--RUGACIUNEA DE DUMINICA!

 

                      

        

Mareste imaginea.

De vreme ce ziua Duminicii îmi aduce aminte de Atotputernicia Ta, Stăpâne, cu care ai zidit lumea și ai răscumpărat pe om, pentru aceasta iubitorule de oameni, Doamne, mă închin Ție și-Ți mulțumesc foarte pentru darurile cele mari, ce ai făcut la toate zidirile Tale. Cu adevărat se bucură și se veselește inima mea, când stau și cuget, că numai Tu singur ești Dumnezeu, sfânt, înțelept, milostiv, purtător de grijă, bun, puternic, necuprins, și în scurte cuvinte, vreo bunătate și vreo mărire nu-Ți lipsește. Mă bucur încă, că Tu ești un Dumnezeu în trei Fețe: Tatăl, Fiul și Duhul Sfânt. Să se tulbure, Domnul meu, toți cei ce se închină la alți dumnezei: că nu este alt Dumnezeu afară de Tine.

Pentru aceasta fă să sporească creștinii la fiecare mărire și bunătate, de vreme ce ei numai pe Tine Te cunosc Dumnezeu adevărat și Te mărturisesc și Ți se închină și-Ți slujesc pururea cu toată inima și cu toată puterea.O, Părinte Sfinte, miluiește-mă! O, binecuvântate Fiule al lui Dumnezeu, mântuiește-ne de iad! O, Duhule Sfinte, dă-ne nouă darul Tău și acoperământul Tău! Așa, Doamne și Ziditorul meu, ascultă rugăciunile și cererile sufletului meu cel păcătos și dă-mi mie, smeritului și nevrednicului, Darul Tău, ca să cinstesc astăzi această Duminică după porunca Ta și după porunca Bisericii Tale și Maicii noastre.Dăruiește-mi pocăință adevărată, pentru ca să-mi plâng păcatele ce am făcut împotriva împărăției Tale și împotriva sufletului meu și a vecinului meu. Te rog, mult milostive Doamne, să uiți de astăzi înainte greșelile mele cele multe. După mulțimea milelor Tale, mulțumesc din toată inima mea pentru atâtea bunătăți, ce-mi trimiți în toate zilele, și mai vârtos pentru înnoirea sufletului meu, pentru răbdarea Ta cea mare, că nu m-ai pedepsit după mulțimea păcatelor mele, ci mă îngăduiești și-mi aștepți pocăința, ca un iertător bun și milostiv. Și încă mă rog, Doamne Iisuse Hristoase, să-mi dai Dar să petrec bine și creștinește întru această săptămână fără de a-Ți greși, cu gândul, cu voința, cu cuvântul, cu fapta, întru mărirea și cinstea buneivestiri a Sfintei Maicii Tale și a învierii Tale celei de a treia zi și a venirii Duhului Tău celui Sfânt asupra Apostolilor.Incă mă rog întru această rugăciune a mea, pentru tot sufletul creștinesc cel necajit, ca să se învrednicească milei și ajutorului Tău; încă și pentru sfintele Tale patimi și moartea Ta cea mărită,ajuta pe toti Credinciosii ca să se cunoască pe sine și să se căiască de păcatele lor, să se îndrepteze cu mărturisire, să urască păcatele lor și să se lase de ele; și să se afle gata și cuminecați, cu inima curată, în ceasul morții lor; și-i învrednicește pe toți, și pe cei vii și pe cei morți veșnicei Tale împărății; răscumpără-i pe ei și pe noi cu preasfânt Sângele Tău; înviază-ne cu învierea Ta; suie-ne la Cer cu înălțarea Ta, pentru ca să te mărim în vecii vecilor. Amin.

                                          PSALMUL 50,asa cum este corect Sus in Ceruri,asa precum mi-a descoperit mie DUHUL CEL PREA SFANT:

1. Miluiește-mă, Dumnezeule, după mare mila Ta

2. Și după mulțimea îndurărilor Tale, șterge fărădelegea mea.
3. Mai vârtos mă spală de fărădelegea mea și de păcatul meu mă curățește.
4. Că fărădelegea mea eu o cunosc și păcatul meu înaintea mea este pururea.
5. Ție unuia am greșit și rău înaintea Ta am făcut, așa încât drept ești Tu întru cuvintele Tale și biruitor când vei judeca Tu.
6. Că iată întru fărădelegi m-am zămislit și în păcate m-a nascut maica mea.
7. Că iată adevarul ai iubit; cele nearătate și cele ascunse ale înțelepciunii Tale, mi-ai arătat mie.
8. Stropi-mă-vei cu isop și mă voi curăți; spăla-mă-vei și mai vârtos decât zăpada mă voi albi.
9. Auzului meu vei da bucurie și veselie; bucura-se-vor oasele mele cele smerite.
10. Întoarce fața Ta de la păcatele mele și toate fărădelegile mele șterge-le.
11. Inimă curată zidește întru mine, Dumnezeule și duh drept înnoiește întru cele dinlăuntru ale mele.
12. Nu mă lepăda de la fața Ta și Duhul Tău cel sfânt nu-l lua de la mine.
13. Dă-mi mie bucuria mântuirii Tale și cu duh stăpânitor mâ întărește.
14. Învăța-voi pe cei fără de lege căile Tale și cei necredincioși la Tine se vor întoarce.
15. Izbăvește-mă de vărsarea de sânge, Dumnezeule, Dumnezeul mântuirii mele; bucura-se-va limba mea de dreptatea Ta.
16. Doamne, buzele mele vei deschide și gura mea va vesti lauda Ta.
17. Ca de ai fi voit jertfă, ți-aș fi dat; arderile de tot nu le vei binevoi.
18. Jertfa lui Dumnezeu: duhul umilit; inima înfrântă și smerită Dumnezeu nu o va urgisi.
19. Fă bine, Doamne, întru bună voirea Ta, Sionului, și să se zidească zidurile Ierusalimului.
 20. Atunci vei binevoi jertfa dreptății, prinosul și arderile de tot; atunci vor pune pe Altarul Tău prea sfânt ,Jertfă prea curată !”

 Crezul,CORECT:

1 Cred intr-unul Dumnezeu Tatal atottiitorul, facatorul cerului si al pamantului, vazutelor tuturor si al nevazutelor.

2 Si intr-unul Domn Iisus Christos, Fiul lui Dumnezeu, unul nascut, care din Tatal s-a nascut inainte de toti vecii; lumina din lumina, Dumnezeu adevarat din Dumnezeu adevarat, nascut iar nu facut; cel de o fiinta cu Tatal prin care toate s-au facut;

3 Carele pentru noi oamenii si pentru a noastra mantuire s-a pogorat din cer si s-a intrupat din Duhul Sfant si din Maria Fecioara si s-a facut om;

4 Si S-a rastignit pentru noi in zilele lui Pontiu Pilat, a patimit si s-a ingropat;

5 Si a inviat a treia zi, dupa Scripturi;

6 Si S-a suit in ceruri si sade de-a dreapta Tatalui.

7 Si iarasi va sa vina cu marire sa judece viii si mortii, a carui imparatie nu va avea sfarsit.

8. Si intru Duhul Sfant,cel de o fiinta cu Tatal si de Viata Binefacator!

9 Si intr-una, sfanta, soborniceasca si apostoleasca Biserica.

10 Marturisesc un botez pentru iertarea pacatelor.

11 Astept invierea mortilor.

12 Si viata veacului ce va sa vie.

            TATAL NOSTRU corect, asa cum se rosteste Sus in Ceruri, 

               În Numele Tatalui,si-al Fiului,
               si-al Sfantului Duh,Amin!  
              
              Tatal nostru
              Care esti în Ceruri,
              Prea Sfant este Numele Tau,
              Vie este Împărătia Ta,
              Faca-se voia Ta,
              Precum în Cer,
              Asa si pe pământ.
              Pâinea noastra,
              Cea spre Fiinţă,
              Dă-ne-o noua astazi,
              Şi ne iartă noua gresalele noastre,
             Precum si noi iertam gresitilor nostri.
             Şi nu ne lăsa pe noi sa cadem în ispita,
             Ci ne izbaveste, de cel rău ! Amin!

                               Cu dragoste,Maria.

REVIN NINSORILE !

 

.

19 Aprilie 2026, ora 1,55 !

Hristos a Înviat!

Dragii mei,

În aceasta noapte, în timp ce scriam aici pe Blog, desi eram cu ochii pe monitor,vad de parca as fi fost in curtea casei mele,cum a inceput sa ninga peste iarba verde si peste florile din gradina.

.

Dragii mei,era o ninsoare precum o ploaie torentiala,cu fulgi mici si deși.

Ninsoarea cădea pe Pământ si se asternea in strat subtiure pentru inceput.

Prieteni dragi,eu stiu ca am crezut cu totii ca vine vara, dar iata că, mai avem si astfel de surprize.

Trebuie ca intotdeauna sa fim pregatiti si sa aveem in vedere ca se poate intampla si astfel de episoade scurte de iarna,chiar daca suntem trecuti de jumatatea lunii Aprilie.

Dar, tot ce ne da Bunul Dumnezeu si Maicuta Domnului,toate sunt minunate si ne inchinam pâna la Pământ,aducand slava,cinste si inchinaciune,Amin!

Cu dragoste, Maria.

VIDEO !TECUCI ! LA 30 MAI 2026, HRAMUL SFINTEI TROIȚE A MAICII DOMNULUI - POTIRUL NESECAT ȘI A SFINȚILOR ARHANGHELI ȘI VOIEVOZI MIHAIL ȘI GAVRIIL!

                         

                                Dragii mei, 

Asa cum deja ne-am obisnuit, in fiecare an, în Sâmbata Moșilor de vară,la dorinta MAICII DOMNULUI ,ne adunam sub Sfântul Acoperământ al Prea Sfintei Nascatoarei de Dumnezeu si sub Aripile ocrotitoare ale Sfintilor Voievozi MIHAIL si GAVRIIL, în Tecuci,Judetul Galati ,la SFANTA TROITA  Facatoare de Minuni a MAICII DOMNULUI -POTIRUL NESECAT si a Sfintilor Arhangheli Mihaail si Gavriil.

Sfânta Troită dragilor, a fost ridicata cu ajutorul vostru,al cititorilor,intre anii 2020-2021, la PORUNCA Maicii Lui DUMNEZEU si va multumesc din inima dragilor.

Maicuta Domnului m-a îndrumat pas cu pas, cum sa-I fie ridicată aceasta Sfână Troită Facatoare de Minuni, cum s-o împodobim si ce Hram v-a purta Sfânta Troita,adica,Hramul POTIRUL NESECAT al MAICII DOMNULUI si al SFINTILOR ARHANGHELI MIHAIL si GAVRIIL.

Daca in anul 2021 a avut loc o primă Sfintire , Maicuta Domnului a dorit ca SFANTA TROITA a Sa,sa fie sfintită încă de două ori,ca sa fie trei sfintiri în numele Prea Sfintei Treimi.

Anul 2022 trecuse fara incă o sfintire,dar in 2023 Maica Lui Dumnezeu mi-a grait și mi-a spus că ,trebuie sa mai aiba loc inca două sfintiri.

Iar în 2023, în 2024 în Sâmbata Mosilor de Vara,Sfanta Troita a mai fost sfintitta de câte un Sobor de Preoti,deci,de incă două ori ,si astfel, Dorința Maicii Domnului s-a împlinit. 

Tot in 2024, Maicuta Domnului  mi-a grait așa :

"Hramul SFINTEI TROITE sa fie sarbatorit in fiecare an,numai în Sâmbăta Moșilor de Vara."

Iar eu m-am supus Voii si Dorinței Maicii Domnului,iar in 2025 a fost savârsită prima Slujbă a Hramului Sfintei Troite ,în Sâmbata Mosilor de Vara din 7 iunie 2025.

Anul acesta 2026, Sâmbăta Mosilor de Vară este în ziua de 30 Mai.

Așadar dragii mei, vă asteptam cu multa dragoste sufleteasca in ziua de 30 Mai-Sâmbăta Mosilor de Vară,în Tecuci,Judetul Galati, unde nevom hrani inima si sufletul cu Slujba sfântă a Hramului,Slujbă săvârsită de un Sobor de Preoti.

După Slujba sfânta, vom intra cu totii in curtea casei mele(a casei Lui Dumnezeu si a Maicii Domnului ),unde, vom sta la masă împreuna cu Soborul de Preoti.

Vom gusta din bucatele alese si sfintite, pregatite in casa atât de mine ,cât si de ajutoarele mele de suflet.

PREOTII prezenti, vor citi in fața SFINTEI TROITE Pomelnicele pentru cei vii,iar la masă,vor citi Pomelnicele pentru cei Adormiti, că doar, e Pomenirea mortilor,este Sâmbata Mosilor de Vară.

Pentru ca toate sa fie pregatite cu dragoste si cu multa Credinta si iubire sufleteasaca, pentru ca MAICUTA DOMNULUI si SFINTII ARHANGHELI MIHAIL si GAVRIIL  sa se bucure atât in Cer cât si pe pămant,avem nevoie de ajutorul voastru de suflet, pentru a putea cumpara toate cele de trebuinta la sfantul Hram al Sfintei Troite.

Ca intotdeauna, atunci cand doriti sa aduceti o mică Jertfa de suflet, pentru MAICUȚA DOMNULUI si pentru SFINTII VOIEVOZI MIHAIL si GAVRIIL ,ma puteti suna dragii mei la cele doua numere de telefon, la care raspund doar eu personal, si nimeni altcineva, ca sa fiti convinsi de faptul că, DARUL vostru divin,ajunge la mine si nu in conturi false,deschise de escroci in numele meu.

Iata dragii mei, si cele doua numere de telefon:

0747226236 si 0726183450 !

Acesta este dragii mei,si singurul Cont bancar in care puteti ajuta la HRAMUL SFINTEI TROITE a MAICII DOMNULUI -POTIRUL NESECAT:

RAIFFEISEN BANK  -  Maria Ghiorghiu ,

 Cod IBAN:

 RO71 RZBR 0000 0600 1504 7307.       

Dragii mei, aici,mai jos,veti gasi toate Evenimentele divine, asa cum s-au petrecut pe fiecare an in parte.

2021- Sfințirea Troitei Facatoare de Minuni,a Maicii Domnului -Potirul Nesecat si a Sfinților Voievozi si Arhangheli Mihail si Gavriil!

.

 2023- Sfințirea Troitei Facatoare de Minuni,a Maicii Domnului -Potirul Nesecat si a Sfinților Voievozi si Arhangheli Mihail si Gavriil!

                                

.

 2024- Sfințirea Troitei Facatoare de Minuni,a Maicii Domnului -Potirul Nesecat si a Sfinților Voievozi si Arhangheli Mihail si Gavriil!

                                        

.

 2025- Hramul Sfintei Troite Facatoare de Minuni,a Maicii Domnului -Potirul Nesecat si a Sfinților Voievozi si Arhangheli Mihail si Gavriil!

                                       

.

Urmeaza 30 Mai 2026,ora 12 !

Prieteni dragi, imi doresc din toata inima,ca anul acesta 2026,sa fim atat de multi, cat am fost in cei 4 ani de pana acum.

Nu uitati dragilor, puneti-va o dorinta in inima si-n suflet, si o lasati aici,in SFANTA TROITA la SFANTA ICOANA a MAICII DOMNULUI -POTIRUL NESECAT in ziua de 30 Mai 2026, si veti vedea ca Rugaciunea voastra,dorinta voastra se va implini daca veti păși in SFÂNTA TROITĂ a MAICII DOMNULUI -POTIRUL NESECAT si a SFINTILOR VOIEVOZI MIHAAIL si GAVRIIL din TECUCI,judetul GALATI.

Vă voi astepta cu inima si cu bratele deschise si vă voi îmbrățisa cu dragoste si cu multa bucurie, pe fiecare in parte dintre voi.

                                                      Cu dragoste si cu recunostinta,Maria

PAŞTILE BLAJINILOR ( AL MORTILOR) !

 

                                                    Dragii mei,

În aceasta dimineata în zori de zi,ma trezesc mai multe glasuri care cantau in cor asa:

                      "Paştile,Paştile , fie nouă Doamne îngropării cu securea Ta."

.

Dragii mei,acestea sunt Taine dumnezeiesti pe care nu le putem tâlcui intotdeauna.
Important este faptul că, incercam sa fim mai buni si mai milostivi,incercam sa implinim PORUNCILE DOMNULUI nostru IISUS HRISTOS,si sa ne iubim Aproapele ca pe noi insine.
Iar celelalte,ni se vor adauga noua de la DUMNEZEU si de la MAICUTA DOMNULUI,Carora Li se cuvine toata cinstea,slava si inchinarea,Amin.
                          Cu dragoste,Maria.

                  Hristos a Inviat!

                                       .

Pastele Blajinilor

Mareste imaginea.

In credinta populara, in lunea dupa duminica Tomei, se sarbatoreste Pastele Blajinilor. In folclor, Blajinii mai sunt cunoscuti si sub numele de Rohmani. Potrivit credintei populare, Blajinii fac parte din cei dintai oameni de pe pamant. Traiesc fara femeile lor, convietuiesc cu ele numai 30 de zile pe an in vederea procreatiei. Blajinii, incapabili de a face rau, s-ar afla dincolo de lumea vazuta, pe unde se varsa Apa Sambetei, in delta ei, pe Ostroavele Albe. Preocuparile Blajinilor sunt postul si rugaciunile pentru cei vii. Desi sunt virtuosi, nu stiu cum sa calculeze data Sfintelor Pasti. Oamenii le vestesc acestora ca a venit Pastele prin intermediul apei, aruncand pe ea coji de oua rosii.

In aceasta zi, in Botosani, batranii dadeau de-a dura oua rosii in amintirea Blajinilor, iar in Bucovina se manca la iarba verde, unde multe firimituri erau lasate sa cada intentionat pe pamant, intru pomenirea celor morti. In cele mai multe locuri din tara noastra, oamenii merg in aceasta zi la cimitire, dand de pomana oua rosii, pasca si cozonac si punand flori pe morminte.

De Pastele Blajinilor nu se pomenesc doar mortii cunoscuti pe linia ascendenta a unei familii, ci intregul neam al stramosilor comuni: Uitatii, Nestiutii, Albii.

Fiecare femeie aduce cu ea un stergar strans la un capat si legat cu o lumanare. Aceste stergare se daruiesc preotului care citeste pomelnicele.

Alte credinte despre Blajini

Exista si credinta ca ei provin din copii nebotezati, morti imediat dupa nastere. Alteori sunt priviti ca fiind cei care sustin stalpii pamantului. Fara Blajini, lumea s-ar scufunda in haos.

In unele versiuni, Blajinii sunt identificati cu urmasii celor care n-au mai reusit sa traverseze marea, atunci cand Moise a eliberat poporul evreu din robia egipteana, despartind apele. Acestia au ramas pe o insula foarte aproape de Rai, pe unde trece Apa Sambetei.

In Bucovina se spune ca "Blajinii sunt jumatatea de sus om, iar jumatatea de jos peste si traiesc intr-un parau; femeile si fetele lor canta foarte frumos, incat rasuna vaile de cantecele lor melodioase".

Exista credinta ca Dumnezeu a creat mai intai uriasii. Pentru ca se razboiau intre ei, Dumnezeu i-a lasat sa piara si i-a creat pe Blajini. Acestia fiind prea mici, au fost mutati pe lumea cealalta si apoi l-a facut pe om.

Blajinii sunt cunoscuti si sub numele de Rohmani. Potrivit cercetatorilor, numele de Rohmani vine din limba traca, de la supranumele Zeind-Roymenos (Sfantul Luminos) dat Cavalerului Trac, o zeitate prezenta in antichitatea dobrogeana, olteneasca si transilvana.

Pastele Blajinilor este o traditie netipiconala

In unele zone ale tarii, preotii sunt chemati sa savarseasca in lunea dupa duminica Tomei o slujba pentru sufletele celor raposati. Exista credinta ca prin aceasta slujba sufletele celor trecuti in lumea vesniciei vor fi partase fericirii fara sfarsit. Avand in vedere ca in nicio carte de cult, tiparita cu binecuvantarea Sfantului Sinod, nu se afla tipicul specific acestei slujbe, ea este de multe ori improvizata.

De vreme ce Biserica nu are pentru aceasta zi o anumita randuiala, trebuie sa respingem acest obicei.
 

Paștele Blajinilor. Cine sunt blajinii și unde locuiesc ei?

 

În lunea ce urmează Duminicii Tomei, cimitirele creștinilor ortodocși devin mai animate decât în orice altă zi a anului. Motivul este simplu: se prăznuiește Paștele Morților sau Paștele Blajinilor, iar preoții trec la fiecare mormânt în parte pentru a aduce vestea Învierii.

În satul tradițional, mormintele îngrijite în acest scop încă din Postul Paștelui se acopereau cu ștergare și coșuri împletite din nuiele pe care se așterneau „ofrandele“ tradiționale aduse pentru cei răposați „strămoși, moși, părinți, frați, surori, fii și fiice“: pască, ouă vopsite (roșii, în special), cozonac, friptură de miel și vin și uneori, în loc de colivă, orez cu lapte.

Pentru că Săptămâna Luminată este una a bucuriei în care nimeni nu trebuie să se întristeze gândindu-se la cei răposați, Paștele Blajinilor se sărbătorește abia după ce această săptămână s-a încheiat. Însă în prezent, pentru că lunea este zi lucrătoare, în centrele urbane, Paștelor Blajinilor se sărbătorește în Duminica Tomei, după Sfânta Liturghie.

Conform tradiției populare, motivul acestei întârzieri de o săptămână este altul: cojile de ouă vopsite sau albe, aruncate pe ape de gospodine în Sâmbăta Mare, ajung pe tărâmul unde locuiesc blajinii sau rocmanii, abia în lunea ce urmează Duminicii Tomei și, uneori, chiar duminica.

Dar cine sunt blajinii sau rocmanii?

Răspunsul îl oferă Muzeul de Artă Populară Constanța, pe site-ul și pe pagina de Facebook a instituției de cultură:

„Vechi legende românești spun că blajinii sau rocmanii sunt creștini foarte evlavioși, care duc o viață curată, în rugăciune, motiv pentru care sunt bine plăcuți lui Dumnezeu. Pentru că nu fac niciun păcat, după moarte se duc direct în rai, unde petrec alături de sfinți. Ei trăiesc departe, pe la marginea pământului, lângă ape curgătoare, în apropiere de Apa Sâmbetei, dar nimeni nu poate să spună cu exactitate unde este situată această țară. Nu ar avea nici case, ci ar trăi sub umbra pomilor. Se întâlnesc cu femeile lor o singură dată pe an, de Paștile lor, și atunci doar pentru câteva zile.

Pentru că sunt departe de orice altă așezare omenească nu știu cu exactitate când este Paștele, dar află acest lucru doar atunci văd plutind pe ape cojile de ouă, albe sau roșii, aruncate de gospodine în Sâmbăta Mare, tocmai pentru a le vesti Învierea Domnului.

Cojile provin de la ouăle crude care au fost folosite la pască sau la prepararea cozonacilor sau de la ouăle roșii, vopsite în Joia Mare și care, din nebăgare de seamă, s-au spart sau au crăpat. Se crede că femeia care nu strânge aceste coji de ouă pentru a le da drumul pe o apă curgătoare în Sâmbăta Mare face un mare păcat. Cojile ajung în țintul rocmanilor sau a blajinilor cam la o săptămână după Înviere, în duminica Tomei sau în lunea care îi urmează. De aceea, abia atunci se sărbătorește Paștele Blajinilor“.

DUMNEZEU TATĂL ŞI LUMÂNĂRILE APRINSE , ÎN VÂRFUL BISERICII CERESTI !

                                               Dragii mei, 

În aceasta noapte ,in timp ce ma rugam la BUNUL DUMNEZEU si la MĂICUTA  DOMNULUI, desi priveam cu ochii deschisi la Sfintele Icoane de pe perete, văd in dreapta mea,de parcă as fi avut un ochi in urechea dreapta, vad un Cer ca un usor amurg, pe care a apărut cât ai clipi din ochi ,un nor ascutit, precum un varf de munte înalt si ascutit.
Norul era mai inchis la culoare,asa cum ar fi o umbra densă.
Sus la vârful norului, apare un alt nor alb,care s-a aşezat ca o broderie,ca o dantelă albă.
Acum norul inalt precum un  munte,avea la varful său si o broderie albă tot din nor ,atasata pe varful lui.
În mijlocul dantelei albe , de la varful norului inalt,
apare DUMNEZEU TATAL Cel CERESC ,sub acest Chip Prea Sfant,ca mai jos:

DUMNEZEU TATAL era inconjurat de dantela alba si stralucitoare, mainile Sale le tinea ridicate in aer si privea in jos spre Pământ.
DUMNEZEU  TATĂL avea vesminte roşii , iar peste vesmintele rosii avea mantie albastra, si arăta la CHIP exact ca în Iconita de mai sus.
Cand DUMNEZEU TATĂL a apărut, Cerul ca un amurg s - a colorat în roşu ca de foc.
Apoi dragilor, vad si o SFANTA BISERICĂ cereasca,formata tot din nori albi - gri denşi,  cu o Turlă foarte înaltă.
BISERICA SFANTA nu era pe Pămant,ci pe Bolta Cereasca,asa cum sta Soarele pe Cer, numai că,era foarte aproape de Pămant.
TURLA BISERICII  Ceresti s-a îmbracat toata în lumină alba stralucitoare.Iar din aceasta Lumină alba stralucitoare, se ridicau lumânări aprinse,lumânări divine cu flacara vie.
Erau asa de multe lumânari pe varful Turlei  Bisericii ceresti,precum rasare iarba Primavara.


..

Prieteni dragi, la final, vedeam Cerul rosu în spatele TATALUI CERESC, vedeam Turla cereasca încununata cu lumânari aprinse,lumanari ca din soare rupte si cu flacara vie.
Dragilor, asa cum se umple Cerul noptii de stele, tot la fel straluceau lumanările aprinse din jurul Turlei ceresti, lumânări ce au crescut din norul alb dantelat în care statea DUMNEZEU TATAL CEL CERESC.
Totul era uimire,totul era stralucire ,pace si liniste sufleteasca. DUMNEZEU  TATĂL avea BISERICA  SA  îb CERUL SĂU, la mica distanta de Pămant. Iar lumanarile aprinse au crescut din norul alb dantelat,nor in care statea TATAL CEL CERESC.
Fratilor, sa nu lasam din inima noastra,din sufletul nostru, sa nu lăsăm BISERICA SFANTA a MANTUITORULUI HRISTOS, a LUI DUMNEZEU TATAL ,a PREA SFANTULUI DUH si a PREA CURATEI FECIOAREI MARIA.
Sa umplem BISERICILE de pe PĂMANT cu prezenta noastra,trup si suflet,inima si cuget la Sfintele si dumnezeiestile Liturghii, si astfel fratilor,  DUMNEZEU nu-si va mai intoarce Faţa Sa de la noi, si nu ne va răpi BISERICILE de pe Pămant în CERURILE Sale,ci ni le va lăsa în continuare.
Se va indura de noi Fiii Săi si ne va ierta,daruindu-ne tarie in CREDINŢĂ,DRAGOSTE si IUBIRE faţă de Aproapele.
Sa primim fratilor,Trupul si Sangele Lui Hristos Domnul si Dumnezeul nostru al tuturor,după ce ne vom fi spovedit la Părintele Duhovnic,macar in cele 4 Sfinte Posturi de peste an,care sunt:
   -Postul Adormirii Maicii Domnului,
  -Postul Nasterii Domnului
 - Postul Sfintelor Pasti
 - Postul Sfintilor Apostoli Petru si Pavel, în care vom intra in curând,în luna iunie.
Asa sa ne ajute Bunul Dumnezeu si Măicuta Domnului,Amin!
                                         Cu dragoste,Maria.

PREDICA PĂRINTELUI CLEOPA, LA DUMINICA A II A DUPĂ PASTI ! DUMINICA TOMEI !

.

                                            19 Aprilie 2026!

Predică la Duminica Tomei
( Despre îndoiala în credinţă ) 

Fericiţi cei ce n-au văzut şi au crezut (Ioan 20, 29)

Hristos a înviat !

Iubiţi credincioşi,

În prima zi a Sfintelor Paşti, seara, ne spune Sfîntul Apostol şi Evanghelist Ioan, S-a arătat Iisus Hristos înviat ucenicilor Săi, ascunşi de frica iudeilor, într-o cameră încuiată din Ierusalim şi le-a spus: Pace vouă! După ce i-a liniştit, că erau tulburaţi şi cuprinşi de frică şi i-a încredinţat de Învierea Sa din morţi, arătîndu-le mîinile şi coasta străpunse de cuie şi suliţă pe cruce, le-a adăugat: Precum M-a trimis pe Mine Tatăl, aşa vă trimit şi Eu pe voi (Ioan 20, 21). Prin aceste cuvinte Domnul a trimis pe Apostoli la propovăduire, avînd misiunea să vestească Evanghelia mîntuirii la toate neamurile pămîntului.
Dar pentru a-i întări cu putere de sus la această misiune dumnezeiască de înnoire a lumii, Mîntuitorul a suflat asupra lor Duh Sfînt, şi le-a dat putere să ierte păcatele oamenilor, zicînd: Luaţi Duh Sfînt! Cărora veţi ierta păcatele, le vor fi iertate şi cărora le veţi ţine vor fi ţinute (Ioan 20, 22-23). Nimeni nu poate propovădui pe Hristos dacă nu este trimis de Dumnezeu şi dacă nu este întărit şi sfinţit de harul Duhului Sfînt. Însă nu este destul pentru mîntuire numai să citim Sfînta Scriptură şi să ascultăm cuvîntul Evangheliei. Trebuie să-l şi facem. Nu era suficientă Apostolilor şi ucenicilor Domnului numai propovăduirea cuvîntului. Ea singură nu poate mîntui fără pocăinţă. Apostolii aveau datoria să-i înveţe voia lui Dumnezeu, dar să-i cureţe şi de păcate, adică să le dezlege păcatele prin spovedanie, fără de care nu poate fi iertare, pocăinţă şi mîntuire. De aceea Domnul întemeiază acum Taina Sfintei Spovedanii, ca urmaşii lor, episcopii şi preoţii, să spovedească pe cei ce cred, şi să-i dezlege de păcate. Aceasta este singura cale de mîntuire a creştinilor: Credinţa dreaptă în Dumnezeu, împlinirea poruncilor evanghelice şi dezlegarea păcatelor prin spovedanie.
Dar, cu rînduiala dumnezeiască, apostolul Toma nu era de faţă cu ceilalţi apostoli cînd S-a arătat Domnul. Şi cînd i-au spus toţi: Am văzut pe Domnul! el nici nu s-a bucurat, nici n-a voit să creadă, pînă nu a văzut cu ochii şi a pipăit cu mîna rănile Mîntuitorului (Ioan 20, 25). După opt zile, adică în Duminica a doua după Înviere, iarăşi S-a arătat Iisus Hristos ucenicilor Săi, trecînd prin uşile încuiate. Atunci era şi Toma de faţă. După ce le-a zis din nou: Pace vouă, a spus cu mustrare pentru Toma: Adu-ţi degetul tău încoace şi vezi mîinile Mele, şi adu-ţi mîna ta şi o pune în coasta Mea; şi nu fi necredincios, ci credincios! (Ioan 20, 26-27). Iar Toma pipăind şi văzînd rănile Domnului, cuprins de frică şi uimire, a strigat cu smerenie şi credinţă: Domnul meu şi Dumnezeul meu! Mîntuitorul însă l-a mustrat pentru puţina lui credinţă, zicînd: Pentru că M-ai văzut, Tomo, ai crezut? Fericiţi cei ce n-au văzut şi au crezut! (Ioan 20, 28-29).

 

Toma era un apostol îndoielnic. El a crezut numai după ce a văzut şi a cercetat adevărul, pipăind rănile lui Hristos. De aceea l-a şi mustrat Domnul, căci credinţa vine din auz, iar nu din pipăire şi vedere. Credinţa vine din interior, din inimă, iar nu din afară. Credinţa vine din cuvînt. Din cuvîntul de învăţătură auzit din gura mamei şi a tatei. Căci părinţii trupeşti ne sînt primii dascăli de religie în viaţă. Apoi, credinţa noastră în Dumnezeu ne vine şi se întăreşte în noi din predica preotului la biserică, din sfaturile date de bătrîni, din citirea cărţilor sfinte şi mai ales din cuvintele şi învăţăturile pe care le auzim şi le citim zilnic în Sfînta Evanghelie.
La formarea noastră duhovnicească şi la sporirea dreptei credinţe în inimile noastre cel mai mare rol îl au părinţii trupeşti care ne-au născut şi părinţii sufleteşti care ne-au învăţat şi ne-au crescut în frica de Dumnezeu, adică preotul satului, duhovnicul şi naşul de botez. Cînd părinţii trupeşti şi cei sufleteşti sînt buni şi îşi fac datoria creştină faţă de sufletele pe care le cresc şi le păstoresc, atunci se nasc şi se formează creştini buni, copii ascultători de părinţi, tineri cuminţi şi evlavioşi. Iar cînd părinţii trupeşti sînt necredincioşi şi stăpîniţi de patimi, iar cei sufleteşti sînt indiferenţi şi nepăsători faţă de fiii lor sufleteşti, atunci copiii sînt răi şi neascultători, tinerii sînt necredincioşi sau îndoielnici şi caută dovezi văzute, ca Toma, pentru a crede în nevăzutul Dumnezeu. Cei căsătoriţi vin rar la biserică fiind înconjuraţi de griji pămînteşti; mulţi îşi ucid copiii şi unii îşi distrug familia şi pacea sufletului prin divorţ. Dar şi bătrînii care n-au avut în tinereţe o viaţă religioasă profundă îşi sfîrşesc viaţa în beţii şi indiferenţă religioasă, spre osînda sufletelor lor.
De vom cugeta mai mult la îndoiala apostolului Toma, vom înţelege mai bine slăbirea credinţei în Dumnezeu în zilele noastre şi urmările ei cumplite, pe care le trăim.

Iubiţi credincioşi,

Îndoiala lui Toma la Învierea Domnului a avut şi un rol providenţial. Căci, prin pipăirea rănilor Mîntuitorului, Toma dovedeşte celor necredincioşi că Hristos a avut cu adevărat trup omenesc, asemenea nouă, afară de păcat şi că a pătimit cu trupul pe cruce pentru mîntuirea lumii. Iar dacă Toma s-a îndoit de Învierea Domnului, după ce şi-a pus mîna în coasta Lui, s-a căit de necredinţa sa şi, căzînd în genunchi, şi-a mărturisit cu lacrimi credinţa şi păcatul său, prin aceste cuvinte: Domnul meu şi Dumnezeul meu!
Oare cîţi dintre creştinii de astăzi nu cad în păcatul îndoielii şi al necredinţei în Dumnezeu? Însă se întorc la credinţă, cu căinţă şi smerenie ca apostolul Toma? Din cauza fricii şi Petru s-a lepădat de Hristos prin cuvintele: Nu cunosc pe omul acesta! (Matei 26, 74). Dar îndată după cîntatul cocoşului, din miezul nopţii, Petru a ieşit afară şi a plîns cu amar. Toată viaţa s-a căit Petru de căderea şi necredinţa sa. Dar dintre noi cîţi creştini nu se îndoiesc de existenţa lui Dumnezeu? Cîţi nu-L înjură şi-L hulesc? Cîţi nu caută dovezi şi zic: "Nu cred pînă nu văd!" Cîţi nu caută să pipăie rănile şi coasta Domnului, căutînd dovezi ale existenţei lui Dumnezeu prin pămînt, prin mărturii vechi, prin tainele planetelor şi ale Universului? Cîţi nu zic dintre creştini: "Aici este raiul şi iadul! Aici pe pămînt este totul!" Iar cînd se văd bolnavi, în faţa primejdiei, a sărăciei şi a morţii, nici atunci nu se căiesc ca Toma, să zică: "Tu eşti Domnul meu şi Dumnezeul meu! Acum cred în Tine Doamne, că Tu m-ai zidit şi m-ai mîntuit. Iartă-mă de necredinţa mea!" Nici măcar la bătrîneţe nu se întorc la Dumnezeu ca să plîngă cu amar ca Petru, viaţa lor din tinereţe, cheltuită în desfrîu, în răutăţi şi necredinţă.
Puţini sînt acei ce se pocăiesc de păcate la bătrîneţe. Cei mulţi mor aşa cum au trăit, în necredinţă şi nepocăinţă, spre a lor veşnică osîndă. Cu adevărat, mare dar este credinţa în Dumnezeu însoţită de fapte bune! De aceea a şi zis Mîntuitorul către Toma cea de-a zecea fericire: Fericiţi cei ce n-au văzut şi au crezut! (Ioan 20, 29). Iar cu alt prilej a zis către ucenicii Săi: Fericit este cel ce nu se va sminti întru Mine (Matei 11, 6). Adică nu se va sminti din dreapta credinţă în Dumnezeu, cum s-au smintit mulţi în zilele noastre.
De ce credeţi că se smintesc unii creştini în Hristos şi cad din dreapta credinţă apostolică în tot felul de secte şi grupări religioase? Pentru că ei vor să cuprindă cu mintea lor tainele şi dogmele credinţei. Ei vor să pipăie cu raţiunea lor limitată mîinile şi coasta Domnului, adică vor să înţeleagă adîncul cel nepătruns al credinţei, mai mult decît este dat omului să înţeleagă.
Dar cei mai mulţi se leapădă şi se smintesc de Biserica întemeiată de Hristos din cauza mîndriei şi a neascultării lor. Se smintesc de Maica Domnului şi din mîndrie şi neascultare o defaimă spunînd că ar fi fost o femeie de rînd. Se smintesc de Sfînta Cruce şi din aceleaşi pricini spun că este un semn de ocară, iar nu armă a creştinilor împotriva diavolilor, sfinţită cu sîngele lui Hristos. Se smintesc de sfintele icoane şi le numesc idoli, neînţelegînd sensul lor duhovnicesc. Se smintesc de sfinţi şi de cinstea dată lor şi-i numesc oameni de rînd, iar pe ei se numesc drepţi şi mîntuiţi.
Se smintesc de preoţi, nu le recunosc harul Duhului Sfînt primit la hirotonie şi îi judecă. Se smintesc de Tainele Bisericii întemeiate de Hristos, prin care se revarsă harul Duhului Sfînt şi le refuză pe toate. Se smintesc de învăţătura Sfintei Scripturi şi o răstălmăcesc după voia şi mintea lor, spre a lor osîndă şi amăgirea multora.
De vom rămîne însă statornici şi ascultători în sînul Bisericii Ortodoxe şi vom păstra cu sfinţenie dreapta credinţă dată nouă de Hristos, ne vom izbăvi de necredinţa lui Toma, de sminteala religioasă a sectelor şi vom înţelege cum trebuie înţeleasă învăţătura Sfintei Evanghelii în sensul adevărat al celor două fericiri: Fericiţi cei ce n-au văzut şi au crezut! şi Fericit este acela ce nu se va sminti întru Mine!

Iubiţi credincioşi,

Se cade nouă astăzi, să ne bucurăm că stăm neclintiţi în dreapta credinţă şi sîntem fii ai Bisericii lui Hristos de două mii de ani. Necredincioşii se leapădă şi caută să vadă pe Dumnezeu cu ochi trupeşti; îndoielnicii vor să pipăie rănile Domnului; cei slabi în credinţă caută minuni; sectele părăsesc Biserica, răstălmăcesc dogmele credinţei şi vestesc altă Evanghelie; cei robiţi de patimi amînă pocăinţa, iar noi, fiii învierii şi fiii lui Dumnezeu după har, să-I rămînem credincioşi pînă la sfîrşit, ştiind că cel ce va răbda toate pînă la sfîrşit, acela se va mîntui (Matei 24, 13). Astăzi, a opta zi după Sfintele Paşti, Domnul înviat S-a arătat Apostolilor şi le-a dat pacea Duhului Sfînt după care suspină toată lumea. Astăzi Mîntuitorul l-a încredinţat pe Toma că a înviat cu adevărat şi ne încredinţează şi pe noi că vom învia cu toţii la judecata de apoi.
De aceea să ne bucurăm pentru înviere. Să ne bucurăm pentru mărturisirea de credinţă a lui Toma şi să ne rugăm lui Dumnezeu ca şi ceilalţi îndoielnici în credinţă şi doritori de semne şi minuni, tineri sau bătrîni, rude, vecini şi chiar fii, să mărtu-risească şi ei pe Hristos împreună cu Apostolul Toma. Să ne bucurăm cu adevărat că avem cu noi, în mîinile noastre, pe Domnul înviat şi sîntem izbăviţi de chinurile sufleteşti ale necredinţei şi îndoielii.
Noi credem în Dumnezeu şi nu căutăm să iscodim tainele credinţei sau să pipăim coasta Domnului. Cerul înstelat ne arată puterea Lui. Soarele şi luna ne amintesc de strălucirea Lui. Florile cîmpului şi armonia creaţiei ne încredinţează că Dumnezeu este frumuseţe. Copiii cei nevinovaţi, asemenea îngerilor, ne amintesc de bunătatea lui Dumnezeu şi ne îndeamnă la sfinţenie. Mamele cu pruncii la sîn, cînd se roagă, ne aduc aminte de Maica Domnului cu pruncul Iisus în braţe, care se roagă pentru mîntuirea lumii.
Pentru toate acestea să ne întărim mai mult în credinţă şi să ne bucurăm. Ne putem şi noi atinge de Domnul cu inima, cu mintea, cu voinţa şi chiar cu trupul, dar nu cu nevrednicie sau cu îndoială ca apostolul Toma. Cu inima ne atingem de Domnul prin credinţă, evlavie şi rugăciune curată, duhovnicească. Cu mintea ne atingem de Domnul prin citirea Sfintei Scripturi şi a altor cărţi ziditoare de suflet.
Cu voinţa ne atingem de Domnul prin săvîrşirea faptelor bune, în dragoste şi smerenie. Iar cu sufletul şi cu trupul ne hrănim şi ne unim mistic cu Hristos Mîntuitorul prin Sfînta Împărtăşanie, care este cea mai înaltă cale de unire a noastră cu Hristos, fără de care nu ne putem mîntui.
Vă reamintim că astăzi, la Duminica Tomei, numită şi "Paştele blajinilor" în unele sate ies credincioşii la cimitir unde fac pomenire, dau de mîncare unii altora şi cîntă cu toţii troparul Învierii. Păstraţi cu sfinţenie acest obicei creştinesc. De altfel fiecare Duminică este un Paşte, este ziua Învierii Domnului, ziua bucuriei şi a mîntuirii noastre.
Să păstrăm cu sfinţenie credinţa curată şi fierbinte în Dumnezeu. Să ne ferim de necredincioşi, de sectanţi şi de îndoielnici, ca să nu cădem în cursele lor. Să păstrăm cu grijă frumuseţea cultului ortodox şi toată tradiţia străbună moştenită de la înaintaşi şi să trăim în pace şi iubire unii cu alţii, ca împreună să cîntăm cu îngerii "Hristos a înviat!". Amin.