Dragii mei,
În aceasta dimineata ma trezeste un glas care spune asa:
" Din nou Roşia Montana !
Oauuu! N-a vrut Roşia Montana şi l-am prevenit noi !"
.Dragii mei, este clar ca vom auzi din nou despre ROSIA MONTANA si cred ca nu va fi de bine.
.Ce vrea sa insemne aceste cuvinte ? Cu siguranta ne vom lamuri in timp.
Cu dragoste,Maria.
Rosia Montana am inteles ca a fost discutata in CSAT alaltaeri-craciun
RăspundețiȘtergerehttp://profetieavertisment.ro/mesaje/?numar=74%2C37%2C8%2C743%2C78%2C378
RăspundețiȘtergerehttp://profetieavertisment.ro/mesaje/?numar=346%2C226%2C100%2C12
http://profetieavertisment.ro/mesaje/?numar=89%2C1111%2C1112%2C989
http://profetieavertisment.ro/mesaje/?numar=413
Se vinde tot, tara Este golita de toate resursele ei, distrugere totale.
RăspundețiȘtergereDati link-ul la toti prietenii !
RăspundețiȘtergereSemnati petitia Rosia Montana in UNESCO World Heritage
https://facem.declic.ro/campaigns/145
Aceasta petitie NU trebuie semnata. Rosia Montana nu trebuie sa ajunga in patrimoniul strainilor masoni prin aceasta organizatie UNESCO infiintata de ei.
ȘtergereRomani, treziti-va si nu oferiti pe tava strainilor resursele Romaniei! Caci includerea in patrimoniul UNESCO nu-i decat o preulare a dreptului asupra Rosiei Montane de catre acestia din mainile poporului roman, si inca gratis!
S-o ales praful si de ea si de noi toti.Introduceți comentariul dvs...
RăspundețiȘtergereDa,de unde ,nu se semneaza nici la campania USR,se uita numai oamenii la ei,ca si cum ar fii venit de pe alta planeta!Totul merge numai aiurea,oamenii sint neinteresati de toate!Deocamdata traim vremuri bune,Doamne ajuta asa si mai spre bine!
RăspundețiȘtergereMAI: 84 de LOCALITĂŢI din 17 JUDEŢE, afectate de inundaţii! 600 de persoane EVACUATE. Au fost distribuite alimente şi saci de dormit .
RăspundețiȘtergereMAI a distribuit persoanelor evacuate din zonele inundate sau în pericol de inundaţii, în Bacău, Buzău, Covasna şi Neamţ, apă, conserve de carne, saci de dormit, apă potabilă, cearşafuri şi pături.
Inundaţiile de sâmbătă au afectat 84 de localităţi din judeţele Alba, Argeş, Bacău, Botoşani, Braşov, Brăila, Buzău, Covasna, Hunedoara, Harghita, Iaşi, Neamţ, Prahova, Sibiu, Suceava, Teleorman şi Vrancea, traficul rutier fiind blocat pe 10 drumuri naţionale şi nouă judeţene, vremea afectând şi trei tronsoane de cale ferată, arată ultima situaţie transmisă de MAI.
În comuna Budila din judeţul Braşov podul feroviar construit peste râul Târlung s-a surpat din cauza unei viituri puternice. Este afectată linia ferată dintre Braşov şi Întorsura Buzăului, însă nu sunt trenuri blocate pe această rută.
De asemenea, aproximativ 400 de persoane din trei sate din comuna Chiliile şi un sat din Căneşti, judeţul Buzău, sunt izolate rutier după ce s-a surpat terasamentul unui drum comunal. Autorităţile intervin cu utilaje pentru deblocarea accesul, existând posibilitatea ca acest lucru să se întâmple şi pe timpul nopţii, dacă va fi necesar. Tot în acest judeţ, bazinul de colectare a apei Lacul Mocearu a fost colmatat şi apa nu mai poate trece către bazinele de decantare. Jandarmii intervin pentru decolmatarea bazinului care asigură alimentarea cu apă potabilă a comunelor Chiliile şi Căneşti.
Au fost evacuate ori s-au autoevacuat 587 de persoane, care sunt cazate în spaţii care aparţin autorităţilor publice locale ori la rude sau prieteni. MAI precizează că dintre cele 400 de persoane evacuate preventiv din Neamţ, au rămas evacuate doar 20 de persoane, restul reîntorcându-se la locurinţele lor.
Sâmbătă, au fost emise patru atenţionări de fenomene meteorologice periculoase imediate tip cod galben care au vizat averse de ploaie, şi grindină pentru şase judeţe - Constanţa, Caraş-Severin, Dolj, Hunedoara, Mehedinţi şi Tulcea - şi două avertizări de fenomene hidrologice periculoase imediate cod roşu care vizează scurgeri importante pe versanţi, torenţi, pâraie, viituri rapide pe râurile mici cu posibile efecte severe de inundaţii şi creşteri importante de debite şi niveluri cu depăşiri ale cotelor de pericol pentru râuri din cinci judeţe - Braşov, Bacău, Covasna, Harghita şi Neamţ.
http://www.puterea.ro/eveniment/mai-84-de-localitati-din-17-judete-afectate-de-inundatii-600-de-persoane-evacuate-au-fost-distribuite-alimente-si-saci-de-dormit-169224.html
Ati prevazut aceste inundatii .
it's time for a change in vision.prepare for that if u don't believe.still don't?!
RăspundețiȘtergerehttps://www.youtube.com/watch?v=wB5h7VwW8GU
Am incercat sa postez un póem crez al domnitorului nostru neam de basarab,. Nicolae . Ceausescu. Le spun pe aceasta cale slugoilor sristi de azi ca parintii lor i-au crescut ín puf datorita dúmnealui. Introduceți comentariul dvs...
RăspundețiȘtergereSerb Ilie, tot nazdravan esti...
Ștergere"Oauuu!". Aceasta exclamatie cu siguranta nu apartine Duhului Sfant. Asa cum s-a intamplat si cu alte domenii de activitate industriala si Rosia Montana a trebuit oprita pentru a fi data altora care sa extraga aurul de pe teritoriul Romaniei.
RăspundețiȘtergereCum traznitu lui o putut o putoare de om din mapn sa dea planurile de extractie la evreii din . Canada,cum de-o mai trait cu pensie de la stat,director la firma hotilor ,bagatorií de seama de la service inteligente au treaba cu aia moi ca ín aia tari ísi rup dintii de lapte,ín serwiceului cui ati fost,poate al mosadului.,am uitat ca la noi e noul ierusalm evreiesc nu romanesc,casa poporului e a lor .am ajuns sa ne conduca iar cominternistii,de cine ai mila nu te lasa sa traiesti,am patit-o si nu am lúat aminte. Nu mai spun ca-i duminica azi. Multumesc.Introduceți comentariul dvs...
RăspundețiȘtergereBasescu l-a sprijinit pe lohannis sa ajunga ín fruntea tarii,a sprijinit referendumul cand au votat 8o la súta din romani pentru ca sa avem 3oo de alesi.acum are dreptate presedintele sa nu bage in seama legile date de un parlament anticonstitutional,punct. Noi cei de rand,de ce sa le respectam daca ei nu ne-au respectat? Asta-i íntrebarea,a fi sau a nu fi cu bun simt. Ce-ar fi daca jumatate din parlamentari pe care nu i-am votat sa populeze knessetul la ai lor,nu . Casa . Poporului facúta din fondurile de pensii ale parintilor nostrii si cu truda noastra. Multumesc.Introduceți comentariul dvs...
RăspundețiȘtergereVlad Alexandrescu: Așteptăm votul Comitetului UNESCO pentru Roșia Montană încă o zi! România a cerut returnarea dosarului pentru mai multe informații
RăspundețiȘtergereDecizia privind includerea Roșiei Montane în patrimoniul UNESCO se află pe agenda Comitetului Patrimoniului Mondial la cea de-a 42-a sesiune a acestuia, care se desfășoară între 29 iunie şi 2 iulie la Manama, în Bahrain. Fostul ministru al Culturii, Vlad Alexandrescu, susține că România a cerut, duminică, returnarea dosarului Roșia Montană către statul gazdă pentru mai multe informații, cerere justificată prin faptul că există un litigiu în curs.
Senatorul USR, Vlad Alexandrescu, fost ministru al Culturii, a anunțat pe pagina de Facebook că ședința Comitetului de azi a început la ora 10 cu anunțul Președintei de ședință că nominalizarea Roșiei Montane se va discuta la finalul panelului, după toate celelalte situri rămase pe listă. Comitetul nu a anunțat și motivele acestei măsuri.
Dezbaterile de la Manama pot fi urmărite LIVE aici :
https://whc.unesco.org/en/sessions/42COM/
”Cu toate acestea, se poate presupune că întârzierea cu încă o zi a votului se datorează faptului că Delegația permanentă a României la UNESCO și-a precizat poziția față de nominalizarea Roșiei Montane, printr-o notă ce a fost distribuită participanților, apostilată de Delegatul permanent al României la UNESCO, Adrian Cioroianu. Dacă până la începerea sesiunii Comitetului România solicita “amânarea” deciziei privind înscrierea, România are acum o solicitare diferită către membrii Comitetului: returnarea dosarului de nominalizare către statul gazdă pentru mai multe informații (decizie de “referral”, în termenii Convenției UNESCO). Delegația permanentă a României la UNESCO justifică această solicitare prin aceea că la momentul de față se desfășoară procedura arbitrală la Tribunalul ICSID al Băncii Mondiale.
Guvernul își dovedește încă o dată incapacitatea de a prezenta o poziție clară, profesionistă și argumentată privind nominalizarea Roșiei Montane. Această nominalizare, spre deosebire de bâlbâielile incompetente ale Guvernului, are în spate un dosar științific și tehnic ireproșabil, apreciat de către experții UNESCO prin primirea calificativului pentru Roșia Montană de valoarea universală excepțională, care trebuie înscrisă de urgență în Lista Patrimoniului Mondial în Pericol. Este evident acum că pericolul cel mai grav la adresa Roșiei Montane este chiar acest Guvern, care ar trebui să o apere și să lupte cu toate mijloacele pe care le are la îndemână pentru înscrierea ei”
Rise Project a publicat pe 21 iunie o analiză realizată de casele de avocatură Lalive (Elveția) și Leaua (România), angajate de statul român în procesul internațional, care susține, printre altele, că includerea Roșiei Montane în lista UNESCO ar crește șansele Gabriel Resources să câștige procesul internațional.
G4Media.ro a dezvăluit în exclusivitate pe data de 6 iunie că Guvernul Dăncilă a stopat procedura de includere a localității Roșia Montană în patrimoniul UNESCO. Cererea de stopare a dosarului a fost făcută de Ministerul Culturii și transmisă ambasadorului României la UNESCO prin intermediul Ministerului de Externe, a declarat pentru G4Media.ro ambasadorul Adrian Cioroianu. Motivul stopării? România este în plin proces cu de arbitraj cu Gabriel Resources, acționarul majoritar Roșia Montană Gold Corporation, care cere despăgubiri de 4,4 miliarde de dolari pentru blocarea proiectului aurifer.
Stoparea dosarului a fost luată de Guvern fără nici un anunț public, fără nicio dezbatere.
Adrian Cioroianu, ambasadorul României pe lângă UNESCO, a explicat pentru G4Media.ro cum a ajuns Guvernul să stopeze acest proces după ce ICOMOS (Consiliul Internaţional al Monumentelor şi Siturilor), corpul experţilor din cadrul UNESCO, a recomandat în luna mai 2018 înscrierea sitului istoric Roşia Montană pe Lista Patrimoniului Mondial.
Ne-am bucurat foarte mult când ICOMOS a făcut publică recomandarea înscrierii sitului pe lista patrimoniului. Când am comunicat la București, am primit directivă de la Ministerul Culturii, prin intermediul Ministerului de Externe, să cerem în numele guvernului stoparea dosarului, nu retragerea lui, precum și o întrevedere între o delegație guvernamentală și cei de la UNESCO. Motivul? Atât în mandatul guvernului Cioloș, cât și în mandatul actualului Guvern, Ministerul Finanțelor și Ministerul Economiei nu au susținut înscrierea pe lista Patrimoniului Mondial. Ei spun că pe durata procesului cu Gabriel Resources nu ar fi bine să se producă înscrierea la UNESCO, pentru că ar servi interesele avocaților părții adverse”.
RăspundețiȘtergereReamintim că Gabriel Resources a declanșat procedura legală prin care cere despăgubiri de 4,4 miliarde de dolari, acuzând încălcarea de către România a tratatelor bilaterale de protejare reciprocă a investițiilor prin blocarea proiectului minier aurifer de la Roșia Montană.
Înscrierea Roșiei Montane în lista Patrimoniului UNESCO ar însemna de facto interzicerea oricărei activități economice care ar aduce atingere patrimoniului cultural din localitate, inclusiv demararea vreunei exploatări miniere pentru extragerea zăcămintelor de aur și alte metale prețioase.
Adrian Cioroianu a mai declarat pentru G4Media.ro că și în mandatul premierului Dacian Cioloș a existat o controversă între ministrul Culturii, Corina Șuteu, și celelalte ministere. ”Dacian Cioloș, la depunerea dosarului, m-a rugat să nu depun dosarul în noiembrie 2016”. De altfel, ministrul Justiției de la acel moment, Raluca Prună, a scris pe Facebook un comentariu (șters ulterior), în care arăta că ”Înţelept ar fi să nu se ia nicio decizie. Depunerea dosarului de către statul român e o poziţionare care vine mănuşă în procedura arbitrală”.
Potrivit informațiilor G4Media.ro, ședința de Guvern din 2016 în care s-a discutat despre depunerea dosarului a fost una extrem de tensionată, avîndu-i protagoniști pe Corina Șuteu, Costin Borc, Raluca Prună și Anca Dragu. În cele din urmă, Ministerul Culturii a trimis pe 4 ianuarie 2017 la UNESCO dosarul „Peisajul Cultural Minier Roşia Montană”, pentru înscrierea în Patrimoniul Mondial, fără a avea însă în spate o decizie a Guvernului Cioloș. De altfel, ministrul de Externe Teodor Meleşcanu a declarat, în septembrie 2017, că dosarul Roșia Montană a fost depus ilegal la UNESCO: ”Dosarul a fost depus ilegal, după cum ştiţi cu toţii. Nu a fost aprobat de premierul Cioloş, nici de guvernul României, a fost trimis de către unul dintre miniştri”.
Reamintim că proiectul aurifer de la Roșia Montană a fost stopat după protestele masive de stradă din 2013.
Problematica înscrierii în Patrimoniul UNESCO a Peisajului cultural minier de la Roşia Montană va fi gestionată în continuare de Guvern, arată comunicatul Consiliului Suprem de Apărare a Ţării. Ministrul Culturii, George Ivașcu, a informat membrii CSAT în ședința de miercuri, 27 iunie, cu privire la acest dosar.
Roşia Montană, SPIONATĂ de americani încă din 1952. OBIECTIVELE CIA în România
RăspundețiȘtergere
Roşia Montană, dar şi alte fabrici din județul Alba cu activitate în domeniul minieritului, au reprezentat în perioada comunistă un “obiectiv” extrem important pentru americani
CIA urmărea în detaliu activitatea de acolo și colecta informații legate de zăcăminte, nivelul exploatării, numărul de muncitori și turele în care lucrau, informează colegii de la site-ul alba24.ro, care au studiat acest segment din documentele recent desecretizate de CIA.
Dintr-un document din 1952, aflăm că la Roșia Montană, 618 muncitori lucrau în două schimburi de câte 12 ore pentru a extrage 8432 de tone de minereu. Un alt document, clasificat drept “confidențial” se ocupă de modul în care întreprinderile românești și-au îndeplinit planul de producție stabilit la nivelul anului 1949.
Sunt expuse în document: numele fabricii, locul în care se află și data din an până la care s-a îndeplinit planul pentru tot anul. În general, întreprinderile românești reușeau să își îndeplinească obiectivele cu câteva luni înainte de sfârșitul anului. Asta, potrivit ziarului Scânteia, citat de documentele CIA, care luau inițial de bune aceste date.
Astfel, Fabrica din Cugir a raportat ca îndeplinit planul de producție în data de 20 octombrie 1949, iar Exploatarea Minieră de la Roșia Montană zece zile mai târziu, în 30 octombrie. În documentul CIA mai sunt amintite și alte întreprinderi din Alba: unitățile Almașul Mare 1 și 2, Zlatna I și Zlatna II, Moara din Aiud, Fabrica de Vagoane din Aiud, fabrica din Sântimbru și fabricile de procesare a lemnului din Sebeș. Toate acestea erau considerate obiective importante și unități de producție de succes ale noii economii sovieto-românești (într-un alt document sunt analizate și sovrom-urile, adevărate mecanisme de spoliere a economiei naționale de către URSS).
Câțiva ani mai târziu, respectiv în 1958, americanii știau deja că nu se pot baza pe informațiile oficiale. Într-un memorandum secret dedicat industriei neferoaselor, se precizează că informațiile economice din spațiul sovietic (unde era amplasată și România) ”lasă mult de dorit”. În același document se precizează că CIA a obținut informații de la ”Institutul Românesc al Minelor” și de la ”Antrepriza Gheorghe Doja” din Zlatna despre ”o anumită fabrică” de care era interesată. Numele surselor a fost mascat, chiar și după descretizarea documentului.
Secretele subteranului românesc, păzite cu armata
România încerca să protejeze informațiile legate de zăcămintele din subteran și impusese măsuri stricte în lucrurl cu documentele, dar restricționase și apropierea fizică de exploatări și fabrici. Un document al spionajului american din 1963, strict secret, arată că secretele subteranului românesc ajunseseră să fie păzite cu ajutorul armatei și al trupelor de securitate. Un batalion deplasat de la Cluj Napoca, avea datoria să apere, pe lângă închisoarea de la Aiud și un pod la Alba Iulia, exploatările miniere de la Almașu de Sus (Zlatna) și de la Valea Dosului (aur, mercur și uraniu).
.
Concesiunile miniere de la Certez
RăspundețiȘtergere4.591 hectare - dublu fata de proiectul Rosia Montana
Rețeaua Mining Watch România lansează proiectul media ‘Prădătorii resurselor’ printr-o primă hartă interactivă dedicată acaparării resurselor la Certej (VEZI AICI HARTA) de către compania minieră Eldorado Gold prin subsidiarele Deva Gold SA și European Goldfields SRL.
Certej este cel mai cunoscut proiect minier deținut de Eldorado Gold. Compania a reînceput în zonă lucrările de organizare de șantier pe baza unei noi autorizații de construire emise după ce autorizația obținută în octombrie 2014 a fost declarată ilegală de Inspectoratul de Stat în Construcții și anulată de Tribunalul Hunedoara[1]. Ritmul alert în care avansează proiectul Certej nu ar fi posibil fără sprijinul vinovat al primarului comunei Certeju de Sus și fără lejeritatea complice cu care Agenția Națională de Resurse Minerale acordă noi perimetre aceleiași companii. Eldorado Gold deține în total 4.591 de hectare doar în sudul Munților Metaliferi. Suprafața totală este aceeași cu a orașelor Târgu Mureș, Arad, Bacău sau Deva.
În ultimii ani, Eldorado Gold aproape că și-a dublat suprafața deținută în zonă, numărul perimetrelor concesionate crescând la cinci: Certej, Săliște Hondol, Băița Crăciunești, Certej Nord și Troița Pițigus. Deși aceste concesiuni sunt prezentate drept proiecte distincte de către Eldorado Gold, harta realizată de Mining Watch România arată că acestea se constituie ca un tot unitar. Spre exemplu, amploarea proiectului Certej depășește granițele concesiunii inițiale. Prin urmare compania soră European Goldfields Deva SRL a cerut și a obținut de la ANRM în 2010 perimetrul Săliște Hondol. Aici ar urma să fie amplasate cele două iazuri de decantare, unul de sterile toxice, celălalt de cianurație prevăzute de Deva Gold SA pentru proiectul minier Certej.
Mai mult, în 2011, Eldorado Gold a obținut de la ANRM licență de exploatare pentru Băița-Crăciunești, zăcământul Teascu. Eldoardo, fără să reia evaluarea de mediu în ansamblul noului proiect extins, a pretins că Băița Crăciunești este un proiect minier de sine stătător. Agenția de Protecție a Mediului a acceptat, fără întrebări, acest lucru, în ciuda faptului că pentru Băița Crăciunești ar urma să fie folosite aceeași uzină de procesare a aurului și aceleași iazuri de decantare.
Eldorado Gold a învățat din greșelile Gabriel Resources. Chiar dacă deține concesiuni mult mai mari decât cele de la Roșia Montană, avizează secțiuni ce fac parte dintr-un puzzle imens.
“Autoritățile statului își dau toate concursul pentru începerea exploatării aurului la Certej, într-o versiune gigantică, de 4.591 de hectare, dublă față de proiectul Roșia Montană[2]. În acest caz interesul public al cetățenilor pentru un mediu curat și respectarea proprietății private este complet ignorat, ceea ce primează fiind exclusiv interesul Eldorado Gold. Și mai grav este faptul că avizarea proiectului se realizează la nivel județean, instituțiile centrale fiind complet dezinteresate de ce se întâmplă în zonă”, a declarat Roxana Pencea, reprezentant al rețelei Mining Watch România.
“Atunci când se analizează impactul de mediu al unui proiect este inadmisibilă divizarea sa în părți mai mici pentru a evita evaluarea în integralitatea sa. Cu toate acestea Eldorado Gold recurge la această schemă pentru a înlesni avizarea exploatării miniere la Certej, urmând ca mai apoi să parcurgă proceduri simplificate pentru extindere. Este foarte posibil ca evaluat în ansamblul ei, exploatarea de la Certej să aibă un impact de mediu mult prea mare pentru a fi autorizat. Ne aflăm astfel în fața unui exemplu clasic de eludare a legii”, a declarat Oana Poenaru, coordonatorul echipei juridice a rețelei Mining Watch România.
[1] Dosar 895/97/2015,
[2] Perimetrul licenţei de exploatare Roșia Montană este de 2.388 ha, iar 1.346 hectare erau destinate proiectului efectiv.
An 09;29 , Oauuuu , bine zici , glasuri , voci , glasuri , voci ......
RăspundețiȘtergere#PANAMA_PAPERS:
RăspundețiȘtergereREȚETELE FINANCIARE ALE MILIARDARULUI DE LA ROȘIA MONTANĂ #PANAMAPAPERS2
Noi documente copiate din computerele casei de avocatură Mossack Fonseca din Panama arată că miliardarul israelian Beny Steinmetz și familia sa sunt beneficiarii finali ai unor afaceri derulate în domeniul imobiliar și minier în România.
O serie de emailuri și acte atașate acestora dezvăluie complexa rețea de companii și fundații pe care omul de afaceri o folosește pentru a controla investiția sa în aurul de la Roșia Montană, dar și în proiecte imobiliare de milioane de euro la București.
Ambele investiții ale lui Steinmetz în România sunt subiectul unor dispute aflate pe rolul instanțelor.
Pe de o parte, afacerea de la Roșia Montană, unde Steinmetz deține un pachet consistent de acțiuni, este subiect de litigiu la Curtea Internațională de Arbitraj de la Washington (ICSID). Proiectul aurului din Apuseni a fost blocat după amplele proteste de stradă din 2014, iar Steinmetz și ceilalți acționari au solicitat României daune de 4,4 miliarde de dolari pentru că n-au mai putut să înceapă exploatarea.
În schimb, Steinmetz este judecat în România pentru complicitate la spălare de bani și constituire de grup infracțional organizat pentru achiziția unor terenuri retrocedate nelegal în preajma Bucureștiului. Documentele Mossack Fonseca contrazic declarațiile pe care Beny Steinmetz le-a făcut în fața judecătorilor în acest dosar penal.
Așa arată, pe scurt, harta intereselor miliardarului Beny Steinmetz în România
Cele două ipostaze în care se află Steinmetz în raport cu România pun și statul român dar și reprezentanți ai săi în posturi foarte delicate. Astfel, în timp ce România se apără la ICSID împotriva lui Steinmetz, demnitarul numărul doi din stat, Călin Popescu Tăriceanu, președintele Senatului este judecat pentru mărturie mincinoasă în cauza penală din România a aceluiași Steinmetz. Tăriceanu a fost achitat în primă instanță, însă procesul continuă.
2.
RăspundețiȘtergereUN SIMPLU CONSILIER
Steinmetz deține un imperiu de miliarde de dolari, dar susține că este doar un consilier financiar. El și-a asumat calitatea de simplu consilier anul trecut, în timpul audierilor din dosarul retrocedării fermei regale Băneasa, în care este acuzat că a fost beneficiarul final al unei scheme imobiliare, prin intermediul căreia a devenit proprietarul a peste 46 de hectare de terenuri în Băneasa și Snagov. Terenurile ajunseseră la el, susțin procurorii, în urma unor retrocedări ilegale.
Pe 11 septembrie 2017, Steinmetz a fost audiat într-o ședință secretă a Tribunalului din Petah Tikva, oraș situat la zece kilometri de Tel Aviv. Audierea o ceruseră procurorii și judecătorii români, pentru că israelianul nu s-a prezentat la proces, iar mandatul de arestare în lipsă n-a mai fost aprobat.
Omul de afaceri israelian este in mijlocul unei investigații penale internaționale pentru dare de mită.
Omul de afaceri a răspuns întrebărilor adresate de procurorii români prin intermediul unei comisii rogatorii (o procedură birocratică prin care un procuror sau judecător trimite o serie de întrebări unui inculpat sau suspect prin intermediul magistraților unui alt stat, unde locuiește persoana respectivă).
“Eu nu administrez, nu decid (…)”, le-a spus Steinmetz, concluzionând: “Asta înseamnă că funcția mea se reduce doar la a fi consilier”. Steinmetz a insistat astfel să se prezinte drept un specialist financiar fără putere de decizie în marile afaceri în care este acuzat de ilegalități.
Declarația dată de omul de afaceri israelian în cadrul procesului penal din România
Noua scurgere de informații din arhivele Mossack Fonseca arată o altă realitate. Avocații panamezi au început să-i verifice companiile miliardarului după prima scurgere masivă de informații din aprilie 2016. Au identificat astfel 16 societăți aflate în proprietatea lui. Treptat, avocații au reușit să afle detalii despre modul în care magnatul își controla imperiul, dar numai după ce l-au anunțat că îi vor dizolva companiile, dacă nu demonstrează că este cel care le controlează.
Angajații lui Steinmetz au trimis, în final, către Mosack Fonseca o descriere detaliată a fundațiilor din Liechtenstein prin care miliardarul își controlează afacerile în toată lumea.
Prin intermediul avocaților săi din Israel, Steinmetz a transmis că nu va răspunde întrebărilor RISE Project. “Clientul nostru nu are de gând să răspundă acuzațiilor defăimătoare prin natura lor și motivate de interese necorespunzătoare”, menționează scrisoarea trimisă de avocatul Yuval Sasson.
3.
RăspundețiȘtergereUna dintre fundații, Vessna, deținuse cel puțin până în 2014 compania V.S. Holding, companie implicată afacerea Roșia Montană.
Vessna, alături de fundația Balda (deținătoare unei mine de diamnate în Siera Leone) sunt proprietatea directă a lui Steinmetz și a familiei sale. Arhivele Mossack Fonseca conțin mai multe documente care dovedesc că fundațiile îi aparțin și că le-a folosit pentru a controla mai multe companii offshore.
În arhivele Mossack, în 2002, la doi ani după ce a fost înființată, V.S. Holding avea deja un portofoliu de investiții de peste 67 de milioane de dolari, inclusiv un avion privat care a fost customizat cu logoul Beny Steinmetz Group.
CONEXIUNEA CU GAZPROM
Miliardarul israelian a deținut și un pachet de acțiuni la Gazprom, gigantul energetic al Rusiei, potrivit unor documente din aprilie 2002 păstrate în arhiva Mossack Fonseca. Atunci, valoarea investiției era evaluată la peste 30 de milioane de dolari, iar documentele menționează că valoarea acțiunilor Gazrom creșteau și că sugestia consiliului de conducere a fost să le păstreze pentru profitul generat. Acțiunile erau deținute printr-o altă companie-paravan, aflată în proprietatea V.S. Holding, iar arhiva avocaților panamezi menționează că offshore-ul fusese înființat special pentru “portofoliul rusesc” al lui Steinmetz.
Minuta prin care sunt inventariate investițiile V.S. Holding, inclusiv acțiunile Gazprom
În acel moment Steinmetz încă nu intrase în acționariatul Roșia Montană.
Miliardarul și-a extins considerabil “portofoliul românesc” în 2009, când fondul de investiții BSG Capital Market (V.S.Holding fiind acționar în companie) a achiziționat nouă la sută din acțiunile Gabriel Resources, companie listată pe bursa canadiană. Guvernul Boc a inclus, în acel an, proiectul aurifer în noul program de guvernare, iar Steinmetz și-a crescut participația până la 16%.
Istoricul complet al companiei BSG Capital Markets – companie prin care Steinmetz deține acțiunile la Roșia Montană
Guvernul Ponta a promovat, în toamna anului 2013, un proiect de lege special pentru afacerea Roșia Montană, provocând însă proteste masive, atât în București, cât și în marile orașe din țară. Legea n-a mai fost aprobată, iar proiectul minier s-a blocat.
În iulie 2015, Gabriel Resources a deschis procesul la Washington. Reprezentanții companiei care deține proiectul aurului susțin că statul român prin mai multe angajamente internaționale ar fi garantat că mina din județul Alba va fi operațională, iar cum asta nu s-a mai întâmplat, au solicitat despăgubiri de 4,4 miliarde de dolari. Până în acest moment, Curtea de Arbitraj n-a luat o decizie.
Din suma totală, 650 de milioane de euro sunt banii pe care acționarii spun că i-au investit până acum în afacerea Roșia Montană, blocată în faza de proiect de aproape două decenii. În tot acest timp, compania minieră nu a scos niciun gram de aur din Munții Apuseni. Asta pentru că n-a primit avizele și autorizațiile necesare.
4.
RăspundețiȘtergereLitigiul internațional produce însă deja efecte în România. Guvernul Dăncilă a suspendat recent procedurea demarată în urmă cu doi ani pentru includerea Roșiei Montane pe lista obiectivelor protejate de UNESCO. Motivul a fost chiar procesul intentat de grupul de investitori conduși de Beny Stienmetz. De altfel, înregistrarea în patrimoniul UNESCO a determinat o divergență instituțională la nivelul guvernului încă din 2016, când Ministerul Finanțelor nu a fost de acord cu demersul Ministerului Culturii pentru includerea zonei miniere în lista UNESCO. O analiză realizată de casele de avocatură Lalive (Elveția) și Leaua (România), angajate de statul român în procesul internațional, susține, printre altele, că includerea Roșiei Montane în lista UNESCO ar crește șansele Gabriel Resources să câștige procesul internațional.
Scrisoarea avocaților care apără România în procesul internațional trimisă în decembrie 2016 guvernului României.
AURUL ȘI GALERIILE ROMANE
Una dintre cele mai vechi așezări miniere din Europa – cunoscută, în timpul Imperiului Roman, ca Alburnus Maior – Roșia Montană are 50 de obiective pe lista depusă la UNESCO.
Întinse pe șapte kilometri, galeriile romane – de unde a fost extras aur în perioada antică – sunt punctul forte al dosarului UNESCO, dar ele se suprapun cu perimetrul exploatării miniere.
Concluziile avocaților au fost preluate de fostul premier Cioloș, în decembrie, la finalul ultimei ședințe a cabinetului său. Purtătorul de cuvânt al Guvernului a comunicat atunci motivele pentru care nu a mai aprobat documentația pentru înregistrarea obiectivului în patrimoniul UNESCO:
Guvernul avea, la acel moment, post-alegeri, un mandat limitat
O astfel de hotărâre putea să pună în pericol procesul de arbitraj de la Washington.
Ministerul Culturii, instituția guvernamentală responsabilă cu protejarea patrimoniului național, a trimis însă dosarul mai departe la UNESCO. Inițiativa fostului Guvern a fost invocată deja de Gabriel Resources în cadrul disputei juridice. Compania minieră a transmis public că nu a fost consultată de Ministerul Culturii în această privință.
Argumente similare au fost utilizate de către guvernul Dăncilă pentru a suspenda înregistrarea Roșiei Montane în patrimoniul internațional al UNESCO.
Citești această investigație fiindcă îți pasă. Dacă vrei să afli și mai multe despre corupția din instituțiile statului, crima organizată și cum te afectează toate astea, poți dona aici!
Procesul de la Washington și listarea la UNESCO a zonei miniere au ajuns și pe masa președintelui Senatului. Pe 3 aprilie, Călin Popescu Tăriceanu a respins cererea fostului ministru al Culturii, Vlad Alexandrescu de a trimite la tribunalul de arbitraj din SUA o serie de documente legate de înregistrarea în patrimoniul UNESCO. Fostul ministru s-a referit la decizia Comisiei UNESCO a Parlamentului României din noiembrie 2010, prin care s-a angajat să susțină includerea zone miniere pe lista obiectivelor protejate de UNESCO. Șeful Senatului a refuzat să trimită documentele la Washington pentru că n-au fost solicitate printr-o adresă oficială de către avocații care apără statul român în procesul deschis de Steinmentz&co.
5.
RăspundețiȘtergereCălin Popescu Tăriceanu așteptă acum recursul dosarului penal în care a fost achitat pe fond pentru acuzația de mărturie mincinoasă
Șeful Senatului a fost trimis în judecată și achitat în prima instanță în dosarul de mărturie mincinoasă desprins din investigația penală care l-a dus în fața judecătorilor pe Beny Steinmetz, consultantul politic Tal Silberstien și omul de afaceri Remus Truică. Procurorii anticorupție l-au acuzat pe Tăriceanu că a mințit atunci când a declarat că nu știa nimic despre afacerile imobiliare ale grupului finanțat de Steinmetz. Anchetatorii au arătat că tranzacțiile imobiliare legate de retrocedarea fermei regale Băneasa urmau să fie perfectate la biroul notarial al Ioanei Valmar, soția de la acea vreme a lui Tăriceanu. Steinmetz este acuzat că a coordonat și finanțat retrocedarea ilegală a două proprietăți, ferma regală Băneasa și pădurea Fundul Sacului din Snagov, evaluate la peste 135 de milioane de euro. Documentele consultate de RISE din noua scurgere de informații arată că miliardarul controla direct afacerea printr-o structură de offshore-uri înregistrate cu ajutorul avocaților de la Mossack Fonseca.
BENEFICIARUL REAL SCOS LA LUMINĂ
În ianuarie 2017, la 10 luni după #PanamaPapers, avocații Mossack Fonseca au primit un e-mail din Amsterdam de la un angajat al miliardarului Beny Steinmetz. Era un răspuns la nelămuririle panamezilor legate de două articole de presă. Din mailuri intrate în posesia ICIJ reiese că articolele priveau afacerile sale din Guinea și România. Johan Van Den Brabe, directorul financiar al corporației Steinmetz a explicat că “Acuzațiile din articolele de presă nu au nici o bază iar beneficiarul real le-a respins mereu”. El a dezvăluit că magnatul israelian a fost unul dintre beneficiarii reali ai Reciplia LTD, un offshore cipriot. Compania are un rol central în afacerea imobiliară pentru care Steinmetz este judecat acum în România.
Un colaborator al lui Beny Steinmetz trimite catre avocații din Panama un e-mail în care il identifică drept bebeficiarul real al afacerilor imobiliare din România
Documentele din arhiva Mosack Fonseca nu l-au împiedicat pe Steinmetz să declare în dosarul său penal că n-a avut nici o implicare în afacerea imobiliară din România. A negat că ar fi fost unul dintre beneficiarii Reciplia LTD. La audierea sa din Israel, judecătorul l-a întrebat cine decidea asupra managementului companiilor Reciplia SRL și Reciplia LTD, adică cea menționată de colaboratorul său în adresa către Mossack Fonseca. “Nu știu cine a decis în legătură cu asta, așa cum am explicat mai înainte, nu mă ocup de asta. Funcția mea de consultant este să călătoresc în toată lumea, ca un fel de ambasador călător. Nu mă ocup de administrație, de management deloc”, a răspuns Steinmetz. Omul de afaceri a mai declarat că el doar primea niște rapoarte de la Remus Truică și își dădea cu părerea despre potențialul afacerii imobiliare.
Beny Steinmetz a declarat în fața judecătorilor că n-a avut nici un fel de rol de decizie în afacerea terenurilor retrocedate ilegal în București
Pe de altă parte, corespondența cu Mossack Fonseca este o dovadă directă că omul de afaceri era beneficiar al retrocedărilor suspecte făcute în numele și în parteneriat cu prințul Paul Lambrino. Informația cuprinsă în cele câteva fraze a venit după un schimb de mailuri ce a durat aproape un an. A fost o consecință a dezvăluirilor legate de Beny Steinmetz publicate în România, dar și în presa internațională. După #PanamaPapers, cei de la Mossack Fonseca au încercat să-și salveze afacerea și au început să-și verifice clienții la sânge, așa cum prevăd normele internaționale privind combaterea spălări banilor și finanțării terorismului. Astfel că departamentul de investigații al Mossack Fonseca a descoperit că firmele înregistrate de ei erau implicate în afaceri penale. Rapoartele acestui departament au inclus anchetele jurnalistice legate de Beny Steinmetz publicate de RISE Project, dar și de către OCCRP.
6.
RăspundețiȘtergereMossack Fonseca a aflat și din investigațiile RISE Project ce interese avea Steinmetz în România
Analizele Mossack Fonseca au generat o corespondență intensă între directorii companiilor lui Steinmetz și avocații panamezi. Din această corespondență, dar și din documentele dosarului penal consultate de RISE Project, rezultă că, pentru afacerea imobiliară din România, Steinmetz a construit o structură offshore complexă. Cu ea a reușit să finanțeze și să controleze operațiunea imobiliară pentru care este investigat. Pe de o parte el trimitea sume importante de bani care ajungeau la gruparea Remus Truică-Prințul Paul. Pe de altă parte, informațiile din dosarul său penal arată că orice mișcare a proprietăților era aprobată prin decizii interne ale Reciplia LTD, companie care deținea un SRL omonim în România, pe numele căreia erau înregistrate zeci de hectare de terenuri evaluate la peste 135 de milioane de euro.
TRASEUL BANILOR
Un raport de analiză depus în dosarul penal din România, dar și o parte din corespondența post #PanamaPapers arată că Steinmetz avea încredere totală în colaboratorii săi. O bancă din Israel, și ea clientă a Mossack Fonseca, arăta că de fapt proprietarul în acte al construcției offshore era Tal Silberstein, fost consultant politic al lui Călin Popescu Tăriceanu, dar și unul dintre colaboratorii apropiați ai lui Steinmetz. Două dintre companiile atribuite consultantului politic poartă nume desprinse din celebra serie Stăpânul Inelelor: Bilbo Baggins Holdings și Middle Earth Ventures LLC, ambele înregistrate în Nevis, un cunoscut paradis offshore din Caraibe.
Pe de altă parte, Steinmentz și-a asumat rolul de finanțator principal al retrocedărilor prințului Paul, potrivit înregistrărilor din dosarul penal. A făcut asta chiar într-o întâlnire față în față cu Paul de România și prințesa Lia. Cu două zile înainte de Crăciunul din 2011, la 22:30, Steinmetz a intrat în vila prințului Paul de pe strada Phillipide din centrul Capitalei. Întâlnirea a avut loc pentru că prințul era nemulțumit de cum era plătit pentru terenurile retrocedate. Miliardarul le-a explicat faptul că nu dorea să se știe că este în spatele afacerii: “Motivaţia noastră aici este că dorim să investim foarte mulţi bani în afacerea asta, având un low profile”. În finalul discuției Steinmetz i-a explicat prințului Paul și filosofia lui în afaceri:
Benjamin Steinmetz: Ce sugerez eu: îi dați o şansă afacerii pe care o mai
putem avansa. Sunteţi de acord cu asta?
Tal Silbestein : Foarte mult.
Benjamin Steinmetz: Cred că este cea mai bună variantă pentru mine, mă bucur foarte mult că v-am întâlnit faţă-n faţă . Poate, dacă nu greşesc, ar fi trebuit să apelăm mai repede, înainte de …
Prinţul Paul: Probabil s-ar fi rezolvat mult mai multe lucruri.
Benjamin Steinmetz: Probabil că s-ar fi soluționat mai multe, da ştiți cum e, asta-i viaţa. Şi eu încerc … eu nu investesc niciodată în ceva ce nu merită.
Sursa: Discuția redată în dosarul penal al lui Beny Steinmetz a fost înregistrată de unul dintre avocații implicați în schema imobiliară.
Procesul său penal este judecat la Curtea de Apel Brașov o dată la două săptămâni. Până în acest moment nu există o decizie a magistraților în acest caz.
Cât aur a dat Roşia Montană între 1852-1938
RăspundețiȘtergereProducţia de aur şi argint de la Roşia Montană, între 1852 şi 1938, poate fi „contabilizată“cu ajutorul unui document întocmit în 8 martie 1939. Actul deţinut de Arhivele Naţionale Alba ne permite să aflăm cantitatea de metale rare obţinută din prelucrarea minereului de la Roşia Montană, timp de aproape un secol.
În secolul al XVIII-lea, Transilvania era cea mai importantă provincie din cadrul Imperiului Habsburgic, cu resurse minerale. Este perioada în care austriecii întocmesc planuri pentru deschiderea în adâncime a zăcământului de la Roşia Montană, din Munţii Apuseni. În 1746 se deschide galeria Vercheşul de Jos (Râzna), iar în 1769 Vercheşul de Sus, amândouă în muntele Cârnic.
Potrivit unui studiu al geologului Aurel Sîntimbrean, un cunoscător al realităţilor zonei, prima intreprindere de stat de la Roşia Montană a apărut în 1 iulie 1846, sub denumirea„Galeria Regală Sfânta Cruce Orlea”. De la această dată, se poate vorbi de mineritul particular şi de stat în anticul Alburnus Maior. Mina statului se organizează în jurul galeriei Sf. Cruce din Orlea, în adâncime pe 60 metri.
Începând cu anul 1850, statul construieşte de la gura galeriei Sfânta Cruce din Orlea la Aprăbuş, o linie ferată îngustă de 3, 1 kilometri, un loc de depozitare a minereului la Aprăbuş, un plan înclinat automotor în lungime de 570 m, până în Gura Roşia, un canal de aducţiune a apei din râul Abrudel şi instalaţia de şteampuri pentru măcinarea minereului din Gura Roşia. Toate au fost puse în funcţiune în anul 1852.
Un document aflat la Arhivele Naţionale Alba, „Tabloul despre producţia exploatării Roşia Montană pe anii 1852-1938“, ne ajută aflăm ce cantităţi de metale preţioase a dat anticul Alburnus Maior.
Dna Maria Ghiorghiu, ce parere aveti ca PSD-ALDE au dat ordin sa stopeze intrarea Rosia Montana in patrimoniul UNESCO? E de-a dreptul o crima! O pregatesc pentru a fi jefuita, nenorocitii! Stiu ca nu veti raspunde pentru ca-i sustineti cu orice pret chiar si cu cel al tradarii de tara. Dumnezeu vede toate astea, nicio grija!
RăspundețiȘtergere
ȘtergereAnonim1 iulie 2018, 23:42
Ai dreptate ! Dumnezeu vede cum ma acuzi pe nedrept! Nicio grija !
Ma, tu stii ce vorbesti sau esti luat de val si spui vorbe fara niciun discernamant?. Ce treaba are Maria cu ce spui tu?. Ca are si ea unele pareri si optiuni despre politica si partide, doar nu te vei afla tu sa interzici cuiva sa aiba prpriile pareri.
Ștergere23:42, vezi sa nu fie chiar invers! Rosia Montana nu are ce cauta in patrimoniul niciunei organizatii internatonale, pentru ca asemenea organizatii sunt infiintate de gruparile masonice, asa cum a fost infiintat si organizatia malefica numita Uniunea Europeana. Rosia Montana apartine doar Romaniei. Foarte bine ca nu permite Guvernul asa ceva!
Ștergere13:57, iti place sa furnizezi informatii false. Uite! Alti "prosti", care se gandesc la binele lor:
Ștergerehttps://www.agerpres.ro/cultura/2013/06/22/unesco-muntele-fuji-simbol-al-japoniei-a-fost-inscris-in-patrimoniul-cultural-mondial-12-36-18
09:19, nu sunt informatii false. Este periculos sa punem Rosia Montana in patrimoniul unei organizatii straine. Caci stim cine le-a creat pe aceste organizatii si cu ce scop.
Ștergere14.05 tu nu stii nici daca poti avea incredere in proprii parinti dupa cat esti de banuitor. Nu cred ca realizezi cat esti de absurd! Asa poti sa spui si de Dumnezeu ca are o organizatie oculta formata din sfinti, ingeri, arhangheli s.a.m.d.! Si nu stim ce scop urmareste fiindca nu e roman! Vezi cat esti de absurd?
Ștergerehttps://www.g4media.ro/azerbaidjan-si-bosnia-au-cerut-oficial-stoparea-inscrierii-rosiei-montane-in-patrimoniul-unesco-si-returnarea-dosarului-catre-guvernul-romania-pana-la-finalul-procesului-cu-gabriel-resources.html
RăspundețiȘtergereUNESCO a amânat includerea Roșiei Montane în patrimoniul mondial, după ce Guvernul României a cerut acest lucru: Statul parte nu vrea să înscriem situl pe listă.
RăspundețiȘtergerehttps://www.hotnews.ro/stiri-esential-22543579-unesco-amnat-includerea-iei-montane-patrimoniul-mondial-dup-guvernul-romniei-cerut-acest-lucru-statul-parte-nu-vrea-nscriem-situl-list.htm
https://www.hotnews.ro/stiri-esential-22543579-unesco-amnat-includerea-iei-montane-patrimoniul-mondial-dup-guvernul-romniei-cerut-acest-lucru-statul-parte-nu-vrea-nscriem-situl-list.htm
RăspundețiȘtergereimplinit si asta
Anonim 10,57:Rosia Montana nu este patrimoniu Unesco,ptr ca s-au dat lupte grele ptr asta,de catre cei ce vor concesiunea ptr exploatarea aurului.Fiind în patrimoniul Unesco nu mai putea fi exploatata.Acolo sunt si relicve istorice și culturale de interes mondial.Deschiderea exploatării,le-ar distruge definitiv.Asa că,acum se negociază pe ascuns,care să prindă mai repede si mai avantajos(chiar zilele astea)aprobarea prin decret guv. si prez.concesionarea pe nimic.Sunt 4 care se bat.Unul dintre ei,îl are pe președinte și pe cătiva sefi de institutii de securitate la mână și s-a oferit să plătească Canadienilor și daunele pe care le-au cerut în urma pierderii "open-ului"ptr exploatare"de probă".Cine crezi că va câștiga?Poporul si căteva ONg-uri care nu vor deschiderea exploatării,sau un concern care vrea?Faptul că s-a sistat operațiunea acum cățiva ani,în urma demonstrațiilor verzilor,e numai praf în ochi aruncat spre orbirea poporului.O să vedeti peste puțin timp,cum va prezenta președintele,ce de beneficii"uriașe" sunt ptr popor în urma concesionării....
RăspundețiȘtergereAnonim 10,57:Rosia Montana nu este patrimoniu Unesco,ptr ca s-au dat lupte grele ptr asta,de catre cei ce vor concesiunea ptr exploatarea aurului.Fiind în patrimoniul Unesco nu mai putea fi exploatata.Acolo sunt si relicve istorice și culturale de interes mondial.Deschiderea exploatării,le-ar distruge definitiv.Asa că,acum se negociază pe ascuns,care să prindă mai repede si mai avantajos(chiar zilele astea)aprobarea prin decret guv. si prez.concesionarea pe nimic.Sunt 4 care se bat.Unul dintre ei,îl are pe președinte și pe cătiva sefi de institutii de securitate la mână.Cine crezi că va câștiga?Poporul si căteva ONg-uri care nu vor deschiderea exploatării,sau un concern care vrea?Faptul că s-a sistat operațiunea acum cățiva ani,în urma demonstrațiilor verzilor,e numai praf în ochi aruncat spre orbirea poporului.O să vedeti peste puțin timp,cum va prezenta președintele,ce de beneficii"uriașe" sunt ptr popor în urma concesionării....
RăspundețiȘtergerePresedintele? Care presedinte? Cine a stopat procesul a fost statul roman reprezentat de guver. Ce treaba are presedintele?
ȘtergereAsa este, 09:31-3 Iul.!
RăspundețiȘtergere