vineri, 21 martie 2025

PÂNĂ LA DUMNEZEU, NE AJUTĂ SFINTII !

.

Dragii mei, 

Astazi dimineata in zori de zi, m-au trezit mai multe glasuri care vorbeau tare intre ele, si chiar am in fata ochilor inchisi, un grup restrans de oameni,ce pareau ca se contrazic.

Din cearta lor, aud un glas mai puternic, un glas care spune clar asa:

                            Daaaaa, până la Dumnezeu, te mănâncă Sfintii!

Dar altcineva din grupul lor,il contrazice pe acesta care a spus ca, până la Dumnezeu te mănâncă Sfintii,si-i spune așa:

                              "Nu este adevărat !
       Nu este adevărat ,că până la Dumnezeu te mănâncă Sfinţii .
Până la Dumnezeu,te ajută Sfintii!"
Apoi ,glasul se pierde precum un ecou.                                                    
 Moment în care, s-a întâmplat ceva uimitor cu mine,
   cu trupul meu .

Am simţit că sunt smulsă din trupul meu, exact aşa cum smulgi ceva din tine , aşa m-am simţit eu smulsă din trupul de carne, luată cu forţa, fără voia mea.
Acum, sunt Sus în Cerul Lui Dumnezeu si văd două siluete, doi Sfinţi,
 care au ceva dreptunghiular în mâinile lor, ceva ca o cutie, cam de 1 m de lungă si lata de vreo 80 cm.
Acesti doi Sfinti se indreapta spre mine, unul vine in stânga mea,iar celălalt in dreapta mea. 
Acesti doi Sfinţi aveau veşminte lungi ,albe si stralucitoare ca Lumina. Sfintii pun cutia dreptunghiulară jos, chiar în faţa mea ,pe norii pufoşi şi albi ai  Cerului, chiar la picioarele mele.
În acest moment , aud un glas care spune asa :
                         "Aici ! 
    Si-mi pune ceva, ca o cutie din nor gri, la picioarele mele.
Un alt glas,întreabă :
      
                       "De ce -aţi adus asta aici ?
Dar un alt glas, îi raspunde tot cu o întrebare:
                        "De ce-au adus-o ?
                                Anume pentru  ea ! 
                         Pentru Maria, au adus-o."
Si vedeam acea Cutie de culoare gri -inchis, lipita de picioarele mele.
O Fortă nevazută,  deschide capacul la acea cutie de la picioarele mele, iar eu rămân uimită, uluită ,de ceea ce vedeam că este în interiorul acelei cutii. 
Privesc în jurul meu, erau cei doi Sfinţi,si-mi văd trupul meu ca un abur dens, lăptos, dar care trup, are formă de siluetă umană, la fel ca -n trupul real de pe pamant, doar ca, este ca dintr-un abur dens.
Simt dragilor, simt cum o mână mă "bate "prieteneşte pe umărul stâng.
Privesc cu uimire la persoana din cutia ca din nor gri, si văd că stă în şezut cineva foarte drag mie. Era Tata socru, care murise din 2002,la vârsta de 89 ani.
Numai că, acum era tânăr, ca la 30 de ani.
Îl vad cum  stă în şezut,iar capul îi căzuse în piept ,ca la un om care dormitează.
Doar capul îl vedeam ca din carne si oase, restul trupului era doar un abur dens, gri-bleu în toată cutia, cutie care arăta de fapt, ca un sicriu mai mic, din nori gri. 
Tata socru nu mişca, nu ridica capul, ci stătea ca în şezut, având capul căzut în piept.
Mâna  pe care o simţeam pe umărul stâng al meu, mă cuprinde pe după umeri şi mă ţine aşa.
Acum, înţelegeam perfect ce rol dumnezeiesc au Sfinţii în Ceruri.
În clipa următoare, simt că se cutremură patul cu mine, dar şi eu mă cutremur cu tot cu pat. Am tresăltat pe pat,de parca aş fi căzut ca dintr-un pom. 
Cei doi Sfinti m-au adus înapoi şi intrasem cu sufletul din nou în trup,din aceasta cauza m-am  cutremurat cu tot cu pat.
Aşadar fraţilor,să nu spunem niciodată, dar absolut niciodată, nici măcar în gândul nostru că,"Pân" la Dumnezeu te mănâncă Sfinţii"
Ci să ne rugăm cu dragoste mare si Sfinţilor Lui Dumnezeu.
Să-i chemăm  în Rugăciunile noastre ,să dăm nume de Sfinţi ortodocşi, copiilor noştri, să cinstim Sfinţii prin a merge la Sfânta Biserică, la Sărbătoarea lor. 

               

                           Aceştia sunt Sfinţii dragilor , sunt ajutoarele noastre in drumul urcarii sufletului nostru catre Dumnezeu si catre Maicuta Domnului. 
Sfinţii ,sunt SCARA noastră către BUNUL  DUMNEZEU şi MAICA  DOMNULUI !
Sfinţii, ne ajută ca să urcăm treaptă cu treaptă pe această Scară, şi să dobândim mântuirea sufletului nostru.
Să-i chemam in ajutorul nostru prin Rugaciunile noastre, sa chemam si pe Îngerul nostru Pazitor, si va asigur dragilor, ca vom simti prezenta si ajutorul lor divin.
                                   Cu dragoste , Maria 

3 comentarii:

  1. Uimitor ca ai asa memorie indepartata!
    Ramai cu impresia fara sa te opui incotro te duce! Ceva te necesita, nu neaparat in rugaciune, ci in a innoda un fir, o cale, o haina veche a spiritului sau doar a vedea ceva legat de memoria scoasa la suprafata. De aceea este cutia pentru ca in ea se pastreaza.
    Nu abandona, ci uita-te atenta si cauta sa simti ceea ce a fost in trecut, cum ai relationat cu el, ce ai avut de invatat, cum te-ai schimbat, exact cadrul de atunci. Dupa ce ai concluzionat, abia atunci ii dai drumul memoriei.
    Este un mesaj important venit din subconstient care iti atrage atentia spre si pentru credinta ta. Acolo, acea persoana este semnificativa. Urmareste mesajul sau tacerea sa daca nu iti vorbeste! Permite sa existe in camera ta!
    Prin aceasta are loc o reactualizare a ta si esti invitata sa te redefinesti in contrast cu tot ceea ce stii acum in prezent. Ai sansa unica, profita de ea asa cum ai deschidere! Inteleg ca vei face aceasta in intimitatea ta, Dumnezeu sa-ti ajute in stapanirea emotiilor care te vor trece!

    RăspundețiȘtergere
  2. Florin zamfirescu
    Cei din fruntea tarii cocotati acolo total ilegal pe spinarea poporului roman.
    De ce sa-i fie frica poporului de proprii lui jandarmi si Politisti Dar daca s-a spart barajul,daca se intimpla ca in 89 -craciun.

    RăspundețiȘtergere
  3. Am auzit de multe ori doamna Maria
    Le spuneam,mai nu mai ziceți așa este păcat,îl supărați pe Dumnezeu și Maicuta Domnului 🙏🙏
    Da de multe ori.

    RăspundețiȘtergere