DUMINICA , A DOUĂZECI ŞI UNA
DUPĂ POGORÂREA SFÂNTULUI DUH !
PILDA SEMĂNĂTORULUI !
Zis-a DOMNUL : ascultaţi pilda aceasta : a ieşit semănătorul să semene sămânţa sa. Şi , semănând el , o parte a căzut lângă drum şi a fost călcată cu picioarele şi păsările cerului a mâncat-o . Altă parte a căzut în loc pietros şi , dacă a răsărit , s-a uscat pentru că nu avea umezeală. Altă parte a căzut în mijlocul spinilor ,şi spinii crescând odată cu ea , au înăbuşit-o. Iar altă parte a căzut în pământul cel bun şi , crescând , a făcut rod însutit.
După ce a spus acestea , a strigat : cine are urechi de auzit să audă !
Dar ucenicii LUI , L-au întrebat : ce înseamnă pilda aceasta ? Atunci EL a răspuns : vouă vă este dat să cunoaşteţi tainele împărăţiei lui DUMNEZEU , dar celorlalţi în pilde, pentru ca, văzând , să nu vadă , şi auzind , să nu înţeleagă . Iar pilda aceasta înseamnă : sămânţa este cuvântul lui DUMNEZEU. Iar cele de lângă drum sânt cei care aud cuvântul, dar vine diavolul şi ia cuvântul din inima lor, ca nu cumva , crezând , să se mântuiască. Cele din loc pietros sânt aceia care, auzind cuvântul, îl primesc cu bucurie; dar aceştia nu au rădăcină, ci cred până la o vreme , iar în vreme de ispită se leapădă. Cele căzute între spini, aceştia sunt cei care aud cuvântul, dar umblând sub povara grijilor, a bogăţiilor şi a plăcerilor vieţii acesteia , se înăbuşe şi nu rodesc desăvârşit. Iar cele de pe pământ bun, aceştia sânt cei care, cu inimă curată şi bună , auzind cuvântul , îl păstrează şi fac rod prin răbdare.
După ce a spus acestea , a strigat : cine are urechi de auzit să audă .
În vremea aceea , ridicându-şi ochii SĂI către cer , IISUS a cuvântat : PĂRINTE , a venit ceasul ! Preamăreşte pe FIUL TĂU , ca şi FIUL TĂU să TE preamărească pe TINE , precum I-ai dat stăpânire peste toată făptura , ca să dea viaţă veşnică tuturor acelora pe care TU I-ai dat LUI ; iar viaţa cea veşnică este aceea ca să TE cunoască pe TINE , singurul , adevăratul DUMNEZEU şi pe IISUS HRISTOS , pe care L-ai trimis. EU TE-am preamărit pe pământ şi am săvârşit lucrul pe care MI l-ai dat să-L fac. Şi acum MĂ preamăreşte TU, PĂRINTE, la TINE însuţi , cu slava pe care am avut-o la TINE mai înainte de a fi lumea.
Am făcut cunoscut numele TĂU oamenilor pe care MI i-ai dat MIE din lume; ai TĂI erau, şi MI i-ai dat MIE şi cuvântul TĂU l-au păzit. Acum au cunoscut că toate câte MI-ai dat sânt de la TINE , pentru ca , cuvintele pe care MI le-ai dat, le-am lor ; iar ei le-au primit şi au cunoscut cu adevărat că de la TINE am ieşit , şi au crezut acum că TU M-ai trimis. EU pentru aceştia MĂ rog ; nu MĂ rog pentru lume , ci pentru aceştia pe care MI I-ai dat , căci ei sânt ai TĂI , şi toate ale MELE sânt ale TALE , şi ale TALE sânt ale MELE, şi M-am preamărit în ei . Mult nu mai sânt în lume şi EU vin la TINE. PĂRINTE SFINTE , păzeşte-i în numele TĂU ; pe cei care MI I-ai dat , i-am păzit şi nici unul dintre ei n-a pierit , decât numai fiul pierzării, pentru ca să se împlinească Scriptura.
Acum însă , EU vin la TINE şi acestea le grăiesc cât sânt în lume , pentru ca bucuria MEA , s-o aibă deplin în ei.
SLAVĂ ŢIE DOAMNE, SLAVĂ ŢIE ! AMIN !
Dragii mei, neapărat trebuie să mergeţi la SFÂNTA BISERICĂ, să asistaţi cu inima la SFÂNTA ŞI DUMNEZEIASCA LITURGHIE, ca să vă curăţiţi sufletul şi să faceţi loc SFINTEI ÎNVIERII LUI HRISTOS, pentru mântuirea sufletului.
Cu dragoste , Maria.
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu