CER DE FOC , VINE DINSPRE APUS, SPRE RĂSĂRIT !

                       7 Ianuarie  2014, zori de zi !

Încă nu se crăpase de ziuă, când O  LUMINĂ  puternică  mă face să tresalt de pe pat, şi astfel îmi apare în faţa  ochilor  închişi, CERUL  spre apus, care venea val vârtej, precum norii  negri de furtună, venea spre Răsărit.
Acest CER, fraţilor care venea dinspre Apus ,spre Răsărit, era UN CER precum sunt cărbunii aprinşi în sobă, sau cei de pe grătar. Tot CERUL care se ridicase dinspre Apus, era plin de foc, ce avea forma cărbunilor  aprinşi, cărbuni ce aveau forma ciupercilor.Acest JĂRATEC  aprins precum fierul înroşit în foc, era la vertical, şi aşa cum ama spus, sub forma ciupercilor, aşezate una lângă alta. 
CERUL dinspre Răsărit era ca un amurg răcoros şi plin de umezeală. Dar care amurg, avea să fie acoperit de JĂRATECUL  APRINS şi de CERUL încins, CER de foc, ce se ridica cu repeziciune şi acoperea iute, precum o  apă mare, acoperea tot CERUL.
Dragii mei, atunci când priveam CERUL DE JĂRATEC adevărat, CERUL care nu avea nicio pată de CER obişnuit, simţeam în faţa mea, în ochii mei, dogoarea, fierbinţeala  cărbunilor aprinşi, care sfârâiau acolo SUS, precum sfârâie carnea pe grătarul încins.Aceşti cărbuni  aprinşi, erau sub forma ciupercilor ,cu picior gros  şi era plin CERUL spre apus ,de astfel de JĂRATEC VIU  APRINS cu urme de fum negru, la exterior şi în interior jarul cel mai puternic aprins. De la atâta jăratec aprins, CERUL dinspre apus, s-a încins, precum fierul în foc. Şi acest CER plin de cărbuni lunguieţi aprinşi, năvăleau cu putere spre răsărit, iar mie îmi frigeau obrajii şi ochii, în timp ce îi priveam şi-i auzeam cum sfârâie. Simţeam de parcă aş fi băgat capul meu, într-un cuptor în care se topeşte oţelul.
Totul a durat circa 3-4 secunde, dar mi-a fost îndeajuns, ca să simt fierbinţeala şi să aud sfârâitul continuu, precum uleiul în tigaia încinsă ,în care picurăm puţină apă.
Dragii mei, eu nu ştiu a tâlcui acestea, şi nici nu am voie, dar cu siguranţă  ceva bine nu este. Dinspre APUS, va veni FOC  spre RĂSĂRIT.
Sunt atâtea neînţelegeri între ŢĂRI şi popoare...., apoi să nu uităm de BOMBELE  NUCLEARE, pe care toată lumea le fabrică în tăcere. 
CENTRALELE  NUCLEARE, şi ele suntun extrem  pericol pentru omenire.
Dar noi, să rămânem optimişti şi să ne punem toată NĂDEJDEA, CREDINŢA ŞI  DRAGOSTEA  în BUNUL  DUMNEZEU  şi MAICA  DOMNULUI, şi vom fi izbăviţi de tot răul şi necazul.
P.S. Acum,când să termin articolul, aud GLAS, care spune :
                    "ARME  LETALE !
                     AU  PRESUPUSE  ARME   LETALE "!
Exact cum vă spuneam şi eu, despre BOMBELE  NUCLEARE şi cine ştie ce mai scot.
Nu DUMNEZEU  duce făptura LUI la pieire, ci oamenii se omoară unii pe alţii !
                    Cu dragoste şi preţuire, Maria.