duminică, 28 februarie 2021
UN CUTREMUR INTENS SI MULTI SOLDATI !
CERETI DE LA DUMNEZEU , SI VETI PRIMI TOATE CERINTELE VOASTRE !
„Mântuieşte, Doamne, poporul Tău şi binecuvântează moştenirea Ta, biruinţă binecredincioşilor creştini asupra celor potrivnici dăruieşte şi cu Crucea Ta păzeşte pe poporul Tău.”
Dragii mei,
Asa cântau INGERII LUI DUMNEZEU in CERUL SFANT,precum Cuvintele sfinte de mai sus si asa ca acest link de mai jos:
Mantuieste Doamne,poporul tau - YouTube
Deci, m-am trezit in CANTECUL SFANT al INGERILOR care, cântau LUI DUMNEZEU TATAL,LUI DUMNEZEU FIUL si PREA SFANTULUI DUH ca sa mantuiasca poporul Său, si sa-l păzeasca cu Sfanta Cruce pe care S-a rastignit HRISTOS DOMNUL si MANTUITORUL nostru.
.
Dragii mei, sa cântam si noi împreuna cu INGERII LUI DUMNEZEU, si sa -L rugam pe BUNUL DUMNEZEU ca sa ne miluiasca si sa ne mantuiasca pe fiecare dintre noi.
Aud glas care, spune asa:
"Cereţi de la DUMNEZEU toate,si veti primi de la DUMNEZEU toate ,după Cerintele voastre !"
.
Cu adevarat dragii mei,de vom cere in Rugaciunile noastre fierbinti,in Rugaciunile rostite cu inima si cu sufletul ca sa fim sanatosi,sa fim ocrotiti si paziti de toate necazurile si de toata suferinta, cu siguranta vom primi toate cate cerem.
Sa cerem fratilor, sanatate,Credinta tare si mantuire.
Acestea sunt cele mai de pret DARURI DIVINE de care avem nevoie.
Iar noi, la randul nostru fratilor,sa daruim dragoste Aproapelui nostru,sa facem fapte bune,fapte de milostenie si sa nu urâm pe nimeni. Sa ne impacam si cu cel mai aprig dusman al nostru, si astfel, vom fi primiti si iubiti de FAŢA LUI DUMNEZEU si a MAICII DOMNULUI.
Asa sa ne ajute DUMNEZEU si MAICUTA DOMNULUI ,Amin !
Cu dragoste,Maria.
SUFERINTA POPORULUI ROMÂN !
Dragii mei,
În aceasta dimineata in zori de zi, ma trezeste un glas care spune asa:
"Aceasta suferă Populatia română :
A venirii Populatiei din Tarile straine !
Iar un alt glas dragilor, spune rugator :
Controlează Doamne Poporul Tău si binecuvinteaza Mostenirea Ta !"
Dragii mei,stim cu totii ca Populatia României sufera mult si va suferi in continuare, din pricina venirii si stabilirii strainilor in Tara noastra.
Pământurile ne sunt vandute la straini,padurile de asemenea, apele minerale la fel ne sunt vandute, gazele, carbunele,tot ce ma avem in Romania sau aproape tot, sunt din import.
Ce putem face ? Suntem prea mici noi,ca sa mai putem schimba ceva.
Dar după cum vedeti dragilor, DUMNEZEU si MAICUTA DOMNULUI va avea grija de Poporul Său ales si nu-L va pierde pe el.
Nicio fapta dragilor, dar absolut nicio fapta nu va ramane fara rasplata la BUNUL DUMNEZEU.
Asadar,sa ne rugam PREA SFINTEI TREIMI si MAICII DOMNULUI ca sa ne ajute cu mila si cu dragostea Sa si sa ocroteasca Poporul Său ales,ca sa-L primeasca in a Doua Sa Venire pe Pămant,pe Fiul Său si Mantuitorul nostru Iisus Hristos , Caruia I se cuvine toata cinstea,slava si inchinarea ,Amin!
Cu dragoste,Maria.
ROMÂNIA RĂSTURNATĂ,ROMÂNIA DEVASTATA !!!
Dragii mei,
În aceasta noapte,in timp ce scriam la articolul anterior, aud un glas care spunea asa:
"România devastata!
Romania rasturnata !"
După care,totul s-a facut liniste.
Dragii mei,este de asteptat ca sa traim si asemenea vremuri,mai ales că, vedem cu totii ce se intampla in lume si cu lumea.
Eu am scris adeseori si cu mult timp in urma, despre toate cate se intampla acum in lume si chiar in Romania.
Pentru ca Mantuitorul sa poata veni in Noul Său Ierusalim, trebuie facuta "o curatenie",asa precum si noi ne curatim casa si masa,inima si sufletul,trupul si cugetul.
Dar acest lucru,aceste vremuri nu trebuie sa ne sperie.Ci trebuie ca sa ne intarim sufleteste,si cu mare Credinta in Bunul Dumnezeu si-n Maicuta Domnului sa primim toate cate ne dă Domnul,sa multumim pentru toate si sa ne rugam ca sa fim sanatosi,atat! Restul ,ni se adauga de la sine,după Credinta noastra,după iubirea noastra faţă de Aproapele si nu in ultimul rand,după faptele si după gandurile noastre.
Asadar,cum de maine incepe Postul Sfintelor Pasti (nu mai mancam carne satamana aceasta)sa-ncercam sa ne curatim inima de rautati, prin bunatate si prin mila faţă de Aproapele nostru, iar sufletul ,prin Credinta fratilor, prin Credinta fierbine si prin Rugaciune curata;prin iubire faţă de Bunul Dumnezeu si faţă de Maicuta Domnului si Sfintii Săi. Tineti minte:
Cei care vor avea aceste 3 Virtuti dumnezeiesti in inima si-n suflet, vor putea trece peste orice necaz si peste orice suferinta.
Iata ,care sunt aceste 3 Virtuti dumnezeiesti:
Credinta,Nadejdea si Dragostea !
Cu dragoste,Maria.
ROMANIA ! CRUCEA ROMANIEI ESTE CRUCEA RĂZBOIULUI !
Dragii mei,
Este timpul Păcii si a împăcării ,chiar si cu cel mai aprig dusman!
Să lăsăm deoparte ura,dusmania,mândria, batjocura de orice fel asupra Aproapelui nostru, si sa facem loc Dragostei si Iubirii fata de Aproapele.
Sa facem loc in inima noastra,in camara sufletului nostru,Iubirii de Hristos si de Maica Pururea Prea Curata Fecioara Maria.
Să nu ne mai manifestam prin cuvinte injurioase si prin instigare la luptă, la proteste de tot felul prin care strigam in gura mare: rezist!
NU FRATILOR ! NU VOM REZISTA!
RĂZBOIUL, este în ograda României!!!
Mânia LUI DUMNEZEU va fi asupra noastra, a Poporului Său ales si îndărătnic.
Iata ce spune un glas astazi in zori:
"Rezist!
România care nu se lasă!
România, CRUCEA RĂZBOIULUI!
CRUCEA ROMÂNIEI ,este CRUCEA RĂZBOIULUI!"
Oare nu ne infricosează deloc aceste ADEVARURI, despre care eu tot scriu din GRAIUL DUHULUI SFÂNT?
Oare chiar trebuie sa ne spalam păcatele prin sange nevinovat,in loc de RUGACIUNE,căinţă si pocăinţă?
Stiu! Multi dintre voi le veti intoarce pe toate partile si ma veti acuza ca ţin cu o anume culoare politică.
Dar nu este asa! Va inselati!
Eu ţin cu fiecare suflet în parte, fie el prieten sau dusman mie. Doresc ca sa cunoasca si el (sufletul fiecaruia dintre noi) ,Dragostea si Iubirea de Hristos si de Maica Domnului.
Datoria mea este să adun TURMA LUI HRITSOS la un loc; Oile ratacite si nu pe cele care cunosc deja drumul,calea spre mantuire.
Asa cum ,Însuşi IISUS HRISTOS ne graieste:
17. | Dar, auzind, Iisus le-a zis: Nu cei sănătoşi au nevoie de doctor, ci cei bolnavi. N-am venit să chem pe cei drepţi ci pe păcătoşi la pocăinţă. |
..
Frati Crestini,
Traim vremurile cele de pe urmă!
Vă veti convinge astazi din ceea ce urmeaza ca sa va destainui,din GRAIUL DUHULUI SFANT.
Deschideti-va inima si Sufletul si primiti-L pe HRISTOS DOMNUL si DUMNEZEUL nostru; faceti-I loc MAICII SALE PREA CURATEI FECIOARA MARIA!
FRATILOR !
De veti asculta de toate aceste Povete,sa stiti că nu pe mine ma ascultati!
Ci ascultati GRAIUL DUHULUI SFÂNT!
Ascultati PORUNCILE LUI DUMNEZEU!
Eu sunt un suflet mic,cât un fir de nisip care a ales sa-I slujeasca DUHULUI SFANT, pentru ca voi toti sa va intoarceti la CREDINŢĂ,la iubire si bunatate, la mila si dragoste faţă de Aproapele.
Eu sunt Condeiul DUHULUI SFANT,al MANTUITORULUI IISUS HRISTOS si -a împărtăsirii LACRIMILOR si IUBIRII MAICII LUI DUMNEZEU.
Aceasta sunt eu! Asa ma simt mai mica si decat un fir de iarba!
Dar cu o IUBIRE infintă faţă de DUMNEZEU si faţă de MAICA DOMNULUI si de toti SFINTII SĂI, cu o IUBIRE infinită faţă de Aproapele nostru,fata de dusmanii nostri pentru care ma rog zi si noapte.
Cu dragoste,Maria.
PREDICA PARINTELUI CLEOPA,LA DUMINICA FIULUI RISIPITOR !
Predică la Duminica a XXXIV-a după Rusalii
( a Fiului Risipitor )
Despre adevărata pocăinţă şi despre milostivirea lui Dumnezeu !
Predici la duminici Scula-mă-voi şi mă voi duce la tatăl meu, şi-i voi spune: Tată, am greşit la cer şi înaintea ta (Luca 15, 18)
Iubiţi credincioşi,În Sfînta Scriptură Dumnezeu se numeşte "Tată al milostivirii" (II Corinteni 1, 3), pentru că pururea Se milostiveşte faţă de cei păcătoşi care se întorc din toată inima către El prin adevărată pocăinţă. Dumnezeu zice prin proorocul Isaia: Cînd te vei întoarce şi vei suspina, atunci te vei mîntui şi vei cunoaşte unde ai fost (Isaia 30, 15). În alt loc, prin acelaşi prooroc, zice Dumnezeu: Spălaţi-vă, curăţiţi-vă, ştergeţi răutăţile din sufletele voastre înaintea ochilor Mei părăsiţi-vă de răutăţile voastre. Şi de vor fi păcatele voastre ca mohorîciunea, ca zăpada le voi albi; şi de vor fi ca roşeala, ca lîna le voi face albe (Isaia 1, 16-18).
Acest adevăr s-a petrecut şi cu fiul risipitor din Sfînta Evanghelie care s-a citit astăzi. El mai întîi şi-a venit întru sine, a suspinat după fericirea ce o avusese cînd era în casa tatălui său, apoi a zis: Cîţi argaţi ai tatălui meu sunt îndestulaţi de pîine, iar eu pier aici de foame! (Luca 15, 17). Acestea au fost cuvintele fiului risipitor cînd şi-a venit întru sine, adică a început a-şi cunoaşte greutatea păcatelor sale. Fără această simţire şi trezire nimeni dintre păcătoşi nu va putea să se întoarcă din toată inima către Preabunul Dumnezeu.
Care era foamea fiului risipitor care a zis: "iar eu pier aici de foame?" Oare la hrana cea trupească se gîndea el? Nu, Dumnezeu zice prin Sfîntul Prooroc Isaia: Iată, cei ce slujesc Mie vor mînca, iar voi veţi flămînzi. Iată, cei ce slujesc Mie vor bea, iar voi veţi înseta. Iată, cei ce slujesc Mie se vor veseli, iar voi vă veţi vă veţi ruşina. Iată, cei ce slujesc Mie cu bucurie se vor bucura, iar voi veţi întrista. Iată, cei ce slujesc Mie se vor veseli, iar voi veţi striga pentru zdrobirea duhului vostru (Isaia 65, 13-14).
Aceasta era foamea cea mare a fiului risipitor. El şi-a adus aminte de vremea cînd petrecea în casa tatălui său şi de hrana şi desfătarea duhovnicească ce o avea lîngă el. Ajungînd păzitor de porci în ţară străină, departe de Dumnezeu, foamea sufletului său după dreptate l-a făcut să zică: Cîţi argaţi ai tatălui meu sunt îndestulaţi de pîine, iar eu pier aici de foame!
Care a fost hrana lui cîtă vreme era la casa părintească? Această hrană duhovnicească pe care acum o pierduse, o formau faptele sale cele bune: credinţa, nădejdea, dragostea, rugăciunea, înfrînarea, curăţia şi toate celelalte virtuţi care cu adevărat sunt hrană a sufletului. Mîntuitorul în vorbirea Lui cu samarineanca la fîntîna din Sichem a hrănit-o prin darul Său, cîştigîndu-i sufletul. De aceea cînd Apostolii Îl rugau să mănînce, El le-a zis: Eu am de mîncat o mîncare pe care voi nu o ştiţi (Ioan 4, 32). Mîncarea Mea este să fac voia Celui ce M-a trimis pe Mine şi să săvîrşesc lucrul Lui (Ioan 4, 34). Căci oricine face o faptă bună pentru sufletul său, sau pentru mîntuirea aproapelui său, cu adevărat îşi hrăneşte sufletul său cu darul lui Dumnezeu. Fiul risipitor, cunoscîndu-şi starea lui vrednică de plîns şi gîndind să se întoarcă la Părintele său cu mare smerenie, nu se mai socotea vrednic a fi fiul tatălui său. De aceea cînd a venit către tatăl său, a zis: Nu mai sunt vrednic să mă numesc fiul tău. Primeşte-mă ca pe unul din argaţii tăi (Luca 15, 19).
Trei sunt stările celor ce se mîntuiesc. Starea celor dintîi este a fiilor, adică a celor care cu mare dragoste slujesc lui Dumnezeu din toată inima lor şi cu toată puterea voinţei lor se sîrguiesc să facă poruncile Lui. Despre aceştia spune dumnezeiasca Scriptură: Cît am iubit Legea Ta, Doamne, ea toată ziua cugetarea mea este (Psalm 118, 97).
A doua ceată este a argaţilor, care, căutînd plată, se silesc a lucra poruncile lui Dumnezeu pentru a dobîndi fericirea cea veşnică a Împărăţiei Sale. Despre aceştia scrie: Plecat-am inima mea ca să facă îndreptările Tale în veac pentru răsplătire (Psalm 118, 112). Starea a treia este a robilor, adică a celor care, temîndu-se de pedeapsa lui Dumnezeu pentru călcarea poruncilor Lui se silesc a păzi toate poruncile Lui după mărturia care zice: Străpunge cu frica Ta trupul meu, că de judecăţile Tale m-am temut (Psalm 118, 120).
Deci, fiul risipitor, gîndindu-se că şi argaţii, adică cei ce fac poruncile lui Dumnezeu, pentru răsplătire primesc daruri duhovniceşti şi se împărtăşesc de ele, a cerut Tatălui său să fie primit în casa părintească măcar ca un argat. Această întoarcere a lui din toată inima către părintele său, şi smerenia cea mare să fie primit ca un argat de Tatăl său, i-a fost pricină de mare folos, căci nu ca pe un argat l-a primit, ci ca pe un adevărat fiu al său care se întoarce cu toată inima către El. Vedem din cuvintele Sfintei Evanghelii de azi că, încă departe fiind el, l-a văzut tatăl său şi i s-a făcut milă şi, alergînd, a căzut pe grumazul lui şi l-a sărutat (Luca 15, 20).Iubiţi credincioşi,Dar ce înţelegem prin acest cuvînt: "Încă departe fiind el, l-a văzut tatăl său"? Aceasta ne arată că Preabunul şi Atotştiutorul Dumnezeu, mai înainte de a striga omul păcătos "greşit-am", cunoaşte hotărîrea lui cea din inimă de a se întoarce către El. De aceea l-a primit cu atîta bucurie şi nu i-a mai pomenit greutatea păcatelor lui cu care l-a supărat. I-a dat haina cea dintîi, adică nepătimirea cu care a fost îmbrăcat cînd era lîngă tatăl său. Şi inel i-a pus pe mîna lui, semnul legăturii celei dintîi cînd petrecea în viaţă curată şi neprihănită, mai înainte de a se despărţi de tatăl său. Iar după ce i-a dat lui haina cea dintîi şi inel şi încălţăminte în picioarele lui, adică voinţa tare de a merge pe calea poruncilor lui Dumnezeu, a zis slugilor sale: Aduceţi viţelul cel îngrăşat şi-l junghiaţi să mîncăm şi să ne veselim; căci fiul meu acesta, pierdut a fost şi s-a aflat, mort a fost şi a înviat (Luca 15, 23-24).
O, bunătatea şi dragostea cea părintească a Preabunului nostru Dumnezeu! Cît este de negrăită Mila Lui şi cît de nenumărate sunt îndurările Lui asupra celor ce se întorc către El cu toată inima lor! Cu cîtă părintească iubire primeşte El pe fiii Lui cei pierduţi prin păcat, care se întorc cu mare căinţă şi umilinţă către El şi cîtă bucurie se face în cer cînd un păcătos se întoarce la pocăinţă!
