Apostolul de la II Corinteni 11, 21-30; 12, 1-9.
Fraţilor, în orice ar cuteza cineva – întru neînţelepţie zic – cutez şi eu! Sunt ei evrei? Evreu sunt şi eu. Sunt ei israeliţi? Israelit sunt şi eu. Sunt ei sămânţa lui Avraam? Sunt şi eu. Sunt ei slujitori ai lui Hristos? Nebuneşte spun: Eu sunt mai mult decât ei! În osteneli mai mult, în închisori mai mult, în bătăi peste măsură, la moarte adeseori. De la iudei, de cinci ori am luat patruzeci de lovituri de bici fără una. De trei ori am fost bătut cu vergi; o dată am fost bătut cu pietre; de trei ori s-a sfărâmat corabia cu mine; o noapte şi o zi am petrecut în largul mării; în călătorii adeseori, în primejdii de râuri, în primejdii de la tâlhari, în primejdii de la neamul meu, în primejdii de la neamuri, în primejdii în cetăţi, în primejdii în pustie, în primejdii pe mare, în primejdii între fraţii cei mincinoşi; în osteneală şi în trudă, în privegheri adeseori, în foame şi în sete, în posturi de multe ori, în frig şi în lipsă de haine. Pe lângă cele din afară, ceea ce mă împresoară în toate zilele este grija de toate Bisericile. Cine este slab şi eu să nu fiu slab? Cine se sminteşte şi eu să nu ard? Dacă trebuie să mă laud, mă voi lăuda cu cele ale slăbiciunii mele! Dacă trebuie să mă laud, nu-mi este de folos, dar voi veni totuşi la vedenii şi la descoperiri de la Domnul. Cunosc un om în Hristos, care, acum paisprezece ani – fie în trup, nu ştiu, fie în afară de trup, nu ştiu, Dumnezeu ştie – a fost răpit unul ca acesta până la al treilea cer. Şi-l ştiu pe un astfel de om – fie în trup, fie în afară de trup, nu ştiu, Dumnezeu ştie – că a fost răpit în rai şi a auzit cuvinte de nespus, pe care nu se cuvine omului să le grăiască. Pentru unul ca acesta mă voi lăuda; iar pentru mine însumi nu mă voi lăuda, decât numai în slăbiciunile mele. Căci chiar dacă aş vrea să mă laud, nu voi fi fără minte, căci voi spune adevărul; dar mă feresc de aceasta, ca să nu mă socotească nimeni mai presus decât ceea ce vede sau aude de la mine. Şi, pentru ca să nu mă trufesc cu măreţia descoperirilor, datu-mi-s-a mie un ghimpe în trup, un înger al satanei, să mă bată peste obraz, ca să nu mă trufesc. Pentru aceasta, de trei ori am rugat pe Domnul ca să-l îndepărteze de la mine, şi mi-a zis: Îţi este de ajuns harul Meu, căci puterea Mea se desăvârşeşte în slăbiciune. Deci, foarte bucuros, mă voi lăuda mai ales întru slăbiciunile mele, ca să locuiască în mine puterea lui Hristos.
Sfinţii Apostoli Petru şi Pavel !
La UTRENIE,
Evanghelia a Zecea de la IOAN !
(XXI , 1 - 14 ).
În vremea aceea , sculându-se din morţi, Iisus s - a arătat ucenicilor Săi la Marea Tiberiadei ;şi iată cum s-a arătat : erau împreună cu Simon Petru şi Toma , numit Geamănul , şi Natanail cel din CANA GALILEII, şi fiii lui ZEVEDEU şi alţi doi din ucenicii Lui. A zis către ei Simon Petru: mă duc să prind peşte. Ceilalţi i-au răspuns :mergem şi noi împreună cu tine. Şi au ieşit şi s-au suit în corabie, , dar în noaptea aceea n-au prins nimic . Iar când s-a făcut dimineaţă , Iisus a sta la ţărmul Mării , dar ucenicii nu ştiau că este Iisus . Deci i-a întrebat Iisus : fiilor, nu cumva aveţi ceva de mâncare ?Ei I-au răspuns :n-avem. Iar Dânsul le-a spus : aruncaţi mreaja de-a dreapta corăbiei şi veţi afla. Deci au aruncat-o şi nu mai puteau s-o tragă de mulţimea peştilor. Atunci ucenicul acela pe care-l iubea Iisus a zis lui Petru : DOMNUL este ! Iar Simon Petru , auzind că este DOMNUL , şi-a luat haina , căci era dezbrăcat, şi s-a aruncat în apă. Iar ceilalti ucenici au venit cu corabia , trăgând mreaja cu pesti , căci nu erau departe de pământ, decât la două sute de coţi .
Dar când au ieşit la ţărm , au văzut acolo jăratec întins şi peşte pus deasupra , şi pâine. Iisus le-a zis : aduceţi din peştele pe care l-aţi prins acum . S-a suit Simon Petru în corabie şi a tras la uscat mreaja plină cu o sută cu o sută cincizeci şi trei de peşti mari ; şi atâţia fiind , totuşi mreaja nu s-a rupt. .
Iisus a zis către ei : veniţi de prânziţi. Şi nimeni din ucenici nu cuteza să-L întrebe :cine eşti TU ?, ştiind că este DOMNUL.Deci s-a apropiat Iisus şi a luat pâinea , şi le-a dat-o lor , asemenea şi peştele. Aceasta este, acum, a treia oară, când s-a arătat Iisus ucenicilor Săi , după ce a înviat din morţi.
SLAVĂ ŢIE DOAMNE , SLAVĂ ŢIE !
La SFÂNTA ŞI DUMNEZEIASCA LITURGHIE,
SFÂNTA EVANGHELIE de la Matei.
(XVI, 13 - 19 )
În vremea aceea , venind în părţile Cezareii lui Filip, a întrebat Iisus pe ucenicii Săi , zicând :cine zic oamenii că sunt Eu Fiul Omului? Iar ei au răspuns Lui : unii zic că eşti Ioan Botezatorul, alţii Ilie, iar alţii Ieremia sau unul dintre prooroci. Atunci Iisus le-a zis : dar voi cine ziceţi că sunt Eu ? Şi răspunzând Simon Petru , a zis : Tu esti Hristosul, Fiul Lui Dumnezeu Celui Viu.Iar Iisus răspunzând i-a zis : fericit esti tu Simone , fiul lui Iona, căci nu trup şi sânge ţi-au descoperit ţie aceasta, ci Tatăl Meu , Cel din Ceruri.Şi Eu îţi spun ţie că tu esti Petru şi pe această piatră voi zidi Biserica Mea, şi porţile iadului nu o vor birui. Şi-ţi voi da ţie cheile împărăţiei Cerurilor şi orice vei lega pe pământ, va fi legat şi în Ceruri; şi orice veti dezlega pe pământ, va fi dezlegat si în Ceruri.
SLAVĂ TATĂLUI ŞI FIULUI ŞI SFÂNTULUI DUH, AMIN !
Dragii mei, oriunde vă aflaţi să mergeţi la SFANTA BISERICA, căci tare vă va mai ameliora durerea sufletului care tânjeste după Iisus Hristos.
Iar Aripile MAICII SALE si a noastra a tuturor, vă vor ocroti si vă vor milui cu Mila si cu Dragostea Sa!
Cu dragoste,Maria.
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu