BANCNOTELE CU MIHAI EMINESCU ?

                                   31 Iulie 2020,ora 6,48 !

                           Dragii mei,

În aceasta dimineata,treaza fiind, am in faţa ochilor la un moment dat, o bucata de plastic solid sub forma de dreptunghi.
Pe acea bucata de plastic se cunostea ca a fost lipita o bancnota,dar care, a fost taiata la interior,scoasa,astfel incat a mai ramas doar marginea de circa 0,5cm si chipul intreg al lui Mihai Eminescu.
Tot ce era bancnota cu valoare inscrisa ,lipsea cu desavarsire; era decupata.Doar Mihai Eminescu ramasese,de parca s-ar fi intrebat :oare ce valoare vor mai pune acum pe bancnota cu chipul său?
                                 .
Acum stim cu totii dragii mei faptul ca, pe bancnota de 500 lei se afla chipul lui Eminescu.
Acum ,stau si eu si mai intreb:oare ce bancnota se va scoate si va avea chipul lui Mihai Eminescu pe ea?Ce valoare va avea o posibila noua bancnota cu chipul marelui Poet,Prozator si Jurnalist român, Mihai Eminescu?
Cu siguranta vom afla impreuna dragilor,pana atunci insa,vom incerca sa fim mai buni,mai curati sufleteste,mai credinciosi si plini de iubire.
                           Cu dragoste,Maria.

ECONOMIA ROMANIEI VA CONSTA DOAR, INTR-O MANA DE HARTII,DE CHITANTE ! ADICA,ZERO !

                                   31 Iulie 2020,ora 4,18 !

                         Dragii mei,

Mi-am dorit din tot sufletul ca sa aduc si vesti mai bune,dar din pacate,aceste vesti lipsesc cu desavarsire,cel puţin in asta seara.Dumnezeu Prea Bunul ne da după faptele noastre si după Credinta noastra.Dar nu ne va pierde pe noi,deoarece,El voieste ca noi sa fim vii si sa ne intoarcem la El trup si suflet,inima si cuget,cu intreaga noastra fiinta.
Iata dragilor,ce spunea un glas astazi dimineata:
                      "Economia?
                  Economia este cu faţa la pămant!
            Hai,hai flutura Economia!"
Clipa in care,vad o cutiuta verde in care se pun acele capsule pentru masina de spalat,pe care le folosim majoritatea dintre noi.
Vad cum doua maini incearca sa deschida cutia, reuseste pana la urma,iar ceea ce ar fi trebuit sa insemne"Economie",erau de fapt niste bonuri,niste chitante aruncate in cutie.Deci, ECONOMIA va fi cu totul la pămant si nimic nu va mai fi al nostru,ci vom ramane cu chitante,cu bonuri si cu hartii birocratice.
Spre aceasta ne indreptam fratilor! Spre saracie lucie,din pacate.
Dar chiar si-asa,nu trebuie sa ne pierdem  Credinta,Nadejdea si Iubirea faţa de Bunul Dumnezeu si faţa de Maica Domnului,faţa de Aproapele nostru.
Cu IISUS HRISTOS si cu Prea Curata Fecioara Maria in inima si-n sufletul nostru,suntem si vom fi puternici,vom trece prin foc si sabie la nevoie,dar nu ne vom lepada niciodata de Hristos si nici de Crucea Sa sfanta pe care, a fost rastignit ,batjocorit si omorât.
Sa fim buni dragilor, sa fim iubitori faţă de Aproapele nostru si sa nu ne pierdem niciodata Credinta intru HRISTOS si MAICA PREA CURATA FECIOARA MARIA,Carora li se cuvine toata cinstea,slava si inchinarea ,Amin!
                                    Cu dragoste,Maria.

CORONAVIRUSUL VA FI PRINTRE NOI SI INTRU NOI ! VOM TRAI CU EL !

                                                31 Iulie 2020,ora 3,42 !

                                  Dragii mei,

Asa cum traim cu Gripa noastra romaneasca ,si nu murim cu miile din pricina gripei noastre romanesti,tot la fel,ne vom obisnui si cu cu VIRUSUL chinezesc care, se pare ca deja se imprieteneste cu toata lumea.

             .
Nu vom mai privi cu spaima in jurul nostru,din pricina Covidului 19, ci vom trai cu el.Iar cine va fi purtator si nu va avea simptome, nu va mai fi privit ca "un criminal",asa precum este acum catalogat fara cuvinte,doar prin actiunile impuse de autoritati asupra celui purtator de Covid 19.
Este foarte adevarat,asa cum am scris de curand,nimeni ,absolut nimeni dintre oameni,nu va putea opri la modul cel mai realist CORONAVIRUSUL.Doar DUHUL CEL PREA SFANT il poate opri,il poate face sa dispara.Da,se poate opri din pix,categoric se poate opri,dar la modul cel mai real,Virusul chinezesc nu se va putea opri de oameni.
Vom ajunge ca intr-o buna zi,acest COVID 19,sa fie tratat precum gripa noastra romaneasca,sau precum orice alta boala.Nu va mai fi "bau,baul"omenirii.Iar in timp ,asa precum avem un vaccin pentru gripa noastra,asa se va descoperi un vaccin eficace si pentru acest Covid,caruia nu i se va mai da atata importanta ,si nu ne va mai cotropi tara si poporul.
Iata ce spunea un glas,astazi dimineata:
             "Fapt divers:
     Să mori divers, si sa fii purtator de Covid 19!"
Cu alte cuvinte dragii mei, sa murim ca,si pana acum,din diverse cauze si pricini,si sa fim purtatori de covid 19.Adica,nu-l vom mai face ţap ispasitor pe Covid 19 de moartea cuiva,ci se va pune un diagnostic corect,unul cât mai real cu privire la moartea cuiva care era purtator de virus.Nu vom mai iesi in faţă ca sa spunem:
"Ahaaaa,de Covid a murit si acesta,dar a avut si alte comorbiditati".Nu! Se va reveni la normalul de odinioara.Oamenii mor si de batranete,mor si in accidente,mor de cancer,de rinichi,de inima,de plamani,de absolut orice boala,nu numai de Covid ca acum in zilele noastre.
Ceea ce se intampla acum, daca nu murim de Covid,atunci ori murim de inima,ori ajungem la nebuni.
Dar sa revin la Mesajul de mai sus:
Deci,după ce am auzit cuvintele de mai sus,vad o incapere,cred ca era o bucatarie,iar aici vad o femeie cam la jumatatea vietii ei,plina de viata si ea,vesela si care incerca sa spuna cuiva nevazut de mine, ca ea este purtatoare de virus ,ca se simte foarte bine,doar ca ,nu mai are deloc miros.
Si ca sa se convinga de ceea ce spunea, si ca sa convinga si pe cel sau cea cu care vorbea,pune mana pe o paine mare neagra si o duce la nas.Si cu multa uimire spune ca ea nu simte niciun miros de paine,la acea paine din mana sa.
Apoi,ca prin Minune,sunt luata din trupul meu si ma aflu langa acea femeie,fara ca ea sa ma vada,iar o mana nevazuta imi lipeste painea neagra de nas, o cuprind si eu cu ambele maini,si incerc sa -i aflu mirosul.Dar painea nu mai avea miros,sau mai corect spus,nici eu nu simteam niciun miros la acea paine pe care, o primisem in mod tainic.Asa precum "nimic "nu are miros,tot asa si painea pe care o tineam la gura si la nas,nu avea nici cel mai mic semn de miros.Este foarte posibil dragilor,ca pana la gasirea uni vaccin pentru Covid 19,cei care vom contacta virusul sa ramanem fara miros,dar sa fim sanatosi,adica,fara alte simptome.
In clipa urmatoare,eram din nou in patul meu si mi-am notat cu mare atentie toate cate mi s-a grait,toate cate mi s-a aratat de Duhul Cel Prea Sfant.
Asadar fratilor, fiti puternici sufleteste, respectati cele mai elementare masuri de igiena care ni se impun ,si pe care,oricum le respectam si in viata de dinainte de Covid 19,iar masca,va deveni sau chiar a devenit deja,un accesoriu de nelipsit,iar pentru unii(unele) dintre noi, masca a devenit mai mult "o bijuterie",daca te uiti la modelele diverse care au aparut ,si cum sunt asortate cu celelalte obiecte de vestimentatie.
Daca vreti sa fiti sanatosi sufleteste,trupeste si psihic,purtati masca ,spalati-va cat mai des pe maini,respectati distanta sociala, si ce este extrem de important ,uitati-va mai putin la televizor!!!
 Rugaciunea catre PREA SFANTA TREIME si catre MAICA LUI DUMNEZEU,ne va ajuta ca sa fim deasupra COVIDULUI 19,deasupra a tot ce inseamna chin si suferinta!
                           Cu dragoste,Maria!
            

A ÎNCEPUT SFANTUL POST , AL ADORMIRII MAICII DOMNULUI !

     31 Iulie   - 15  AUGUST 2020,Postul Adormirii Maicii Domnului !
                

Cum sa postim cu folos si cu discernamant? De ce avem nevoie si de PAZA LIMBII?t

Cititi si:

• INCEPE POSTUL ADORMIRII MAICII DOMNULUI! Lasa-vom sec
•  si de rautate, de cleveteala, de duh lumesc?
• Postul Maicii Domnului. CARE E TAINA NASCATOAREI DE DUMNEZEU
•  SI A CELOR CARE II URMEAZA? Merinde duhovnicesti pe calea 
• postului de la Parintele Sofronie
• CUVANT VIU SI LAMURITOR DESPRE SENSUL, FOLOSUL SI 
• MASURA POSTULUI de Ieromonahul Ioan Buliga

Parintele Ioan Buliga despre POST SI TACERE

Despre post

“Sfintii Parinti ne spun ca pentru cei ce vor sa se mantuiasca,
 postul si rugaciunea sunt precum doua aripi la o pasare ce
zboara. Cu rugaciunea fara infranare nu facem nimic, la fel cum nu
 facem nimic cu infranarea fara rugaciune,  caci fara infranare suntem
 cuprinsi de patimi, si rugaciunea ar fi cum am cere ceva ce nu vrem (căci fiind
 plini de patimi, ce altceva putem cere decat sa scapam de ele, sau ce
 sens ar avea sa cerem altceva?), iar fara rugaciune nu mai avem 
legatura cu Dumnezeu, si atunci infranarea nu mai are sens.

Ca si in alte cazuri insa, problema apare atunci cand nu stim ce inseamna 
rugaciunea si postul. Despre rugaciune am mai vorbit si in alte locuri, si am pus 
„punctul pe i”, cand am spus ca a te uita la televizor nu inseamna ca te rogi,
 ba se poate ca pacatuiesti smintind si pe altii. Daca este sa vorbim despre
 postul din zilele noastre, sigur ca majoritatea dintre noi stim invataturile 
clasice, si postim de carne, lapte si branza, in zilele randuite de biserica, insa sunt 
nevoit sa ma repet, ca o randuiala este foarte folositoare pentru incepatori,
 pentru a se obisnui sa posteasca, insa cu trecerea timpului trebuie sa
 avem o infranare permanenta, nu neaparat mancand permanent de post,
 ci este vorba de un control al trupului si o permanenta stare de usurare 
a lui pentru a-l feri de zburdarea spre pacat, pentru a-l smeri, dar si 
pentru a fi intr-o permanenta stare de rugaciune, deoarece atunci cand te imbuibi,
 nu te mai poti ruga.

Astfel, asa cum bine se stie, trebuie ca in fiecare zi sa ne infranam si sa ne 
ferim sa mancam mult fara niciun folos. Pentru aceasta, si efortul fizic trebuia
 redus, si avantajul este ca in locul efortului fizic avem timp pentru suflet. Sigur
 ca lucrul acesta este valabil doar pentru cei care isi fac singuri programul, si sunt
 dispusi sa faca aceasta. Pentru cei care au multe obligatii familiale sau de 
serviciu, si nu pot sa practice aceasta infranare permanenta, nu ramane 
decat sa se smereasca, si sa se infraneze atunci cand o sa aiba prilejul.

Spuneam de starea de usurare a trupului, pe care trebuie sa o 
urmarim, iar aceasta stare de usurare putem sa o avem si mancand putina 
carne in zilele de dulce. Sunt unii care exagereaza si nici nu vor sa se 
atinga de carne (nu ma refer la manastirile unde este randuiala de
 a nu se manca carne, ci la mirenii sau chiar calugarii, care ii judeca pe
 cei care mananca carne), pe cand chiar in Canoanele Sfintilor Parinti, 
este blestemat cel ce considera carnea a fi ceva necurat. Faptul ca este
 foarte sanatos sa nu mancam carne este indiscutabil, insa de aici si pana
 a pune carnea ca pricina pentru a spori duhovniceste este o greseala mare.

Iarasi ma repet ca regulile stricte sunt pentru incepatori, iar atunci cand 
vrem sa inaintam duhovniceste trebuie sa traim si sa simtim ceea ce
facem, iar trairea si simtirea ne spun ca putina carne nu schimba cu nimic 
un om duhovnicesc. Ba mai mult, el trece peste impedimentul de a se mandri ca,
 vezi Doamne, de cativa ani nu s-a atins de carne, sau trece peste situatia de 
a privi nepotrivit pe cei care mananca carne, poate de a-i judeca uneori, 
sau peste neplacerea in care se afla atunci cand se afla la o masa unde se servea 
carne, si nu in ultimul rand, poate vedea ca duhovnicia unei persoane poate
 sa nu fie cu nimic afectata de gustarea de carne, insa poate fi afectata 
serios de judecarea si barfirea altora, de pierderea timpului fara rost, 
si de neintelegerea a ceea ce facem.

Postul permanent, pe care trebuie sa-l tinem, este o viata echilibrata 
din toate punctele de vedere, si este bine sa ne amintim ca la inceput 
oamenii se hraneau doar cu fructe, legume si seminte. Sigur ca astazi, dupa
 trecerea a catorva mii de ani, metabolismul oamenilor s-a schimbat
 si s-a adaptat la noile alimente, si de multe ori, cei care vor sa manance 
doar cum mancau oamenii de altadata, dau de un razboi 
puternic al organismului, care s-a obisnuit cu noul mod de viata al 
oamenilor. De fapt, organismul se simte foarte bine cu fructe legume 
si seminte, insa stresul noii societati cere mult mai multe proteine si calorii, 
si de aceea este aproape imposibil sa traim doar cu acestea, atata 
timp cat suntem si noi in goana acestei lumi.

In Biblie scrie cum tinerii din Babilon, care erau hraniti cu seminte si 
verdeturi, aratau mai frumosi si mai grasi la trup, decat toti tinerii care
 mancau din bucatele regelui(cf. Daniel 1, 12-15). Acum insa, in afara
faptului ca tinerii din Babilon aveau produse foarte diverse si de calitate,
 specifice climei din Babilon, in timpurile noastre, in afara de stresul,
 poluarea, iradiatiile nucleare si alte provocari prin care trece 
societatea, si natura este mult mai saraca, dar si calitatea produselor
 este mult slabita de tehnologia si schimbarile, la care au fost supuse 
de catre om. Nu mai stii daca mananci ceva natural, daca este 
plastic sau gelatina, daca este un produs original al naturii sau o
 facatura a omului, care a mutat bucataria in laboratorul de chimie.
 Astfel, mancam produse pline cu chimicale, si aratam si noi ca niste
 oameni modificati, care nici nu mai sunt in stare sa inteleaga ce se
 petrece in jurul lor.

In conditiile acestea, ne luptam sa fim intregi la minte, si postim 
mancand echilibrat din ceea ce ni se pare mai sanatos. Fiecare trebuie 
sa-si duca viata in functie de conditiile si posibilitatile pe care le are, si nu 
facem reguli pentru altii, pentru ca nici nu se potrivesc. Fiecare om este 
un unicat intre oameni, si din punctul de vedere al alimentatiei, 
diferenta de la un om la altul poate fi foarte mare. De aceea, 
ajunge sa avem vointa de a posti si a fi mai buni, si sa nu mai
 mergem dupa reguli stricte, care nu se potrivesc totdeauna cu trairea 
fiecaruia dintre noi, cu conditiila sau cu contextul in care traim.

Pornind de la cuvantul Sfantului Apostol Pavel: „Oricine se lupta se 
infraneaza de la toate” (cf. 1 Corinteni 9, 25), ma gandesc ca pana si
 sportivii se infraneaza in perioadele premergatoare concursurilor, si atunci
 dupa cum spune apostolul in acelasi loc, daca ei alearga pentru o cununa 
stricacioasa, cu atat mai mult noi trebuie sa ne infranam, cei care dorim 
sa luam o cununa nestricacioasa si vesnica.

Pana la urma, tot ceea ce facem trebuie sa simtim si nu facem o nevointa
 oarba si fara de roade. Astfel, Sfintii Parinti ne spun sa mancam atat cat 
sa nu ne pierdem rugaciunea, deci atunci cand mananc nu o sa mai
gandesc sa fiu neaparat satul, ci sa fiu cu gandul la lucrarea pe care 
o am de facut. Omul cu cat este mai patimas, cu atat are nevoie de o
mai mare infranare, caci numai asa o sa poata sa-si schimbe vechile 
obiceiuri, iar daca dupa o perioada de lupta va tine situatia sub control,
 atunci asceza nu trebuie sa fie asa de mare ca la inceput; insa sa fie atent
 sa nu ia din nou patimile putere asupra lui.

Sfintii Parinti ne spun iarasi, ca oricat de aspru ai tine un post, si oricat de
 mult te-ai ruga, este zadarnic daca ii judeci si ii clevetesti pe ceilalti. 
Acum este destul de greu sa nu vorbesti despre cineva, insa pentru a nu
 cadea in judecata, este bine sa ne obisnuim sa vorbim mai mult despre 
lucrurile pozitive. De asemenea, luand lucrurile invers, daca nu judecam pe
 nimeni, ne putem mantui fara osteneala grelelor nevointe, numai ca trebuie sa
 intelegem ca a nu judeca implica si ascultarea de aproapele,
 pentru ca in momentul in care cineva are nevoie de noi, iar noi inchidem
 ochii, de multe ori ne scuzam in sinea noastra cu un fel de judecare a
 situatiei, care nu intotdeauna este corecta. Lucrurile sunt subtile,
 insa tocmai in aceasta consta frumusetea credintei noastre.

Pentru a castiga un lucru pretios avem nevoie si de osteneala, altfel daca ar
 fi la indemana oricui, acel lucru nu ar avea niciun pret“.

Despre tacere

“Din vietile Sfintilor Parinti, aflam ca tacerea era folosita pentru
 practicarea rugaciunii.

Astazi insa, cand rugaciunea noastra este mult mai slaba, incercam sa tinem
 o cale de mijloc, si sa ne punem paza gurii, (cf. Psalmii 140,3), nu numai
 pentru practicarea rugaciunii, dar si pentru a pacatui cat mai 
putin cu limba. Sfantul Apostol Iacov ne sgune ca: „Daca nu greseste
 cineva in cuvant, acela este barbat desavarsit”, si ca: „Limba, nimeni
 dintre oameni nu poate s-o domoleasca” (cf. Iacov 3, 2-8). Foarte mult
 putem gresi cu limba, mai ales atunci cand vorbim mai mult decat ne 
rugam, atunci cand traim departe de Dumnezeu, sau cand suntem
 aprinsi de manie.

De aceea, este bine ca zilnic sa ne controlam si sa incercam sa reducem 
pe cat posibil vorbele nefolositoare, dar si sa ne formam un control
 asupra noastra de a nu reactiona atunci cand suntem provocati.
„Pus-am gurii mele paza, cand a stat pacatosul impotriva mea”, 
spune iarasi proorocul (cf Psalmii 38, 2), iar Inteleptul Solomon ne
 spune: „Nu raspunde nebunului dupa nebunia lui, ca sa nu te asemeni
 si tu cu el” (cf. Pilde 26,4), si de asemenea, am vazut si gestul Mantuitorului
 de a nu mai raspunde nimic lui Pilat, atunci cand era de prisos acest lucru.

Vedem dar, ca sunt multe cazuri, in care este bine sa tacem. Sunt
 oameni pe care nu-i putem lamuri oricat de intelepti am fi; sunt oameni
 aprinsi de manie in fata carora trebuie sa tacem, si sunt oameni care 
nici nu merita sa ne intindem la vorba cu ei.Mantuitorul ne spune:
 „Nu aruncati margaritarele voastre in fata porcilor” (cf. Matei 7, 6). 
Nu trebuie sa spunem cuvinte intelepte celor care le dispretuiesc,
 si nici celor care nu vor sa le auda, si nici chiar celor apropiati, pe care
 dorim sa-i apropiem de Biserica, si care nu vor sa auda de cele sfinte. 
Trebuie sa asteptam momentul in care simtim ca ei ar fi dispusi sa 
primeasca cuvantul nostru. Sigur insa ca sunt si oameni care au nevoie 
de un cuvant bun si atunci incercam sa tinem o cale de mijloc, sa vorbim
 atat cat sa nu ne vatamam pe noi si nici pe altii, si sa avem si momente de
 tacere, incercand sa evitam un rau, dar si pentru a ne intelepti in rugaciune
.

Putem spune ca tacerea ar fi mai mult pentru calugari, insa nu este deloc
 adevarat. Calugarii au fagaduit sa traiasca fara a avea lucruri personale,
 au fagaduit sa traiasca in curatie, si au fagaduit sa traiasca in ascultare,
 insa tacerea este foarte folositoare atat calugarilor, cat si
 oamenilor din lume. Bineinteles ca trebuie sa procedam asa cum ne
 lumineaza Dumnezeu, dupa situatia in care ne aflam, si sa nu facem
 niste reguli absurde prin care mai mult sa ne tulburam decat sa ne folosim.

Sunt multe situatii, in care daca tinem gura inclestata si putem sa ne 
abtinem cateva secunde, atunci putem evita un conflict sau o tulburare. 
Putem sa suparam pe cineva si cu o vorba nevinovata. De aceea, atunci
 cand ne intalnim cu cineva, salutam frumos, iar in gandul nostru putem sa 
ne rugam pentru persoana respectiva. Daca vom face asa, atunci vom avea
 mult mai multa bunatate fata de dansa, iar posibilitatea ca sa o jignim cu un
 cuvant este mult mai mica.

Sunt multi vorbareti in jurul nostru, si este mai bine sa ne rugam 
inauntrul nostru, decat sa ne implicam in ceea ce spun ei. Se spune ca,
 chiar daca sunt subiecte despre Dumnezeu, tot tacerea este
 recomandata, deoarece vorba multa tulbura sufletul omului. 
Şi mai mult, se tulbura omul atunci cand mai apar si contraziceri,
 completari sau corectari, si in loc sa mearga acasa sa se roage in
 liniste, este urmarit de discutia precedenta, pe care a avut-o.

Proorocul David spunea ca: „Barbatul limbut nu se va
 indrepta pe pamant” (cf. Psalmi 139, 11); si fiind insuflat de Duhul Sfant, 
spunea un lucru foarte important pentru mantuirea noastra. De aceea, 
trebuie sa avem mereu inaintea ochilor aceste cuvinte, sa
 punem paza gurii (cf. Psalmi 140, 3), sa ne ferim de galceava si de 
vorba multa“(Din: Singhel Ioan Buliga,
 Provocarile crestinuluiortodox  in zilele de astazi, Editura Egumenita 2012)

IISUS HRISTOS NE GRAIESTE !!!

                           Dragii mei,

În aceasta noapte,in timp ce scriam aici pe Blog, aud glas care spune asa:
               "Iata-ma ! Inca din Mâinile Lui ,L-ati chemat pe Hristos ?
Clipă în care,vad un hol lung si un Sfesnic cu o lumanare aprinsa in el.
Vad doua persoane pe hol, dintre care,una ia sfesnicul cu lumanarea aprinsa si intreaba intinzandu-l celeilalte persoane:
             "L-ati chemat pe Iisus Hristos?
Şi aud glas, care spune asa:
          "Va vorbeste IISUS HRISTOS !

                
Clipă în care dragilor, aud glasul cel Prea Sfant si Prea curat al Mantuitorului Hristos,glas ce rasuna si in Cer si pe Pămant.
Era un glas duios,un glas dumnezeiesc cum numai al Lui Dumnezeu ar putea fi.
Iisus Hristos ne graieste asa:
           "Veniti !
             Veniti la Biserică !
              Veniti la Biserică !
             Iata o chemare!
           Vom da chemare tuturor celor care,Treptelor tot au inaintat !
              Sunteti fericiti ca sa ascultati Sfanta Evanghelie ! 
           Sunteti fericiti ca sa ascultati Sfanta Evanghelie ,pentru ca sa traiesc mult in Prietenia voastra! 
Lăsati-i pe cei care sunt vii cu trupul si morti cu sufletul!
Marire Tatalui si Fiului si Sfantului Duh,Amin!
                 
După care,in tot CERUL si peste tot Pămantul s-a asternut din nou linistea.
IISUS HRISTOS ne-a grait noua Prietenilor Săi,ne-a chemat la SFANTA BISERICA ca sa fim vii cu sufletul nu numai cu trupul, pentru ca EL sa traiasca mult in Prietenia noastra.
Dragii mei,haideti ca sa raspundem cu totii Chemarii Lui IISUS HRISTOS!
Haideti ca sa ne-nvie sufletul ,cu al Său Cuvant dumnezeiesc din Sfanta si Dumnezeiasca Evanghelie.
Haideti ca sa urcam si noi TREPTELE cele mai de Sus care, ne duc spre si in IMPARATIA LUI DUMNEZEU.
Nu este deloc greu! Absolut deloc nu este greu!
Daca avem Iubire ,Credinta si Nadejde in Dumnezeu si-n Maicuta Domnului,nu este deloc greu ca sa fim Prietenii Lui IISUS HRISTOS ,Mantuitorul nostru drag si scump.
Iata ce ne spune Mantuitorul, in Sfanta Evanghelie de la MATEI:
29 Luaţi jugul Meu asupra voastră şi învăţaţi de la Mine, pentru că Eu sunt blând şi cu inima smerită, şi astfel veţi găsi odihnă pentru sufletele voastre! 30 Căci jugul Meu este bun, iar povara Mea este uşoară.“

Sfânta Evanghelie după Matei

Capitolul 11

1.	Sfârşind Iisus de dat aceste învăţături celor doisprezece ucenici ai Săi, a trecut de acolo ca să înveţe şi să propovăduiască mai departe prin cetăţile lor.
2.	Şi auzind Ioan, în închisoare, despre faptele lui Hristos, şi trimiţând pe doi dintre ucenicii săi, au zis Lui:
3.	Tu eşti Cel ce vine, sau să aşteptăm pe altul?
4.	Şi Iisus, răspunzând, le-a zis: Mergeţi şi spuneţi lui Ioan cele ce auziţi şi vedeţi:
5.	Orbii îşi capătă vederea şi şchiopii umblă, leproşii se curăţesc şi surzii aud, morţii înviază şi săracilor li se binevesteşte.
6.	Şi fericit este acela care nu se va sminti întru Mine.
7.	După plecarea acestora, Iisus a început să vorbească mulţimilor despre Ioan: Ce-aţi ieşit să vedeţi în pustie? Au trestie clătinată de vânt?
8.	Dar de ce aţi ieşit? Să vedeţi un om îmbrăcat în haine moi? Iată, cei ce poartă haine moi sunt în casele regilor.
9.	Atunci de ce-aţi ieşit? Să vedeţi un prooroc? Da, zic vouă, şi mai mult decât un prooroc.
10.	Că el este acela despre care s-a scris: "Iată Eu trimit, înaintea feţei Tale, pe îngerul Meu, care va pregăti calea Ta, înaintea Ta".
11.	Adevărat zic vouă: Nu s-a ridicat între cei născuţi din femei unul mai mare decât Ioan Botezătorul; totuşi cel mai mic în împărăţia cerurilor este mai mare decât el.
12.	Din zilele lui Ioan Botezătorul până acum împărăţia cerurilor se ia prin străduinţă şi cei ce se silesc pun mâna pe ea.
13.	Toţi proorocii şi Legea au proorocit până la Ioan.
14.	Şi dacă voiţi să înţelegeţi, el este Ilie, cel ce va să vină.
15.	Cine are urechi de auzit să audă.
16.	Dar cu cine voi asemăna neamul acesta? Este asemenea copiilor care şed în pieţe şi strigă către alţii,
17.	Zicând: V-am cântat din fluier şi n-aţi jucat; v-am cântat de jale şi nu v-aţi tânguit.
18.	Căci a venit Ioan, nici mâncând, nici bând, şi spun: Are demon.
19.	A venit Fiul Omului, mâncând şi bând şi spun: Iată om mâncăcios şi băutor de vin, prieten al vameşilor şi al păcătoşilor. Dar înţelepciunea s-a dovedit dreaptă din faptele ei.
20.	Atunci a început Iisus să mustre cetăţile în care se făcuseră cele mai multe minuni ale Sale, căci nu s-au pocăit.
21.	Vai ţie, Horazine, vai ţie, Betsaida, că dacă în Tir şi în Sidon s-ar fi făcut minunile ce s-au făcut în voi, de mult, în sac şi în cenuşă, s-ar fi pocăit.
22.	Dar zic vouă: Tirului şi Sidonului le va fi mai uşor în ziua judecăţii, decât vouă.
23.	Şi tu, Capernaume: N-ai fost înălţat până la cer? Până la iad te vei coborî. Căci de s-ar fi făcut în Sodoma minunile ce s-au făcut în tine, ar fi rămas până astăzi.
24.	Dar zic vouă că pământului Sodomei îi va fi mai uşor în ziua judecăţii decât ţie.
25.	În vremea aceea, răspunzând, Iisus a zis: Te slăvesc pe Tine, Părinte, Doamne al cerului şi al pământului, căci ai ascuns acestea de cei înţelepţi şi pricepuţi şi le-ai descoperit pruncilor.
26.	Da, Părinte, căci aşa a fost bunăvoirea înaintea Ta.
27.	Toate Mi-au fost date de către Tatăl Meu şi nimeni nu cunoaşte pe Fiul, decât numai Tatăl, nici pe Tatăl nu-L cunoaşte nimeni, decât numai Fiul şi cel căruia va voi Fiul să-i descopere.
28.	Veniţi la Mine toţi cei osteniţi şi împovăraţi şi Eu vă voi odihni pe voi.
29.	Luaţi jugul Meu asupra voastră şi învăţaţi-vă de la Mine, că sunt blând şi smerit cu inima şi veţi găsi odihnă sufletelor voastre.
30.	Căci jugul Meu e bun şi povara Mea este uşoară.                             Cu dragoste,Maria.

Rugaciunea de Vineri!

Mareste imaginea.

Doamne Iisuse Hristoase Mantuitorul cel dulce al sufletului meu in aceasta zi a Rastignirii Tale pe Cruce ai patimit si ai luat moarte pentru pacatele noastre, ma marturisesc inaintea Ta, cum ca eu sunt cel ce Te-am rastignit cu pacatele mele cele multe.

Ma rog insa Bunatatii Tale celei nespuse, sa ma invrednicesti cu Darul Tau, Doamne, ca si eu sa pot rabda patimi pentru credinta, speranta si iubirea ce le am catre Tine, precum Tu Cel indurat ai rabdat pentru mantuirea mea. Intareste-ma, o,Doamne ca de astazi inainte sa port Crucea Ta cu bucurie si cu mare cainta, si sa urasc cugetele mele si vointele mele cele rele. Sadeste in inima mea intristarea de moartea Ta ca sa o simt precum au simtit-o iubita ta Maica, ucenicii Tai si femeile purtatoare de mir, ce stateau linga Crucea Ta.

Lumineaza-mi simtirile cele sufletesti, ca sa se miste si sa priceapa moartea Ta, precum ai facut de Te-au cunoscut fapturile cele neinsuflelite, cand s-au miscat la Rastignirea Ta, si mai vartos, cum te-a cunoscut talharul cel credincios si pocait, si ti s-a plecat, de l-ai pus in rai. Da-mi, Doamne, si mie, talharului celui rau, Darul Tau, precum atunci l-ai dat aceluia si-mi iarta pacatele, pentru Sfintele Tale Patimi, si cu buna intoarcere si cainta ma aseaza impreuna cu el in rai, ca un Dumnezeu si Ziditor ce-mi esti.

Ma inchin Crucii Tale, Hristoase, si pentru iubirea Ta catre noi, zic catre dinsa; Bucura-te, cinstita Cruce a lui Hristos, pe care ridicat si pironit fiind Domnul a mantuit lumea!
Bucura-te, pom binecuvantat, pentru ca tu ai tinut rodul vietii, care ne-a mantuit de moartea pacatului. Bucura-te, drugul cel tare, care ai sfaramat usile iadului.

Bucura-te, cheie imparateasca, ce ai deschis usa raiului.

O, Hristoase al meu rastignit, cite ai patimit pentru noi! Cate rani, cate scuipari si cata ocara ai rabdat pentru pacatele noastre si pentru a ne da inca pilda de adevarata rabdare in suferintele si necazurile vietii acesteia!

Si fiindca acestea ni le trimite Dumnezeu pentru pacatele noastre, ca sa ne indreptam si sa ne apropiem de El, si asa, numai spre folosul nostru ne pedepseste in aceasta viata. De aceea, rogu-ma Tie, Stapane, ca, la necazurile, ispitele si durerile cate ar veni asupra mea, sa-mi inmultesti impreuna si rabdarea, puterea si multumirea, caci cunosc, ca neputincios sunt de nu ma vei intari; orb de nu ma vei lumina; legat de nu ma vei dezlega; fricos de nu ma vei face indraznet; pierdut de nu ma vei cerca; sclav de nu ma vei rascumpara cu bogata si Dumnezeiasca Ta putere si cu Darul Sfintei Tale Cruci, careia ma inchin si o maresc, acum, si pururea si in vecii vecilor.

Amin.

 Rugaciunile de dimineata!

                                 

Sculandu-te din somn, fara lene si cu mintea treaza, sa te departezi de asternut si indata te inchina de trei ori, zicand: 
Slava Tie, Dumnezeul nostru, slava Tie.

Dupa aceasta sa stai putin in tacere, pana ce se vor linisti toate simturile tale si atunci sa faci trei inchinaciuni pana la pamant si, de esti preot, sa zici:

Binecuvantat este Dumnenzeul nostru totdeauna, acum si pururea si in vecii vecilor. Amin.

Iar de nu esti preot, sa zici:

Doamne, Iisuse Hristoase, Fiul lui Dumnezeu, pentru rugaciunile Preacuratei Maicii Tale si ale tuturor sfintilor, miluieste-ne pe noi. Amin.

Si sa zici iarasi:

Slava Tie, Dumnezeul nostru, slava Tie.

Imparate ceresc, Mangaietorule, Duhul adevarului, Care pretutindenea esti si toate le implinesti, Vistierul bunatatilor si datatorule de viata, vino si Te salasluieste intru noi, si ne curateste pe noi de toata intinaciunea si mantuieste, Bunule, sufletele noastre.

Sfinte Dumnezeule, Sfinte tare, Sfinte fara de moarte, miluieste-ne pe noi. (de 3 ori)

Slava Tatalui si Fiului si Sfantului Duh. Si acum si pururea si in vecii vecilor. Amin.

Preasfanta Treime, miluieste-ne pe noi. Doamne, curateste pacatele noastre. Stapane, iarta faradelegile noastre. Sfinte, cerceteaza si vindeca neputintele noastre, pentru numele Tau.

Doamne miluieste. (de 3 ori)

Slava Tatalui si Fiului si Sfantului Duh. Si acum si pururea si in vecii vecilor. Amin. 

Tatal nostru, Carele esti in ceruri, sfinteasca-Se numele Tau, vie imparatia Ta, faca-se voia Ta, precum in cer asa si pe pamant. Painea noastra cea de toate zilele da-ne-o noua astazi, si ne iarta noua gresealele noastre, precum si noi iertam gresitilor nostri. Si nu ne duce pre noi in ispita, ci ne izbaveste de cel viclean. 

Ca a Ta este imparatia si puterea si slava, a Tatalui, si a Fiului, si a Sfantului Duh. Acum si pururea si in vecii vecilor. Amin.

Apoi troparele acestea:
Sculandu-ne din somn, cadem catre Tine, Bunule, si cantare ingereasca strigam Tie, Puternice: Sfant, Sfant, Sfant esti Dumnezeule; pentru rugaciunile ingerilor Tai, miluieste-ne pe noi.

Slava Tatalui si Fiului si Sfantului Duh.

Din pat si din somn m-ai ridicat, Doamne; mintea mea o lumineaza, inima si buzele mele le deschide, ca sa Te laud pe Tine, Preasfanta Treime: Sfant, Sfant, Sfant esti Dumnezeule; pentru rugaciunile tuturor sfintilor Tai, miluieste-ne pe noi.

Si acum si pururea si in vecii vecilor. Amin.

Fara de veste Judecatorul va veni si faptele fiecaruia se vor descoperi, ci cu frica sa strigam in miezul noptii: Sfant, Sfant, Sfant esti Dumnezeule; pentru Nascatoarea de Dumnezeu, miluieste-ne pe noi.

Doamne miluieste (de 12 ori), apoi rugaciunea aceasta:

Din somn sculandu-ma, multumescu-Ti Tie, Preasfanta Treime, ca pentru multa bunatatea Ta si pentru indelunga-rabdarea Ta, nu Te-ai maniat pe mine lenesul si pacatosul, nici nu m-ai pierdut cu faradelegile mele, ci ai facut iubire de oameni dupa obicei; si in deznadajduire zacand eu, m-ai ridicat, ca sa manec si sa slavesc puterea Ta. Deci, acum lumineaza-mi ochii gandului, deschide-mi gura ca sa ma invat cuvintele Tale, sa inteleg poruncile Tale, sa fac voia Ta, sa-Ti cant in marturisirea inimii si sa laud preasfant numele Tau: al Tatalui si al Fiului si al Sfantului Duh, acum si pururea si in vecii vecilor. Amin.

Alta rugaciune:

Slava Tie, Imparate, Dumnezeule atotputernice, Care cu purtarea Ta de grija cea dumnezeiasca si de oameni iubitoare m-ai invrednicit pe mine pacatosul si nevrednicul, a ma scula din somn si a dobandi intrare in sfanta casa Ta. Primeste, Doamne, si glasul rugaciunii mele, ca si al sfintelor si intelegatoarelor tale Puteri, si binevoieste ca, din inima curata si cu duh de umilinta sa Ti se aduca Tie lauda din necuratele mele buze, ca si eu sa ma fac partas fecioarelor celor intelepte, cu luminata faclia sufletului meu, si sa Te slavesc pe Tine, Dumnezeu-Cuvantul, Cel slavit in Tatal si in Duhul Sfant. Amin.

Apoi:

Veniti sa ne inchinam Imparatului nostru Dumnezeu. 

Veniti sa ne inchinam si sa cadem la Hristos, Imparatul nostru Dumnezeu. 

Veniti sa ne inchinam si sa cadem la Insusi Hristos, Imparatul si Dumnezeul nostru. (cu trei inchinaciuni)

Apoi indata Psalmul 50:

Miluieste-ma, Dumnezeule, dupa mare mila Ta, si dupa multimea indurarilor Tale, sterge faradelegea mea. Mai vartos ma spala de faradelegea mea, si de pacatul meu ma curateste. Ca faradelegea mea eu o cunosc, si pacatul meu inaintea mea este pururea. Tie Unuia am gresit, si rau inaintea Ta am facut, asa incat drept esti Tu intru cuvintele Tale si biruitor cand vei judeca Tu. Ca iata intru faradelegi m-am zamislit si in pacate m-a nascut maica mea. Ca iata adevarul ai iubit, cele nearatate si cele ascunse ale intelepciunii Tale mi-ai aratat mie. Stropi-ma-vei cu isop si ma voi curati, spala-ma-vei si mai vartos decat zapada ma voi albi. Auzului meu vei da bucurie si veselie; bucura-se-vor oasele mele cele smerite. Intoarce fata Ta de catre pacatele mele, si toate faradelegile mele sterge-le. Inima curata zideste intru mine, Dumnezeule, si Duh drept innoieste intru cele dinlauntru ale mele. Nu ma lepada de la fata Ta, si Duhul Tau cel Sfant nu-L lua de la mine. Da-mi mie bucuria mantuirii Tale, si cu Duh stapanitor ma intareste. Invata-voi pe cei fara de lege caile Tale, si cei necredinciosi la Tine se vor intoarce. Izbaveste-ma de varsarea de sange Dumnezeule, Dumnezeul mantuirii mele; bucura-se-va limba mea de dreptatea Ta. Doamne, buzele mele vei deschide si gura mea va vesti lauda Ta. Ca de-ai fi voit jertfa, Ti-as fi dat; arderile de tot nu le vei binevoi. Jertfa lui Dumnezeu, duhul umilit; inima infranta si smerita Dumnezeu nu o va urgisi. Fa bine, Doamne, intru bunavoirea Ta, Sionului, si sa se zideasca zidurile Ierusalimului. Atunci vei binevoi jertfa dreptatii, prinosul si arderile de tot; atunci vor pune pe altarul Tau vitei.

Apoi: 

Rugaciunea intaia, a Sfantului Macarie cel Mare:

Doamne, curateste-ma pe mine pacatosul, ca niciodata n-am facut bine inaintea Ta. Izbaveste-ma, deci de vicleanul si fa sa fie intru mine voia Ta, ca fara de osanda sa deschid gura mea cea nevrednica si sa laud preasfant numele Tau, al Tatalui si al Fiului si al Sfantului Duh, acum si pururea si in vecii vecilor. Amin.

Rugaciunea a doua, a Sfantului Macarie cel Mare:

Din somn sculandu-ma, cantare de miez de noapte aduc Tie, Mantuitorule, si inaintea Ta cazand, strig: Nu ma lasa sa adorm in moartea pacatelor, ci ma miluieste, Cel ce Te-ai rastignit de voie, si pe mine, cel ce zac in lene, grabind ma scoala si ma mantuieste, ca sa stau inaintea Ta in rugaciuni; iar dupa somnul noptii, sa-mi luminezi ziua fara de pacat, Hristoase Doamne, si ma mantuieste.

Rugaciunea a treia, a Sfantului Macarie cel Mare:

Sculandu-ma din somn, catre Tine, Stapane, Iubitorule de oameni, scap si spre lucrurile Tale ma nevoiesc. Ma rog Tie, ajuta-mi cu milostivirea Ta in toata vremea si in tot lucrul. Izbaveste-ma de toate lucrurile lumesti cele rele si de sporirea diavoleasca izbaveste-ma si ma du intru imparatia Ta cea vesnica. Ca Tu esti Facatorul meu si Purtatorul de grija si Datatorul a tot binele si in Tine este toata nadejdea mea si Tie slava inalt, acum si pururea si in vecii vecilor. Amin.

Rugaciunea a patra, a Sfantului Macarie cel Mare:

Doamne, Cel ce cu multa bunatatea Ta si cu indurarile Tale cele mari mi-ai dat mie, robului Tau, de am trecut timpul noptii acesteia fara ispita de toata rautatea pizmasului, Tu Insuti Stapane, Facatorule a toate cate sunt, invredniceste-ma cu adevarata lumina Ta, ca sa fac voia Ta cu inima luminata, acum si pururea si in vecii vecilor. Amin.

Rugaciunea a cincea:

Doamne, Dumnezeule, Atottiitorule, Care primesti de la puterile Tale cele ceresti cantarea Sfintei Treimi, primeste si de la noi, nevrednicii robii Tai, cantarea Sfintei Treimi si ne daruieste ca, in toti anii vietii noastre si in tot ceasul, Tie slava sa-Ti inaltam: Tatalui si Fiului si Sfantului Duh, acum si pururea si in vecii vecilor. Amin.

Rugaciunea a sasea:
Doamne Atottiitorule, Dumnezeul puterilor si a tuturor trupurile, Care intre cele de sus locuiesti si spre cele de jos privesti; Cel ce ispitesti inimile si rarunchii si tainele oamenilor le stii cu adevarat; Lumina fara de inceput si pururea fiitoare, in care nu este mutare sau umbra de schimbare; Insuti, Imparate fara de moarte, primeste rugaciunile noastre pe care le aducem Tie din gurile noastre cele necurate, in aceast ceas al noptii, indraznind pentru multimea milelor Tale. Lasa noua greselile ce am gresit inaintea Ta, cu cuvantul, cu lucrul, din stiinta si din nestiinta. Curateste-ne pe noi de toate intinaciunile trupesti si sufletesti, facandu-ne pe noi casa cinstitului si Sfantului Tau Duh. Si ne daruieste noua cu inima veghetoare si curata sa trecem toata noaptea acestei vieti, asteptand luminata si sfanta zi a Unuia-Nascut Fiului Tau, a Domnului Dumnezeului si Mantuitorului nostru Iisus Hristos, cand va veni pe pamant cu slava sa judece pe toti si sa plateasca fiecaruia dupa faptele lui. Ca sa nu fim aflati zacand si dormitand, ci priveghind si sculati in lucrarea poruncilor Lui si sa fim gata a intra in bucuria si camara slavei Lui celei dumnezeiesti, unde este glasul cel neincetat celor ce Te lauda si nespusa dulceata celor ce vad pururea frumusetea cea nespusa a slavei Tale. Ca Tu esti lumina cea adevarata, Care luminezi si sfintesti toate, si pe Tine Te lauda toata faptura in veci. Amin.

Rugaciunea a saptea:

Pe Tine Te binecuvantam, Dumnezeule preainalte si Doamne al milelor, Cel ce faci cu noi pururea lucruri mari si cu anevoie de urmat, slavite si prea minunate, care nu au numar. Cel ce ne-ai dat noua somn spre odihna neputintelor noastre si spre repaos de ostenelile trupului, multumindu-Ti ca nu ne-ai pierdut pe noi cu faradelegile noastre, ci dupa obicei Te-ai aratat iubitor de oameni si ne-ai ridicat pe noi a maneca si a slavi stapanirea Ta. Pentru aceea ne rugam bunatatii Tale celei neasemanate: lumineaza ochii gandului nostru si ridica mintea noastra din somnul cel greu al lenei si ne deschide gura noastra si o umple de laudele Tale, ca sa putem in liniste a canta, a striga si a ne marturisi pururea Tie: Dumnezeului Celui slavit in toate si de toti, Tatalui Celui fara de inceput, impreuna si Unuia-Nascut Fiului Tau, si Preasfantului si bunului si de viata facatorului Tau Duh, acum si pururea si in vecii vecilor. Amin.

Rugaciunea a opta, a Sfantului Ioan Gura de Aur: 

Dupa numarul ceasurilor noptii si ale zilei: 

Pentru ceasurile noptii:

Doamne, nu ma lipsi pe mine de binele Tau cel ceresc. Doamne, izbaveste-ma de chinurile cele vesnice. Doamne, de am gresit fie cu mintea, fie cu gandul, sau cu cuvantul, sau cu lucrul, iarta-ma. Doamne, izbaveste-ma de toata nestiinta si uitarea, de neindraznirea si de nesimtirea cea impietrita. Doamne, izbaveste-ma de toata ispitirea. Doamne, lumineaza-mi inima pe care a intunecat-o pofta cea rea. Doamne, eu ca un om am gresit, iar Tu ca un Dumnezeu indurator, miluieste-ma, vazand neputinta sufletului meu. Doamne, trimite mila Ta in ajutorul meu, ca sa preaslavesc preasfant numele Tau. Doamne Iisuse Hristoase, scrie-ma pe mine, robul Tau, in cartea vietii si-mi daruieste sfarsit bun. Doamne Dumnezeul meu, desi n-am facut nici un bine inaintea Ta, da-mi, dupa harul Tau, sa pun inceput bun. Doamne, stropeste inima mea cu roua harului Tau. Doamne al cerului si al pamantului, pomeneste-ma pe mine, pacatosul, rusinatul si necuratul robul Tau, intru imparatia Ta. Amin.

Pentru ceasurile zilei:

Doamne, primeste-ma intru pocainta. Doamne, nu ma lasa pe mine. Doamne, nu ma duce pe mine in ispita. Doamne, da-mi cuget bun. Doamne, da-mi lacrimi si aducere aminte de moarte si umilinta. Doamne, da-mi cuget sa marturisesc toate pacatele mele. Doamne, da-mi smerenie, curatie si ascultare. Doamne, da-mi rabdare si voie nebiruita si blandete. Doamne, sadeste in mine radacina bunatatilor si frica Ta in inima mea. Doamne, invredniceste-ma sa Te iubesc cu tot sufletul si gandul meu si sa fac in toate voia Ta. Doamne, apara-ma de oamenii galcevitori, de diavoli, de patimile trupesti si de toate celelalte lucruri necuvioase. Doamne, stiu ca faci precum vrei Tu, deci sa fie si intru mine, pacatosul, voia Ta, ca binecuvantat esti in veci. Amin.

Rugaciunea a noua, catre sfantul inger, pazitorul vietii:

Ingerule cel sfant al lui Hristos, catre tine cad si ma rog, pazitorul meu cel sfant, care esti dat mie de la Sfantul Botez spre pazirea sufletului si a pacatosului meu trup. Iar eu, cu lenea mea si cu obiceiurile mele cele rele, am maniat preacurata lumina ta si te-am izgonit de la mine prin toate lucrurile cele de rusine: cu minciunile, cu clevetirile, cu pizma, cu osandirea, cu trufia, cu neplecarea, cu neiubirea de frati si cu tinerea de minte a raului, cu iubirea de argint, cu desfranarea, cu mania, cu scumpetea, cu mancarea cea fara de sat, cu betia, cu multa vorbire, cu gandurile cele rele si viclene, cu obiceiurile cele rele si cu aprinderea spre desfranare, avand osebita voire spre toata pofta cea trupeasca. O, rea voire a mea, pe care nici dobitoacele cele necuvantatoare nu o au! Dar cum vei putea sa cauti spre mine sau sa te apropii de mine, cel necurat? Sau cu ce ochi, ingerule al lui Hristos, vei cauta spre mine, cel ce m-am incurcat asa rau in lucrurile cele intinate? Sau cum voi putea sa-mi cer iertare pentru faptele mele cele amare, rele si viclene, in care cad in toate zilele si noptile si in tot ceasul? De aceea cad inaintea ta si ma rog, pazitorul meu cel sfant, milostiveste-te spre mine, pacatosul si-mi fii mie intr-ajutor si sprijinitor asupra pizmasului meu celui rau, cu sfintele tale rugaciuni, si imparatiei lui Dumnezeu ma fa partas, cu toti sfintii, acum si pururea si in vecii vecilor. Amin.

Rugaciunea a zecea, catre Preasfanta Nascatoare de Dumnezeu:

Preasfanta Stapana mea de Dumnezeu Nascatoare, cu sfintele si preaputernicele tale rugaciuni izgoneste de la mine, smeritul si ticalosul robul Tau, deznadajduirea, uitarea, necunostinta, nepurtarea de grija si toate gandurile cele intinate, cele rele si hulitoare de la ticaloasa mea inima si de la intunecata mea minte. Si stinge vapaia poftelor mele, ca sarac sunt si ticalos. Si ma izbaveste de multe rele si aduceri-aminte si naravuri, si de toate faptele cele rele ma slobozeste. Ca binecuvantata esti de toate neamurile, preacinstitul tau nume se slaveste in vecii vecilor. Amin.

Alta rugaciune catre Preasfanta Nascatoare de Dumnezeu:

Imparateasa mea prea buna si nadejdea mea, Nascatoare de Dumnezeu, primitoarea saracilor si ajutatoarea strainilor, bucuria celor mahniti, acoperirea celor necajiti, vezi nevoia mea, vezi necazul meu; ajuta-ma ca pe un neputincios, hraneste-ma ca pe un strain. Necazul meu il stii; dezleaga-l precum vrei, ca n-am alt ajutor afara de tine, nici alta folositoare grabnica, nici alta mangaietoare buna afara de tine, Maica lui Dumnezeu, ca sa ma pazesti si sa ma acoperi in vecii vecilor. Amin.

Apoi: 

Cuvine-se cu adevarat sa te fericim, Nascatoare de Dumnezeu, cea pururea fericita si prea nevinovata si Maica Dumnezeului nostru. Ceea ce esti mai cinstita decat heruvimii si mai marita fara de asemanare decat serafimii, care fara stricaciune pe Dumnezeu-Cuvantul ai nascut, pe tine, cea cu adevarat Nascatoare de Dumnezeu, te marim. 

Slava Tatalui si Fiului si Sfantului Duh. Si acum si pururea si in vecii vecilor. Amin. Doamne miluieste (de 3 ori). Parinte, binecuvinteaza, si otpustul.

Pentru rugaciunile Sfintilor Parintilor nostri, Doamne Iisuse Hristoase, Fiul lui Dumnezeu, miluieste-ne pe noi. Amin.


                 RUGACIUNEA  DE  SEARA  !

Rugăciunile serii

Slavă Ție, Dumnezeul nostru, slavă Ție.

Împărate ceresc, Mângâieto­rule, Duhul adevărului, Care pretutindenea ești și toate le îm­plinești, Vistierul bunătăților și dătătorule de viață, vino și Te sălășluiește întru noi, și ne curățește pe noi de toată întinăciunea și mântuiește, Bunule, sufletele noastre.

                  

Sfinte Dumnezeule, Sfinte tare, Sfinte fără de moarte, miluiește-ne pe noi (de trei ori).

Slavă Tatălui și Fiului și Sfântului Duh și acum și pururea și în vecii vecilor. Amin.

Preasfântă Treime, miluiește-ne pe noi. Doam­ne, curățește păcatele noastre. Stăpâne, iartă fărădelegile noastre. Sfinte, cercetează și vin­decă neputințele noas­tre, pentru numele Tău.

Doamne miluiește (de trei ori), Slavă..., și acum...

Tatăl nostru, Care ești în ceruri, sfin­țească-Se numele Tău, vie împărăția Ta, fie voia Ta, precum în cer așa și pe pă­mânt. Pâinea noastră cea de toate zilele, dă-ne-o nouă astăzi și ne iartă nouă greșelile noastre, precum și noi iertăm greșiților noș­tri. Și nu ne duce pe noi în ispită, ci ne izbă­vește de cel rău. Pentru rugăciunile Sfinților Părinților noștri, Doamne Iisuse Hristoase Fiul lui Dumnezeu miluiește-ne pe noi. Amin

                      

Troparele de umilință

Miluiește-ne pe noi, Doamne, mi­lu­iește-ne pe noi, că, nepricepându-ne de nici un răspuns, această rugă­ciune a­du­cem Ție, ca unui Stăpân, noi păcă­toșii robii Tăi; miluiește-ne pe noi.

Slavă...,

Doamne, miluiește-ne pe noi, că întru Tine am nădăjduit; nu Te mânia pe noi foarte, nici pomeni fărăde­legile noastre, ci caută și acum ca un milos­tiv și ne izbăvește pe noi de vrăj­mașii noștri, că Tu ești Dumne­zeul nostru și noi suntem poporul Tău, toți lucrul mâinilor Tale și numele Tău chemăm.

Și acum...,

Ușa mi­lostivirii deschide-o nouă, bi­necu­vân­tată Născătoare de Dum­ne­zeu, ca să nu pierim cei ce nădăj­duim întru tine, ci să ne mântuim prin tine din nevoi, că tu ești mân­tuirea neamului creștinesc.

Doamne, miluiește (de 12 ori).

Rugăciunea întâi, a Sfântului Macarie cel Mare, către Dumnezeu Tatăl:

Dumnezeule cel veșnic și Împărate a toată făptura, Cel ce m-ai învred­ni­cit a ajunge până în acest ceas, iartă-mi păca­tele ce am făcut în a­ceastă zi, cu fapta, cu cuvântul și cu gândul; și cu­ră­țește, Doam­­ne, sme­ritul meu suflet de toată în­tină­ciu­nea trupului și a su­fletului. Și-mi dă, Doamne, în aceas­tă noapte, a trece som­­­nul în pa­ce ca, scu­lându-mă din ticălosul meu așternut, bine să plac Prea­sfântului Tău nume în toate zi­lele vieții mele și să calc pe vrăjmașii cei ce se lup­tă cu mine, pe cei tru­pești și pe cei fără de trup. Și mă izbă­vește, Doamne, de gândurile cele deșarte, care mă în­ti­nează, și de pof­tele cele rele. Că a Ta este împă­răția, puterea și slava, a Ta­tălui și a Fiului și a Sfân­­­tului Duh, acum și pu­rurea și în vecii vecilor. Amin.

Rugăciunea a doua, a Sfântului Antioh, către Domnul nostru Iisus Hristos:

Atotțiitorule, Cuvinte al Tatălui, În­suți fiind desăvârșit, Iisuse Hris­toase, pentru multă milostivirea Ta, nu Te dez­lipi de mine, robul Tău, ci odih­nește întru mine pururea, Iisuse, Cel ce ești Păstor bun al oilor Tale. Nu mă da is­pitei șarpelui, nici nu mă lăsa în pofta satanei, că sămânța stricăciunii este întru mine. Tu, Doam­­ne Dum­ne­zeule, Cel Căruia ne în­chi­­­năm, Îm­pă­rate Sfinte, Iisuse Hristoase, pă­zește-mă în timpul somnului cu lumina cea ne­întunecată, cu Duhul Tău cel Sfânt, cu Care ai sfințit pe ucenicii Tăi. Dă-mi, Doamne, și mie, nevrednicului robului Tău, mântuirea Ta în așternutul meu. Lu­­mi­nează mintea mea cu lumina în­țele­gerii Sfintei Tale Evanghelii, su­fletul meu cu dra­gos­tea Crucii Tale, inima mea cu curăția cuvintelor Tale, trupul meu cu pa­tima Ta cea nebi­ruită, cugetul meu cu smerenia Ta îl păzește și mă ri­dică la vre­me cuviincioasă spre a Ta slăvire, că prea­slăvit ești cu Cel fără de început al Tău Părinte și cu Prea­­sfântul Duh în veci. Amin.

Rugăciunea a treia, către Sfântul Duh:

Doamne, Împărate Ceresc, Mân­gâ­ie­­­to­rule, Duhule adevărate, milosti­vește-Te spre mine, păcătosul ro­bul Tău, și mă miluiește și-mi iartă mie, ne­vrednicu­lui, toate câte am greșit Ție astăzi ca un om, și nu numai ca un om, ci și mai rău decât necuvân­tătoarele, păcatele mele cele de voie și cele fără de voie, cele ști­ute și cele ne­știute, care sunt din tinerețe și din obiceiul cel rău și care sunt din voia cea slobodă și din lene; ori de m-am jurat cu numele Tău, ori de L-am hulit în gândul meu, sau pe cineva am ocărât, sau pe cineva am clevetit în mânia mea, sau am mâhnit, sau de ceva m-am mâniat, sau am min­țit, sau fără de vreme am dormit, sau vreun sărac a venit la mine și nu l-am so­cotit, sau pe fratele meu l-am mâh­nit, sau m-am sfădit, sau pe cineva am osândit, sau m-am mărit, sau m-am tru­fit, sau m-am mâniat, sau, stând la rugăciune, mintea mea s-a îngrijit de vicleniile acestei lumi, sau răzvră­tire am cugetat, sau prea m-am sătu­rat, sau m-am îmbătat, sau nebunește am râs, sau ceva rău am cugetat, sau frumusețe străină am văzut și cu dânsa mi-am rănit inima, sau ce nu se cu­vine am grăit, sau de păcatul fratelui meu am râs, iar pă­catele mele sunt ne­numărate, sau de ru­găciune nu m-am îngrijit, sau altceva rău am făcut și nu-mi aduc aminte; că acestea toate și mai mari decât acestea am făcut. Milu­iește-mă, Stăpâne și Făcătorul meu, pe mine leneșul și nevrednicul robul Tău, și mă ușurează, și mă slobozește și mă iartă, ca un bun și de oameni iubitor. Ca în pace să mă culc și să dorm eu, păcă­tosul și necuratul și ticălosul, și să mă închin și să cânt și să prea­slă­vesc prea­cinstitul Tău nu­me, împreună cu al Tatălui și cu al Unuia-Născut Fi­ului Lui, acum și pururea și în vecii ve­cilor. Amin.

Rugăciunea a patra:

Doamne, Dumnezeul nostru, orice am greșit în această zi cu cuvântul, cu fapta, și cu gândul, ca un bun și iubi­tor de oa­meni, iartă-mi. Somn cu pace și fără mâhnire dăruiește-mi. Pe îngerul Tău cel apără­tor trimite-l să mă aco­pere și să mă pă­zească de tot răul. Că Tu ești păzitorul su­fle­telor și al tru­purilor noastre și Ție slavă înăl­țăm, Ta­tălui și Fiului și Sfân­­tului Duh, acum și pururea și în vecii vecilor.Amin.

Rugăciunea a cincea:

Doamne, Dumnezeul nostru, în Care credem și al Cărui nume mai mult decât tot numele Îl chemăm, dă-ne no­uă ier­tare sufletului și tru­pu­lui, celor ce mer­gem spre somn; pă­zeș­te-ne de toa­tă nălu­cirea și, fără întunecată dulceață, potolește pornirea pofte­lor, stinge a­prin­derea zbur­dării trupești și ne dă în curăție a viețui cu lu­cru­rile și cu­vin­tele, ca, dobândind viață cu fapte bu­ne, să nu cădem din bi­nele Tău cel fă­gă­duit, că binecuvântat ești în veci. Amin.

Rugăciunea a șasea, către Sfânta Născătoare de Dumnezeu:

Preacurată și binecuvântată de Dum­­ne­­zeu Născătoare, Marie, Maica cea bună a Bu­nului Împărat, varsă mila Fiu­lui Tău și Dum­nezeului nostru spre pătimașul meu suflet și, cu ru­gă­ciunile tale, mă îndrep­tează spre fapte bu­ne, ca cealaltă vreme a vieții mele fără de prihană să o trec și pen­tru tine raiul să dobândesc, Fecioa­ră de Dum­nezeu Năs­­cătoare, care ești una cu­rată și binecuvântată.

Rugăciunea a șaptea, către sfântul înger, păzitor al vieții noastre:

Îngerule al lui Hristos, păzitorul meu cel sfânt și acoperitorul sufle­tului și al tru­pului meu, iartă-mi toate câte am gre­­șit în ziua de astăzi, și de toată vi­clenia vrăjma­șului meu celui potri­v­nic mă izbăvește, ca să nu mânii cu niciun păcat pe Dumne­zeul meu; și te roagă pentru mine, păcă­tosul și ne­vred­­nicul rob, ca să mă arăți vred­nic bunătății și milei Preasfintei Trei­mi și Mai­cii Dom­­nului meu Iisus Hristos și tu­turor sfin­ților. Amin

Condacul Născătoarei de Dumnezeu:

Apărătoare Doamnă, pentru bi­ru­­­in­ță mul­țumiri, izbăvindu-ne din ne­­voi, adu­cem ție, Născătoare de Dum­­nezeu, noi, robii tăi. Ci, ca aceea ce ai stă­pânire nebi­ruită, izbăvește-ne din toa­te nevo­ile, ca să strigăm ție: Bucură-te, Mi­reasă, pururea fecioară.

Fecioară, care ești pururea slă­vită, de Dum­nezeu Născătoare, Marie, Maica lui Hristos, Dumnezeul nos­tru, pri­meș­te ru­gă­ciunile noastre și le du Fiului tău și Dumnezeului nostru, ca să mântuiască și să lumineze, pentru tine, su­fletele noastre.

Toată nădejdea mea spre tine o pun, Maica lui Dumnezeu, păzește-mă sub a­co­perământul tău.

De Dumnezeu Născătoare Fe­cioa­ră, nu mă trece cu vederea pe mine, păcă­tosul, cel ce am nevoie de ajutorul tău și de folosința ta, că spre tine nă­dăj­duiește su­fletul meu, și mă miluiește.

Rugăciunea Sfântului Ioanichie:

Nădejdea mea este Tatăl, scă­pa­rea mea este Fiul, acoperământul meu este Duhul Sfânt, Treime Sfântă, sla­vă Ție.

Apoi:

Cuvine-se cu adevărat să te feri­cim, Născătoare de Dumnezeu, cea puru­rea fe­ricită și prea nevinovată și Maica Dumne­zeului nostru. Ceea ce ești mai cinstită decât heruvimii și mai mărită fără de ase­mănare decât sera­fimii, ca­re fără stri­că­ciune pe Dum­nezeu Cu­vântul ai născut, pe tine, cea cu ade­vărat Năs­cătoare de Dum­nezeu, te mărim.

Doamne, Iisuse Hristoase, Fiul lui Dumnezeu, pentru rugăciunile Preacu­ratei Maicii Tale, ale cuvio­șilor părin­ților noștri și ale tuturor sfinților, mântuiește-mă pe mine, păcătosul.

Rugăciunea Sfântului Ioan Damaschin: (aceasta să o zici arătând spre patul tău)

Stăpâne, Iubitorule de oameni, au doa­ră nu-mi va fi mie acest pat groa­pă? Sau încă vei mai lumina cu ziua tică­losul meu suflet? Iată, groapa îmi zace înainte și iată, moartea îmi stă înainte. De judecata Ta, Doamne, mă tem, și de chinul cel fără de sfâr­șit; iar a face rău nu mai contenesc. Pe Tine, Domnul Dumnezeul meu, puru­rea Te mânii și pe Preacurata Maica Ta și pe toate puterile cerești și pe sfântul înger, pă­zitorul meu. Și știu, Doamne, că nu sunt vrednic de iubi­rea Ta de oameni, ci vrednic sunt de toată osânda și chi­nul. Ci, rogu-Te, Doamne, mântu­iește-mă du­pă mul­ți­mea bunătății Tale, că, de vei mân­tui pe cel drept, nu-i lucru mare, iar de vei milui pe cel curat, nu-i nicio mi­nu­ne, că sunt vrednici de mila Ta, ci spre mine, păcătosul, să faci mi­nuni cu mila Ta; întru aceasta să arăți iu­birea Ta de oa­meni, ca să nu bi­ru­iască rău­tatea mea bu­nătatea și milos­ti­virea Ta cea veșnică, ci, precum vo­iești, toc­­mește pentru mine lucrul.

Apoi, cu închinăciune până la pământ, zi:

Mă închin Ție, Preasfântă Treime, Care ești o Ființă de viață făcătoare și nedes­părțită: Părinte și Fiule și Du­­hule Sfinte; cred întru Tine și Te măr­turi­sesc și Te slăvesc, Îți mulțumesc și Te laud, Te cinstesc, Te preaînalț și Te rog: miluiește-mă pe mine, ne­vredni­cul robul Tău, pentru nu­mele Tău (de trei ori).

Mă închin ție, Preasfântă Născă­toa­re de Dumnezeu, care ai arătat nouă lu­mi­na cea adevărată cu naș­terea ta, îm­pă­ră­teasa cerului și a pământului, nă­dej­dea celor fără de nădejde, aju­tă­toa­rea nepu­­tincio­șilor și împăcarea cu Dum­­nezeu a tuturor păcătoșilor. Tu mă aco­peră și mă apă­ră de toate ne­voile și împresurările sufletești și tru­pești. Și te rog să-mi fii folositoare cu prea­pu­­ter­nicele tale ru­găciuni (o închinăciune).

             

Preasfântă Stăpână de Dumnezeu Năs­­­­cătoare, primește această puțină ru­­gă­ciu­ne și o du Fiului tău și Dum­ne­zeului nostru, ca să mântuiască și să lumi­neze, pen­tru tine, sufletele noas­tre (o închină­ciune).

Toate puterile cerești: Scaunele, Dom­­nii­le, Începătoriile, Stăpâniile, Pute­rile, He­ruvimii, Serafimii, Ar­hanghe­lii și În­ge­rii, ru­gați-vă lui Dum­nezeu pentru mine, păcă­tosul (o închinăciune).

Sfinte și mare Proorocule Ioane, Îna­inte­mergătorule și Botezătorule al Dom­­nu­lui, cel ce ai pătimit pentru Hristos și ai luat îndrăzneală către Stăpânul, roagă-te pentru mine, pă­că­tosul, ca să mă mântuiesc cu rugă­­­ciunile tale (o închinăciune).

Sfinților ai lui Dumnezeu: apos­to­­­lilor, proorocilor, mucenicilor, arhi­e­rei­lor, postitorilor, temătorilor de Dum­­ne­zeu, drepți­lor, locuitorilor în pustie, călugărilor, pa­triarhilor și toți sfinții care ați pătimit pen­tru Hristos și ați câștigat îndrăzneală către Stăpânul, rugați-vă pentru mine, pă­că­tosul, ca să mă mântuiesc cu rugăciunile voastre (o închinăciune).

Sfinte Ioane Gură de Aur, cu Va­sile cel Mare, cu Grigorie, de Dum­nezeu cu­vântătorul, și cu făcătorul de minuni Ni­colae, cu toți sfinții în­cepători ai pre­oției, ajutați-mi și mi­luiți-mă cu rugă­ciunile și ajutorul vostru (o închinăciune).

Toate sfintele femei: mironosițe, mu­­­­ce­­nițe, temătoare de Dumnezeu și fecioa­re, care ați slujit Mân­tui­to­rului Hristos cum se cuvine, ru­gați pe Dum­­nezeu pentru mine, păcă­tosul (o în­chi­năciune).

Cea nebiruită și dumnezeiască putere a cinstitei și de viață făcătoarei Cruci a Dom­nu­lui, nu mă lăsa pe mine pă­cătosul, ci mă apără de toata ispita cea trupească și sufletească (o închinăciune).

Preacurată Stăpână, de Dum­ne­zeu Năs­­­­că­toare, nădejdea tuturor crești­ni­lor, pen­tru că altă îndrăzneală și nă­dejde nu am, fără numai pe tine, ceea ce ești cu totul nevinovată, Stă­pâna mea și Doam­nă, de Dumne­zeu Născătoare, Mai­ca lui Hristos Dum­nezeului meu, pentru aceea mă rog: mi­luiește-mă și mă izbăvește de toate rău­tățile mele și roagă pe Milostivul tău Fiu și Dum­nezeul meu ca să mi­luiască tică­losul meu suflet și să mă izbăvească de veșnicele chinuri și să mă învredni­cească împărăției Sale (o închinăciune).

Sfinte îngere, păzitorul meu, aco­peră-mă cu aripile bunătății tale și iz­gonește de la mine toată lucrarea cea rea a diavolului și roagă pe Dum­nezeu pentru mine, păcătosul.

Și apoi, vrând să te așezi pe așternut, zi acestea:

Luminează ochii mei, Hristoase Dum­­­­ne­zeule, ca nu cândva să adorm întru moar­te, ca nu cândva să zică vrăj­mașul meu: întăritu-m-am asu­pra lui.

Slavă...,

Sprijinitor sufletului meu fii, Dum­­­ne­zeule, că umblu prin mijlocul a multe curse; izbăvește-mă de dânsele și mă mân­­tuiește, Bunule, ca un iubitor de oameni.

Și acum..., a Născătoarei de Dumnezeu:

Preaslăvită Maică a lui Dum­ne­zeu, care ești mai sfântă decât sfinții în­geri, neîn­cetat te cântăm cu inima și cu gura, mărturisind că tu ești de Dum­­­nezeu Năs­cătoare, căci cu ade­vă­­rat ne-ai născut nouă pe Dumnezeu în­tru­pat și te rogi ne­încetat pentru su­fletele noastre.

Apoi, sărutând Sfânta Cruce (sau o icoană), faci semnul acesteia peste locul unde te vei odihni, zicând:

Rugăciunea cinstitei Cruci:

Să învie Dumnezeu și să se risipească vrăjmașii Lui și să fugă de la fața Lui cei ce-L urăsc pe Dânsul. Să piară cum piere fumul; cum se topește ceara de fața focului, așa să piară dia­volii de la fața celor ce iu­besc pe Dum­­nezeu și se însemnează cu semnul Crucii și zic cu veselie: Bucură-te, prea­cins­tită și de viață făcătoare Cru­cea Dom­nului, care alungi pe diavoli cu puterea Celui ce S-a răstignit pe tine, a Dom­nului nostru Iisus Hristos, și S-a pogorât la iad și a călcat puterea diavolului și te-a dăruit nouă pe tine, cinstită Crucea Sa, spre alungarea a tot piz­mașul. O, preacinstită și de via­ță fă­că­toare Crucea Dom­nului, ajută-mi cu Sfânta Doamnă Fe­cioa­ră, Năs­că­toa­re de Dumnezeu, și cu toți sfinții în veci. Amin.
Apoi, făcându-ți semnul crucii și cu ru­gă­ciunea în minte adormind, gândește-te la ziua judecății, cum vei sta înaintea lui Dumnezeu.