Mare şi nemărginită este milostivirea lui Dumnezeu faţă de cei păcătoşi care se întorc către El din toată inima şi cu toată smerenia şi hotărîrea de a-şi îndrepta viaţa!
În pilda Fiului Risipitor vedem că el nu făcuse fapte de pocăinţă, adică încă nu-şi făcuse canonul păcatelor sale cu care a supărat pe părintele său. Ci numai venindu-şi în sine şi cunoscîndu-şi starea jalnică în care ajunsese prin depărtarea de părintele său a atras asupra sa mila şi îndurarea Părintelui său care cu atîta bucurie şi cu prăznuire l-a primit. Cu adevărat, fraţii mei, smerenia şi pocăinţa iartă multe păcate şi fără alte fapte bune. Ce fapte bune putea să facă tîlharul răstignit alături de Hristos cînd mîinile şi picioarele lui erau legate? Dar strigarea lui din inimă i-a fost deajuns: Pomeneşte-mă, Doamne, cînd vei veni întru Împărăţia Ta (Luca 23, 42). Iar Mîntuitorul îndată i-a răspuns: Adevăr grăiesc ţie, astăzi vei fi cu Mine în rai (Luca 23, 43).
Bine a zis dumnezeiescul Apostol Pavel: Duhul se roagă pentru noi cu suspinuri negrăite. Bine a zis şi Sfîntul Efrem Sirul: "Pocăinţa, fără jertfe şi fără cheltuieli, poate să împace şi să milostivească pe Dumnezeu. Pocăinţa a oprit jertfa sîngeroasă, aducînd jertfa conştiinţei. Ea nu caută ied, ci mărturisire. Nu cere oaie pentru jertfă, ci mărturisire din conştiinţă. Nu ai turturea de jertfă tu cel ce ai păcătuit? Suspină şi Dumnezeu, mai presus de turturea, îţi socoteşte ţie aceasta. Nu ai pasăre? Lăcrimează şi, în loc de jertfă, ţi se va socoti ţie. Nu ai porumbel? Vesteşte-ţi păcatele tale lui Dumnezeu şi-ţi vor fi ţie ardere de tot. Dacă te vei ruga, ca pe un viţel de jertfă va primi Dumnezeu rugăciunea ta. O, cît de mare este pocăinţa! O, cît de minunate sunt lucrurile cele dintru dînsa! Că una fiind, pe toate le poate". "O, darul Evangheliei, că pe toată Legea a îndreptat-o Iisus! Poporul se face lui preot în Biserică; căci are conştiinţa care jertfeşte pentru dînsul. Din inimă se roagă şi milostiveşte pe Dumnezeu pentru sine".Iubiţi credincioşi,
Duminica de azi, a Fiului Risipitor, este a doua Duminică a Triodului, care ne pregăteşte duhovniceşte pentru începerea şi trecerea cu folos a Sfîntului şi marelui Post al Paştelui. Evanghelia ce s-a citit astăzi este foarte frumoasă şi ziditoare de suflet. Părintele care avea doi fii este Tatăl nostru cel ceresc. Fiul mai mare simbolizează pe creştinii buni şi ascultători de Dumnezeu, iar fiul mai mic, pe creştinii răi şi neascultători, asemenea lui.
Din ceata creştinilor ascultători fac parte toţi fii Bisericii lui Hristos care împlinesc cu sfinţenie poruncile Lui. Aceştia merg regulat la slujbele Bisericii, se roagă ziua şi noaptea, ascultă de Dumnezeu şi de păstorii rînduiţi, nasc şi cresc copii în frica Domnului, se spovedesc şi se împărtăşesc cu Sfintele Taine regulat, duc viaţă smerită şi fac milostenie la cei săraci. Toate le fac cu bucurie, cu binecuvîntare şi cu rugăciune. De aceea Dumnezeu le ajută în toate.
Nu aşa însă se întîmplă cu creştinii neascultători şi robiţi de păcate ca fiul cel mai mic din Evanghelie. Dintre aceştia fac parte cei ce nu merg Duminica la biserică, cei ce-şi ucid copiii, beţivii, hulitorii de Dumnezeu care înjură de cele sfinte, desfrînaţii, lacomii, zgîrciţii, şi mai ales mîndrii, în frunte cu sectele, că ce sunt sectanţii, decît creştini răzvrătiţi, mîndri şi neascultători care nu vor să asculte de Biserica întemeiată de Hristos, ci îşi fac legi şi dogme, după mintea lor, asemenea fiului mai tînăr din Evanghelie. Toţi aceştia sunt căzuţi din ascultare, sunt departe de Hristos, de Biserică, de Sfinţi şi se ceartă pe seama Sfintei Scripturi, pe care o explică după voia lor. Dar cine cade din ascultare şi din Biserică, acela cade şi din Dumnezeu.
Ce cumplit este păcatul neascultării! Ce greu este să trăieşti după mintea ta, să nu asculţi de nimeni, să te depărtezi de Dumnezeu, de credinţă, de rugăciune, de Biserică, de preot, şi de părinţii care te-au născut. Aşa a făcut tînărul din Evanghelie: Tată, dă-mi partea ce mi se cuvine din avere... şi s-a dus într-o ţară depărtată şi acolo şi-a risipit averea, trăind în desfrînări (Luca 15, 12-13).
Neascultarea este fiica mîndriei. De aceea cel mîndru şi neascultător este lăsat de Dumnezeu să cadă în păcate grele, ca să se smerească şi să se întoarcă la pocăinţă. Cel dintîi păcat în care cad mîndrii şi neascultătorii este desfrînarea, o patimă grea, urîtă, ruşinoasă. Dar dacă omul căzut se căieşte, îl mustră conştiinţa şi vrea să se întoarcă, Tatăl nostru cel ceresc nu-l lasă, ci îi întinde mîna, îl aşteaptă, îi iese înainte, îl sărută cu lacrimi de bucurie şi îl iartă. Aşa a făcut Tatăl ceresc cu fiul risipitor din Evanghelie. I-a ieşit înainte, l-a sărutat, i-a iertat păcatele, i-a dat inel şi haină şi a ospătat cu el.
Vedeţi bunătatea şi mila lui Dumnezeu? Vedeţi roadele căinţei celui ce se întoarce la Hristos? Vedeţi că toţi păcătoşii au pocăinţă şi iertare? Vedeţi că şi pe noi ne aşteaptă Domnul la pocăinţă în uşa bisericii? Numai să ne pară rău de cele făcute, să ne spovedim cu căinţă, să părăsim păcatele şi să zicem ca fiul desfrînat: Scula-mă-voi şi mă voi duce la tatăl meu şi-i voi zice: Tată, am greşit la cer şi înaintea ta; nu mai sunt vrednic să mă numesc fiul tău; primeşte-mă ca pe unul din argaţii tăi (Luca 15, 18-19). Dacă ar zice aceste cuvinte din inimă, beţivii, desfrînaţii şi creştinii robiţi de păcate din zilele noastre, pe toţi i-ar primi, i-ar săruta şi i-ar ierta Dumnezeu! Însă puţini sunt din creştinii noştri care se tem cu adevărat de Dumnezeu, care se întorc din nou la biserică, la pocăinţă şi aleargă la preoţi să-şi mărturisească păcatele.
Pocăinţa fiului risipitor să ne fie pildă, îndreptare şi îndemn pentru toţi, iar neascultarea şi căderea lui în desfrîu să ne aducă aminte de marea primejdie ce ameninţă pe copiii loviţi de necredinţă şi desfrîu. Ne uităm cîţi părinţi şi cîte mame vin plîngînd la biserică şi mănăstiri pentru copiii lor. Toţi ne spun acelaşi lucru: Nu ne mai ascultă copiii; se duc la tot felul de distracţii rele, la filme cu ucideri şi filme cu desfrînare; nu mai vor să înveţe, să meargă la biserică şi la spovedanie, nu vor să se mai roage lui Dumnezeu şi sunt nervoşi. S-au împrietenit cu copii răi; trăiesc în desfrîu cu fete rele ca şi ei, fumează şi se îmbată, ce să facem cu ei? Cum să-i scăpăm de desfrîu şi să-i întoarcem la credinţă, la biserică, la o viaţă creştinească normală?
Iată marea problemă a copiilor noştri. Iată durerea de astăzi a multor părinţi. Iată că s-au înmulţit în lume şi în familiile noastre fiii risipitori, neascultători şi desfrînaţi, ca cel din Sfînta Evanghelie. Ce se mai poate face pentru ei, după ce au căzut în toate păcatele? Ce trebuie să răspundem acestor părinţi care vin plîngînd la noi?
Răspunsul este unul: să-i ajutăm pe copiii noştri mai întîi să nu cadă în păcatele cele grele care sunt: necredinţa, neascultarea şi desfrînarea. Iar dacă au căzut ca fiul risipitor din Evanghelie, să-i ajutăm să se ridice din prăpastia necredinţei şi a desfrîului. Cum? Mai întîi să-i ducem la un duhovnic bun să-şi mărturisească păcatele. Apoi să-i îndemnăm din nou la biserică, la o viaţă socială normală, şi să-i deprindem să se roage şi să citească cărţi sfinte. Numai să luaţi aminte ca nu cumva chiar părinţii, tata şi mama, să fie aceia care îşi smintesc copiii şi-i împing la tot felul de păcate prin exemplul rău pe care îl văd în casă.
Avem, însă, multe familii bune, model, prin satele şi oraşele noastre. Avem încă multe mame creştine devotate care îşi cresc frumos copiii lor. Avem biserici, mănăstiri şi preoţi buni peste tot în ţară. Numai să-i căutăm, să ne spovedim regulat, să le urmăm sfatul. De aceea să nu deznădăjduiască nimeni.
Să ne întoarcem la Tatăl ceresc care ne-a zidit. Dumnezeu ne aşteaptă în pragul bisericilor. Să venim cît avem vreme, că ne aşteaptă şi ne cheamă. Şi căzînd înaintea Lui, să zicem cu căinţă şi lacrimi: "Iată, am greşit la cer şi înaintea Ta. Am rătăcit pe căile păcatului. Ne-am depărtat de Tine şi de biserica Ta. Am căzut în cumplite fărădelegi. Acum ne căim, ne pare rău, ne temem de veşnica osîndă care ne aşteaptă, că nu mai suntem vrednici să ne numim fiii tăi. Ci primeşte-ne înapoi ca pe cei mai de pe urmă robi ai Tăi!" Amin.
SFANTA EVANGHELIE DIN DUMINICA FIULUI RISIPITOR !
.
Sfânta Evanghelie ,
din Duminica Fiului Risipitor !
Sfânta Evanghelie de la Luca !
(XV, 11 - 32 )
Zis-a Domnul pilda aceasta :un om avea doi fii . Şi a zis cel mai tânăr dintre ei tatălui său : tată,dă-mi partea care mi se cuvine din avere ;atunci el le-a împărţit averea . Dar , nu după multe zile , feciorul cel mai tânăr , strângându-şi toate , s-a dus într-o ţară depărtată ;şi acolo şi-a risipit toată averea , vieţuind în dezmierdări.
Şi după ce a cheltuit totul , a venit o foamete mare în ţara aceea şi el a început să fie în lipsă. Şi ducându-se , s-a lipit el de unul din locuitorii acelei ţări şi acesta l-a trimis la ţarinile sale să pască porcii . Şi dorea să-şi sature pântecele din roşcovele ce mâncau porcii , însă nimeni nu-i da.
Dar, venindu-şi în fire , a zis : câţi argaţi ai tatălui meu sânt îndestulaţi de pâine , iar eu pier de foame ! Mă voi scula şi mă voi duce la tatăl meu şi-i voi spune : tată , am greşit la Cer şi înaintea ta şi nu mai sunt vrednic să mă numesc fiul tău. Fă-mă ca pe unul din argaţii tăi. Şi sculându-se , a venit la tatăl său . Iar pe când era încă departe ,l-a văzut tatăl său şi i s-a făcut milă ; şi alergând , a căzut pe grumajii lui şi l-a sărutat.
Atunci i-a zis feciorul : tată , am greşit la Cer şi înaintea ta şi nu mai sunt vrednic să mă numesc fiul tău . Iar tatăl a zis către slujitorii săi : aduceţi haina cea mai buna şi-l îmbrăcaţi ;puneţi inel în mâna lui şi încălţăminte în picioarele lui;apoi aducând viţelul cel îngrăşat îl junghiaţi. Să mâncăm şi să ne veselim ;căci acest fiu al meu , mort era şi a înviat , pierdut era şi s-a aflat.
Şi au început să se veseleasca . Iar feciorul lui cel mare era la ţarină ; când s-a întors şi s-a apropiat de casă , el a auzit cântece şi jocuri. Atunci , chemând pe unul din slujitori , l-a întrebat :ce înseamnă acestea ?Iar acela i-a răspuns : fratele tău a venit şi tatăl tău a junghiat viţelul cel îngrăşat , pentru că l-a primit sănătos. Şi s-a mâniat şi nu voia să intre ;dar tatăl lui , ieşind , îl ruga .Însă el, răspunzând , a zis tatălui său : iată de atâţia ani îţi slujesc şi niciodată nu am călcat porunca ta ;şi mie tu niciodată nu mi-ai dat un ied, să mă veselesc cu prietenii mei . Dar când a venit acest fiu al tău , care a mâncat averea ta cu desfrânatele , ai junghiat pentru el viţelul îngrăşat .
