  SUFLETELOR noastre..

                                        Dragii mei ,

Vă doresc  UN  POST uşor, plin de 

DRAGOSTE şi  de CREDINŢĂ în 

DUMNEZEU şi MĂICUŢA  DOMNULUI

şi neapărat trebuie  să  vă pregătiţi 

încă de pe  acum, ca  să-i  daţi  o 

mână  de  ajutor , lui...

.....

                  MOŞ   CRĂCIUN !!!

Aveţi  mare  grijă  şi de  copiii orfani  şi  

bătrâneiii  părăsiţi  şi  uitaţi  prin  azile  

şi  spitale, sau cei  rămaşi singuri  şi  de

  izbelişte în casele lor.

SĂRBĂTOAREA  NAŞTERII  DOMNULUI , 

este  prilej  de mare  bucurie , şi care 

bucurie, trebuie să o împărţiţi şi cu 

cei dragi, dar  mai aleşi  cu cei trişti şi

lipsiţi  de speranţa  de  mai bine.

DĂRUIŢI  DRAGOSTE  ŞI  BUCURIE , ŞI

VEŢI  DOBÂNDI  UN  LOC , ÎN 

ÎMPĂRĂŢIA  CEREASCĂ !

             Cu bucurie  şi dragoste, 

                                     Maria.

Citeste mai mult pe RTV.NET: http://www.romaniatv.net/postul-craciunului-ce-ai-voie-si-ce-este-