ROMÂNIA ÎNCERCUITĂ CU CREDINTA ,SI NICIDECUM CU CENTURI DE FOC !

MAICA  DOMNULUI  NE  GRAIESTE  : ROMÂNIA  NU  VA  FI  ÎNCONJURATA  DE  CERCURI  DE  FOC  !

                                       Dragii mei,

În aceasta dimineata,m-a trezit un glas divin care ne spune ceva uimitor .
Era glasul Maicutei Domnului care,cu mâinile-I stranse pe al Său piept  ne graieste ceva minunat.
Vedeam dragii mei un Cer senin ca un amurg, iar jos pe Pămant ,venise MAICA LUI DUMNEZEU îmbracata în Vesminte de culoare deschisa, si intens stralucitoare precum în Iconita de mai jos :
                   
                     .

Maica Domnului ne graieste asa:

                 "Pregatiti-va !
                România nu va fi încercuită 
                           de Centuri de Foc !
              Vă vom încercui cu Credinţă !
             Cu Credinţă vă vom incercui !
            Fără centuri de foc, fără nimic !

După care, totul dispare iar eu ma grabesc dragilor a scrie totul in caietul meu de suflet.
Dragii mei, oare suntem noi pregatiti asa cum ne graieste MAICA LUI DUMNEZEU ?
Daca nu suntem pregatiti fratilor,atunci ne putem pregati pentru toate câte urmeaza a se întampla cu România si în România Adevarului Duhului Sfant!
Sa ne incercuim fiecare dintre noi fratilor cu Centuri de Credintă! 
Sa ne intarim in CREDINŢĂ ,iar Credinta ne va fi CENTURA  de FOC a DUHULUI SFANT care ne va apăra de tot ce este rău si de tot necazul si suferinta.
Ne asteapta Lucruri minunate,Lucruri divine dragii mei.
Dar pentru aceste Lucruri Divine, va trebui sa trecem si prin necazuri si chiar suferinţă.
Nimic nu se poate obtine fara Jertfa suferintei de orice fel.
SFINTII LUI DUMNEZEU toti au suferit si au luat Cununa din Mâinile Lui Hristos, Însusi MANTUITORUL nostru IISUS HRISTOS a suferit pentru păcatele noastre; iar prin Inima Măicutei noastre Pururea Prea Curata Fecioara Maria a trecut sabie,atunci cand FIUL Său mult Prea Iubit a fost prins,batjocorit in toate felurile ,batut,scuipat ,chinuit si in final rastignit pe Cruce.
Asa cum ne spune si SFANTA EVANGHELIE de la SFANTUL APOSTOL si Evanghelist LUCA:

        Sfânta Evanghelie după Luca

Capitole:1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 11 12 13 14 15 16 17 18 19 20 21 22 23 24

Capitolul 2

1.	În zilele acelea a ieşit poruncă de la Cezarul August să se înscrie toată lumea.
2.	Această înscriere s-a făcut întâi pe când Quirinius ocârmuia Siria.
3.	Şi se duceau toţi să se înscrie, fiecare în cetatea sa.
4.	Şi s-a suit şi Iosif din Galileea, din cetatea Nazaret, în Iudeea, în cetatea lui David care se numeşte Betleem, pentru că el era din casa şi din neamul lui David.
5.	Ca să se înscrie împreună cu Maria, cea logodită cu el, care era însărcinată.
6.	Dar pe când erau ei acolo, s-au împlinit zilele ca ea să nască,
7.	Şi a născut pe Fiul său, Cel Unul-Născut şi L-a înfăşat şi L-a culcat în iesle, căci nu mai era loc de găzduire pentru ei.
8.	Şi în ţinutul acela erau păstori, stând pe câmp şi făcând de strajă noaptea împrejurul turmei lor.
9.	Şi iată îngerul Domnului a stătut lângă ei şi slava Domnului a strălucit împrejurul lor, şi ei s-au înfricoşat cu frică mare.
10.	Dar îngerul le-a zis: Nu vă temeţi. Căci, iată, vă binevestesc vouă bucurie mare, care va fi pentru tot poporul.
11.	Că vi s-a născut azi Mântuitor, Care este Hristos Domnul, în cetatea lui David.
12.	Şi acesta va fi semnul: Veţi găsi un prunc înfăşat, culcat în iesle.
13.	Şi deodată s-a văzut, împreună cu îngerul, mulţime de oaste cerească, lăudând pe Dumnezeu şi zicând:
14.	Slavă întru cei de sus lui Dumnezeu şi pe pământ pace, între oameni bunăvoire!
15.	Iar după ce îngerii au plecat de la ei, la cer, păstorii vorbeau unii către alţii: Să mergem dar până la Betleem, să vedem cuvântul acesta ce s-a făcut şi pe care Domnul ni l-a făcut cunoscut.
16.	Şi, grăbindu-se, au venit şi au aflat pe Maria şi pe Iosif şi pe Prunc, culcat în iesle.
17.	Şi văzându-L, au vestit cuvântul grăit lor despre acest Copil.
18.	Şi toţi câţi auzeau se mirau de cele spuse lor de către păstori.
19.	Iar Maria păstra toate aceste cuvinte, punându-le în inima sa.
20.	Şi s-au întors păstorii, slăvind şi lăudând pe Dumnezeu, pentru toate câte auziseră şi văzuseră precum li se spusese.
21.	Şi când s-au împlinit opt zile, ca să-L taie împrejur, I-au pus numele Iisus, cum a fost numit de înger, mai înainte de a se zămisli în pântece.
22.	Şi când s-au împlinit zilele curăţirii lor, după legea lui Moise, L-au adus pe Prunc la Ierusalim, ca să-L pună înaintea Domnului.
23.	Precum este scris în Legea Domnului, că orice întâi-născut de parte bărbătească să fie închinat Domnului.
24.	Şi să dea jertfă, precum s-a zis în Legea Domnului, o pereche de turturele sau doi pui de porumbel.
25.	Şi iată era un om în Ierusalim, cu numele Simeon; şi omul acesta era drept şi temător de Dumnezeu, aşteptând mângâierea lui Israel, şi Duhul Sfânt era asupra lui.
26.	Şi lui i se vestise de către Duhul Sfânt că nu va vedea moartea până ce nu va vedea pe Hristosul Domnului.
27.	Şi din îndemnul Duhului a venit la templu; şi când părinţii au adus înăuntru pe Pruncul Iisus, ca să facă pentru El după obiceiul Legii,
28.	El L-a primit în braţele sale şi a binecuvântat pe Dumnezeu şi a zis:
29.	Acum slobozeşte pe robul Tău, după cuvântul Tău, în pace,
30.	Că ochii mei văzură mântuirea Ta,
31.	Pe care ai gătit-o înaintea feţei tuturor popoarelor,
32.	Lumină spre descoperirea neamurilor şi slavă poporului Tău Israel.
33.	Iar Iosif şi mama Lui se mirau de ceea ce se vorbea despre Prunc.
34.	Şi i-a binecuvântat Simeon şi a zis către Maria, mama Lui: Iată, Acesta este pus spre căderea şi spre ridicarea multora din Israel şi ca un semn care va stârni împotriviri.
35.	Şi prin sufletul tău va trece sabie, ca să se descopere gândurile din multe inimi.
36.	Şi era şi Ana proorociţa, fiica lui Fanuel, din seminţia lui Aşer, ajunsă la adânci bătrâneţe şi care trăise cu bărbatul ei şapte ani de la fecioria sa.
37.	Şi ea era văduvă, în vârstă de optzeci şi patru de ani, şi nu se depărta de templu, slujind noaptea şi ziua în post şi în rugăciuni.
38.	Şi venind ea în acel ceas, lăuda pe Dumnezeu şi vorbea despre Prunc tuturor celor ce aşteptau mântuire în Ierusalim.
39.	După ce au săvârşit toate, s-au întors în Galileea, în cetatea lor Nazaret.
40.	Iar Copilul creştea şi Se întărea cu duhul, umplându-Se de înţelepciune şi harul lui Dumnezeu era asupra Lui.
41.	Şi părinţii Lui, în fiecare an, se duceau de sărbătoarea Paştilor, la Ierusalim.
42.	Iar când a fost El de doisprezece ani, s-au suit la Ierusalim, după obiceiul sărbătorii.
43.	Şi sfârşindu-se zilele, pe când se întorceau ei, Copilul Iisus a rămas în Ierusalim şi părinţii Lui nu ştiau.
44.	Şi socotind că este în ceata călătorilor de drum, au venit cale de o zi, căutându-L printre rude şi printre cunoscuţi.
45.	Şi, negăsindu-L, s-au întors la Ierusalim, căutându-L.
46.	Iar după trei zile L-au aflat în templu, şezând în mijlocul învăţătorilor, ascultându-i şi întrebându-i.
47.	Şi toţi care Îl auzeau se minunau de priceperea şi de răspunsurile Lui.
48.	Şi văzându-L, rămaseră uimiţi, iar mama Lui a zis către El: Fiule, de ce ne-ai făcut nouă aşa? Iată, tatăl Tău şi eu Te-am căutat îngrijoraţi.
49.	Şi El a zis către ei: De ce era să Mă căutaţi? Oare, nu ştiaţi că în cele ale Tatălui Meu trebuie să fiu?
50.	Dar ei n-au înţeles cuvântul pe care l-a spus lor.
51.	Şi a coborât cu ei şi a venit în Nazaret şi le era supus. Iar mama Lui păstra în inima ei toate aceste cuvinte.
52.	Şi Iisus sporea cu înţelepciunea şi cu vârsta şi cu harul la Dumnezeu şi la oameni. Asadar dragii mei, sa ne pregatim asa cum MAICUTA LUI DUMNEZEU si a noastra a tuturor ne indeamna. Sa ne pregatim sufleteste prin Post (cine poate,cui îi permite sanatatea sau chiar munca sa de toate zilele) si Rugaciune curata; prin a ne spoovedi la un PREOT CRESTIN OROTODOX si prin a ne invrednici a primi Sfanta si Dumnezeiasca Impărtasanie cu Prea Scump si cu Prea Sfant Trup si Sangele Domnului. Sa ne impăcam fratilor cu toti cei pe care îi consideram dusmani sau ne-am certat. Sa facem fapte bune,fapte de milostenie fara ca acel sarac pe care -l intalnim in drumul nostru ,sa ne ceara. Sa imbracam pe cel gol, sa hranim pe cel flamand, sa -i dam un pahar de apă ,sa cumpăram cate ceva pentru sarman si vaduva, pentru cel din inchisoare sau pentru cei oropsiti si necajiti . In concluzie fratilor,sa dam dovada de mila si de bunatate la orice pas, la orice vorba a noastra,la orice gest al nostru. Sa mergem la Sfanta Biserica macar in ziua Sfintei Duminici si sa aducem prinos de multumire Lui Dumnezeu si Maicii Domnului, pentru faptul ca suntem sanatosi,pentru ca ne miscam si ne ingrijim singuri, pentru faptul ca traim si ne putem bucura de toti cei dragi noua. În Sfanta Biserica aLui Hristos, in CASA MAICII  LUI DUMNEZEU , sa nu uitam fratilor că, aici unde este mângâierea noastra si mântuirea sufletului nostru,aici vom simti ca "putem muta si muntii din loc".                              Cu dragoste,Maria.