Însă tatăl i-a zis : fiule, tu în toată vremea esti cu mine şi toate ale mele, ale tale sunt ;se cuvenea însă să ne veselim şi să ne bucurăm , căci fratele tău acesta mort era şi a înviat , pierdut era şi s-a aflat.
SLAVĂ ŢIE DOAMNE , SLAVĂ ŢIE !
AMIN !
Dragii mei, lăsati totul deoparte si mergeti la Sfanta Biserica, ca sa va hraniti inima si sufletul cu Sfanta si Dumnezeiasca Liturghie, din SFANTA DUMINICA a Fiului Risipitor.
Vă veti simţi mai puternici sufleteste si chiar vă veti dori, ca sa mutati si muntii din loc din Dragoste pentru Hristos, din dragoste pentru MAICA DOMNULUI si pentru Aproapele nostru.
HARTA ROMANIEI NEAGRA SI INCONJURATA DE APE !
27 Februarie 2021,ora 0,56 !
Dragii mei,
În aceasta noapte,in timp ce scriam aici pe Blog,vad in stanga mea o apa mare ,o apa albastra linistita.
În mijlocul apei albastre,apare din aer Harta Romaniei.
Harta Romaniei dragilor, era fara inscrisuri si era toata neagra.
vineri, 26 februarie 2021
TROITA MAICII DOMNULUI !!! MAICA DOMNULUI DORESTE SA-I RIDICAM O SFANTA TROITA ,LA RASCRUCE DE DRUMURI !
Dragii mei,
Doresc sa va multumesc din toata inima si din tot sufletul voua tuturor celor care ati ajutat cu banuti pentru Sfanta Troita a Maicii Lui Dumnezeu.Am facut deja comanda pentru TROITA din termopan alb cu multe ferestre dreptunghiulare.
In cateva zile o veti vedea cum arata in Locul ales de MAICA DOMNULUI,apoi ,vom chema pictorul ca sa picteze cu Voia si cu Puterea Duhului Sfant, pe MAICA DOMNULUI cu PRUNCUL in brate si tot ce mai trebuie pictat la interior.
SFANTA CRUCE va fi din lemn sculptat si pictat. Bani avem pentru TROITA sfanta,iar pentru interior ,pentru pictura ,pentru Sfanta Cruce,pentru infrumusetarea divina,cu siguranta vom strange banutii .
MAICA DOMNULUI nu ne va lasa,căci asa a fost si este VOIA Sa,ca aceasta TROITA SFANTA sa-I fie ridicata intr-un anume loc si intr-un anume fel. SURPRIZA divina va fi la urma dragilor,cand totul va fi gata!
Vă voi anunta din timp dragii mei, pentru atunci cand va fi sfintirea TROITEI cu un Sobor de Preoti,si cine poate dragilor,chiar îi rog din suflet sa participe la sfintirea SFINTEI Troite.
Îmi doresc ca pana la finalul lunii MARTIE sa fie gata cu totul sau cel tarziu pana la jumatatea lunii Aprilie ca sa o sfintim.
Totul este in fucntie de banii pe care îi vom avea pentru interior.
Ma rog pentru voi toti dragilor, iar Pomelnicele pe care mi le trimiteti ajung toate la PARINTELE care mi-a dat binecuvantarea pentru a ridica TROITA MAICII DOMNULUI ,si le va citi atat in SFANTA BISERICA cat si la SFINTIREA SFINTEI TROITE atunci cand va fi gata!
Dragii mei, este atat de frumos,atât de minunat ca sa putem inchina MAICII LUI DUMNEZEU si Prea Sfintei Treimi aceasta mica Bisericuta,aceasta Sfanta Troita, prin faţa careia toti cei care iubesc pe DUMNEZEU si pe MAICA DOMNULUI ,se vor opri cateva clipe si se vor inchina,se vor ruga cu inima si cu sufletul,cu intreaga fiinta. Iar acest divin LUCRU,a fost si este posibil numai cu ajutorul nostru al tuturor. Va asteptam cu multa dragoste ca sa ne ajutati si cu infrumusetarea interiorului.
Cu recunostinta si cu pretuire,Maria Ghiorghiu.
Iata si articolul asa cum a fost dorinta MAICII DOMNULUI:
Îmi doresc tare mult ca sa ridicam o Troita cu acordul si cu marea bucurie a PARINTELUI !
Cu aproximatie, Troita sfanta va arata asa precum cea din fotografia de mai jos: