marți, 7 decembrie 2021

ÎNGERII PREGATESC CRACIUNUL SFANT ,IN CERURI !


                                    
                                                            
Dragii mei,

În această seară minunată în care, ne gândim cu toţii la Nasterea  Pruncului  Iisus  Hristos din Prea Curata Fecioara Maria, am să vă spun despre O altă Mare  Minune pe care am trăit-o în noaptea de 19 -20 Decembrie 2014, în timp ce mă rugam în colţisorul meu de Rai, adică ,cel din camera mea !
Cu lacrimi  Îi spuneam Mântuitorului  Hristos,cât de mult îmi este dor de EL si cât de tare îmi doresc ca să fac numai Voia SA !
Şi mă rugam cu ale mele cuvinte dar şi plângeam mocnit.
Închid ochii în timpul Rugaciunii mele si continui ca să mă rog.
Brusc, văd un Cer de noapte albastra violet, chiar în faţa mea la doar un braţ întins.
Pe Cerul de noapte albastra de pe care lipseau Stelele si Luna, apare în carne si oase Însuşi Iisus  Hristos, Domnul şi Mântuitorul nostru.
Într-un nor oval ,rupt ca din Soare si de un auriu stralucitor foarte, stătea în picioare Iisus Hristos.
Are la pieptul Său o Carte, este îmbracat cu vesminte roşii cu verde închis.
Iisus mă priveste ,îmi zâmbeste si Îşi întoarce privirea spre dreapta Sa.
În această clipă ,Iisus dispare ca si atras de un  magnet puternic in Cerul din Cer, iar acolo unde El privise ,apare dragii mei ,acelaşi Cer albastru violet, transparent si stralucitor .
 Iar pe Cer dragilor, chiar deasupra capului meu, apare în mod tainic, Duhul Cel Prea Sfânt .
Este un Porumbel alb si pufos care,  străluceste sub Bolta Cereasă si care a venit în zbor deasupra capului meu. 
Duhul Cel Prea Sfânt  împrăştia raze albe orbitoare si zbura pe loc. Auzeam fratilor, fâlfăitul Aripilor Porumbelului alb.
                         
                   
Vedeam numai strălucire dumnezeiască si m-au podidit lacrimile de bucurie .
Duhul Cel Prea  Sfânt după ce a stat preţ de câteva secunde dând din aripile Sale pe loc, a disparut tot asa in mod tainic, precum a si apărut. 
Mâini multe si nevăzute dragii mei, construiau din crengi de Brad verde ,crengi dumnezeiesti de frumoase, construiau un gard precum sunt cele de la oi. Un gard din ramuri de brad, ce alcatuia o curte sub Cerul albastru violet. 
Ramurile de Brad dragii mei, erau de un verde închis si foarte dese. După ce ocolul a fost gata ,o altă Mână nevăzută construieste cât ai clipi, O  INIMĂ din ramuri de Brad si mi-o aduce mai în faţa mea, ca sa o vad mai bine.
 În mijlocul inimii de Brad ,a apărut un frumos si minunat CERB care ,s-a scuturat o singură dată ,apoi, a început a privi spre Răsărit, acolo unde dispăruse Iisus Hristos si Duhul  Sfânt sub Chip de Porumbel alb, pufos si orbitor de strălucitor.   
Ramurile de Brad dragii mei, erau toate presarate cu auriu stralucitor, un auriu precum Soarele în mijlocul verii.
Iar la Poarta de la Gradina Raiului  ,o Mână nevăzută asează ramuri de brad pudrate cu auriu ,ca din Soare luat.
Dragii mei, CERUL  SFÂNT este pregătit de primirea Pruncului  IISUS  HRISTOS.
Asa precum ne pregătim noi ca să întâmpinăm NASTEREA  DOMNULUI, cu dragoste, cu Post si Rugaciune si pregătind  bucate alese, cu atât mai mult ,Îngerii Lui Dumnezeu pregătesc Raiul, împodobindu-l cu ramuri  de Brad presarate cu auriu,adica ,cu lumina Duhului Sfant.
Cand totul a fost gata  ,COLINDELE SFINTE au inceput cu - O CE  VESTE MINUNATĂ,cantate dumnezeiesc de frumos,de CETELE de INGERI,atat de frumos cantau ,incat,  răsuna tot Cerul si Pământul.
Îngerii  Lui Dumnezeu cântau si se veseleau !
Dragii mei, să ne veselim si noi si sa asteptam cu mare dragoste si cu bucurie infinită , NASTEREA  DOMNULUI  nostru Iisus Hristos!
Crăciunul fratilor, trebuie să fie în inima noastră şi în sufletul nostru.  
Sa nu-i uităm pe cei săraci si sărmani  si să facem în asa fel încât, si la ei să vină Mos Crăciun cu daruri de suflet, precum si cu o vorbă dulce care, sa le mai aline din suferinţă.
Sa daruim bucurie celor intristati, sa daruim hrana celor flamanzi şi sa nu lasam niciun copilas din cei pe care îi cunoastem ,fara o portocala sau fara o jucarioara.
                                           Cu dragoste, Maria.  

Un comentariu: