4DARUL SI HARUL LUI DUMNEZEU, S - A REVARSAT ASUPRA MEA ,IN TRUPUL MEU !

                           Dragii mei,

Dormeam, dar brusc tresalt de pe pat, tresalt puternic, şi astfel , o Lumina albă orbitoare mă duce într-alt loc cu sufletul şi-mi arată  O  MINUNE  DUMNEZEIASCĂ !
Deci, numai trupul meu de carne era în pat, sufletul meu era dus de LUMINA  alba pe MUNTELE  MĂSLINULUI ! 
Da, a MĂSLINULUI si nu a măslinilor ! 
Era un singur Maslin, în vârful muntelui !
Deci, mă îndreptam cu viteza LUMINII spre nord, spre locul NAŞTERII  MÂNTUITORULUI Hristos şi - aveam drept ghid,un glas care era în permanenţă în dreapta mea şi care- mi graia încontinuu ,dandu-mi  lămuriri la tot pasul pe unde mă ducea LUMINA albă, orbitor de strălucitoare.

                   
Glasul care mă însoţea împreună cu LUMINA alba ,îmi spune asa:

                "Acesta este Muntele Maslinului !

               

Clipă în care,vad Cerul senin de ziuă si exclam:
                    
                       "Curcubeul ! Curcubeul !"
                               
(dar GLASUL îmi spune mai departe ):

               Aici, este ultima oară când a inflorit Maslinul !"

Şi mergeam mai departe pe o Colină ,tot urcam ,iar la un moment dat ,aud COR  DUMNEZEIESC de ÎNGERI care ,cântau ca la o orgă a Lui Dumnezeu  aşa :

              "Acesta este Trupul Meu,care se frange peste voi !"

Şi aşa cântau Îngerii încontinuu, cât eu urcam acea colina , acel Munte ce se vedea în faţa mea.
De la distanţă, vedeam sus în vârful Muntelui, acolo unde mă ducea LUMINA  albă, vedeam un singur copac;adica,un singur Maslin  spre care se îndreptau mulţi copilaşi şi multă lume, adulţi şi copii deopotrivă.
Cu toţii se bucurau, cu toţii glăsuiau de bucurie.
 Şi -aud glas care le spune şi lor aşa :

                "Acesta este Maslinul care , a inflorit pentru ultima oară !"
La auzul acestui glas , mulţimea de oameni a tăcut, a muţit .Cerul era de ziuă, era bleu senin.
Dragii mei,când glasul mi-a spus :
                      "Curcubeul,Curcubeul,privesc spre Cerul senin şi văd un altfel de CURCUBEU.
Era un Curcubeu  mai strălucitor, mai viu colorat şi cu o altă formă.
În dreapta mea, pe CER, văd un Curcubeu rotund format din multe cercuri concentrice. 
Era dumnezeiesc de frumos şi viu colorat. 
Acest Curcubeu rotund, format din multe cercuri concentrice avea un capăt care se alungea ,se întindea drept peste Bolta Cereasca până la rădăcina  MĂSLINULUI  de pe vârful MUNTELUI. 
DA ! Din CURCUBEUL LUI  DUMNEZEU ,cel format din CERCURI concentrice, un capăt se întindea drept până la tulpină,adică,până la rădăcina MĂSLINULUI de pe MUNTE.
Lângă mine, nu ştiu prin ce minune, DUMNEZEU mi-l arată şi pe soţul meu, dar el nu mă putea vedea si nici auzi, numai eu îl vedeam .
Acolo pe unde urcam, era un oraş şi o alee ca un trotuar care înconjura MUNTELE, ca să poţi ajunge în vârf.
Aud din nou glas foarte trist şi îndurerat, care spune asa:
                     "Acesta este Maslinul care , a inflorit pentru ultima oară !"
             
Brusc, Cerul senin se tulbură precum se tulbură apa de izvor,  deşi Curcubeul era pe el ca la
 început.
Cerul a început a se tulbura în clipa în care, capătul Curcubeului s-a întins la Măslin, iar mulţimea se apropia de măslin.
S-a făcut o învălmăşeală de nori cu ceaţă densă si gri ca de fum.
La vederea a tot ce era pe Cer, toată mulţimea de oameni s-a întristat, nu mai scoteau niciun cuvânt.
Mai erau doar câţiva metri până să ajung lângă Măslin, când ,capătul întins al Curcubeului coboară între mine şi Maslin.
Atunci ,exclam şi eu foarte fericită :

                  "Curcubeul ! Curcubeul !"
Mulţimea ridică ochii spre Cer si se bucură, bate din palme, mă bucur şi eu si bat din palme văzând cum  ,O  Minune se întâmplă .
CERCUL (colacul )de CURCUBEU de pe Cerul scăldat în LUMINĂ albă orbitoare, se îndrepta şi el spre MĂSLIN, odată cu mine. 
Îl priveam şi -l vedeam foarte aproape de vârful MUNTELUI.
Din Cer,vad cum se formează până la locul unde eu eram, adică la circa 4-5 m de Maslin ,se formează  un Con de nori de un albastru violet cu strălucire de cristal.
O Fortă  nevăzută mă ridică de la pământ şi mă aşează pe asfalt cu mâinile întinse lateral, cu faţa spre CER. 
Deşi eram întinsă jos pe piatră,simţeam că stau cu trupul pe ceva moale, plăcut şi catifelat.
Mulţimea de oameni trecea pe lângă mine şi parcă ,nici nu mă vedea. 
Eram prinsă între CURCUBEU şi între MĂSLIN. Eram la mijloc.
Din Cer ,Conul albastru violet cu partea deschisă spre mine, revărsa spre mine, în pieptul meu , în trupul meu LUMINA  albastră  violet strălucitoare sub formă de cristale.
Trupul meu absorbea tot ce venea prin acel Con, şi intra în mine. 
Vedeam ca într-o oglindă ceea ce se întâmplă în interiorul trupului meu, în stomac, în burtă. 
Tot ce se revărsa din Cer ,intra în trupul meu prin acel Con şi se transforma în LUMINĂ  alba orbitor de strălucitoare, LUMINĂ care, se aşeza în mine tot sub formă de CERCURI concentrice.
Conul ce venea din Cer cu vârful şi cu deschiderea pe trupul meu, revărsa din el ca o ploaie torenţială, LUMINA  albastră violet cristalizată. 
Până cand  în interiorul trupului meu nu s-a format un Cerc mare de cercuri concentrice de LUMINĂ albă orbitor de strălucitoare, Conul ce era din CER şi până la mine, nu a contenit (nu s-a oprit ) a-mi hrăni sufletul meu suferind şi dornic de IUBIREA  LUI DUMNEZEU, cu acea LUMINĂ albastră-violet ca de cristale.
În stânga mea, îl vedeam şi pe soţul meu, dar el nu mă vedea şi nici nu mă putea atinge.
Aşa cum ne este sete şi nu ne mai săturăm de apă, sau aşa cum tragem în piept aer curat şi nu ne mai săturăm de el, tot aşa fraţilor şi eu absorbeam în trupul meu tot ce venea din Cerul sfant.
 Auzeam până şi zgomotul ca o apă curgătoare,a tot ce intra în trupul meu din Cerul sfant prin Conul de LUMINĂ albastră.
Priveam înlăuntrul trupului meu ca într-o oglindă ! Vedeam LUMINA  albă ce se aşeza în stomacul meu, în burta mea,  nici nu ştiu cum să mă exprim, dar nu vedeam decât LUMINA albă ca de neon, încolăcită precum se încolăceşte şarpele.
Când trupul meu s-a umplut de LUMINĂ albă, încolăcită, cercuri, cercuri, atunci m-am trezit din nou în patul meu tresăltând foarte tare, de parcă am picat ca dintr-un pom.
În trupul meu, nu exista nimic altceva decât numai LUMINĂ ! 
Nu ştiu cum puteam vedea în interiorul trupului meu, dar vedeam.
Eram ca o carcasă din carne si oase, în care ,LUMINA  LUI  DUMNEZEU se salasluise. 
Vedeam în continuare şi CURCUBEUL de pe CER în CERCURI concentrice, vedeam şi capătul întins al CURCUBEULUI, precum şi, CONUL ce-şi avea vârful în CER şi deschizătura pe trupul meu.
Ce aş putea să vă mai spun fraţilor ?
Doar atat: să credeţi în toate câte vă spun şi scriu, căci nu sunt nici scorneli , nici invenţii, ci sunt CUVÂNT  din CUVÂNTUL  LUI  DUMNEZEU. 
De - aş câştiga PĂMÂNTUL întreg cu toate bogăţiile lui, LUMEA întreagă de- aş câştiga-o, nu-mi sunt de niciun folos. Nu -mi fac trebuinţă.
Tot ce-mi este de folos este faptul că ,scriu aici tot ce BUNUL  DUMNEZEU si Maicuta Domnului îmi îngăduie a vedea şi -a auzi, tot ce EL îmi arată, aşa după cum chiar eu L-am implorat :
  " Doamne,Te rog,Te implor ca să faci din mine roaba Ta,unealta Mâinilor Tale !"
           
Iar Bunul si Mult Prea Milostivul Dumnezeu aşa a făcut; aşa mi-a dăruit după cum am cerut.
 Iar astazi dragilor, stau şi scriu şi aduc DOVEZI clare,  de necontestat de EXISTENŢĂ  a SA !
Faptul că nu mi-am ascuns identitatea, faptul că am spus şi o mai spun, că oricând mă voi supune la toate TESTELE lumeşti pentru a dovedi ca scriu numai si numai ADEVARUL,pentru a dovedi ca scriu numai cu Puterea Duhului Sfant   despre EXISTENŢA  LUI  DUMNEZEU şi a MAICII DOMNULUI, cred că toate acestea, spun multe despre persoana mea, despre tot ce eu postez aici pe Blog.
Fraţilor, să nu vă îndoiţi nicicând în inima voastră de EXISTENŢA  LUI  DUMNEZEU! 
Ci închinaţi-vă LUI şi MAICII DOMNULUI, dăruiţi dragoste sufletească şi veti vedea cum se va revărsa asupra voastră, IUBIREA  LUI  DUMNEZEU.

                         Cu dragoste şi cu iubire de semeni,
                                               Maria.