duminică, 1 noiembrie 2026

--RUGACIUNEA DE DUMINICA!

             

        

De vreme ce ziua Duminicii îmi aduce aminte de Atotputernicia Ta, Stăpâne, cu care ai zidit lumea și ai răscumpărat pe om, pentru aceasta iubitorule de oameni, Doamne, mă închin Ție și-Ți mulțumesc foarte pentru darurile cele mari, ce ai făcut la toate zidirile Tale. Cu adevărat se bucură și se veselește inima mea, când stau și cuget, că numai Tu singur ești Dumnezeu, sfânt, înțelept, milostiv, purtător de grijă, bun, puternic, necuprins, și în scurte cuvinte, vreo bunătate și vreo mărire nu-Ți lipsește. Mă bucur încă, că Tu ești un Dumnezeu în trei Fețe: Tatăl, Fiul și Duhul Sfânt. Să se tulbure, Domnul meu, toți cei ce se închină la alți dumnezei: că nu este alt Dumnezeu afară de Tine.

Pentru aceasta fă să sporească creștinii la fiecare mărire și bunătate, de vreme ce ei numai pe Tine Te cunosc Dumnezeu adevărat și Te mărturisesc și Ți se închină și-Ți slujesc pururea cu toată inima și cu toată puterea.O, Părinte Sfinte, miluiește-mă! O, binecuvântate Fiule al lui Dumnezeu, mântuiește-ne de iad! O, Duhule Sfinte, dă-ne nouă darul Tău și acoperământul Tău! Așa, Doamne și Ziditorul meu, ascultă rugăciunile și cererile sufletului meu cel păcătos și dă-mi mie, smeritului și nevrednicului, Darul Tău, ca să cinstesc astăzi această Duminică după porunca Ta și după porunca Bisericii Tale și Maicii noastre.Dăruiește-mi pocăință adevărată, pentru ca să-mi plâng păcatele ce am făcut împotriva împărăției Tale și împotriva sufletului meu și a vecinului meu. Te rog, mult milostive Doamne, să uiți de astăzi înainte greșelile mele cele multe. După mulțimea milelor Tale, mulțumesc din toată inima mea pentru atâtea bunătăți, ce-mi trimiți în toate zilele, și mai vârtos pentru înnoirea sufletului meu, pentru răbdarea Ta cea mare, că nu m-ai pedepsit după mulțimea păcatelor mele, ci mă îngăduiești și-mi aștepți pocăința, ca un iertător bun și milostiv. Și încă mă rog, Doamne Iisuse Hristoase, să-mi dai Dar să petrec bine și creștinește întru această săptămână fără de a-Ți greși, cu gândul, cu voința, cu cuvântul, cu fapta, întru mărirea și cinstea buneivestiri a Sfintei Maicii Tale și a învierii Tale celei de a treia zi și a venirii Duhului Tău celui Sfânt asupra Apostolilor.Incă mă rog întru această rugăciune a mea, pentru tot sufletul creștinesc cel necajit, ca să se învrednicească milei și ajutorului Tău; încă și pentru sfintele Tale patimi și moartea Ta cea mărită,ajuta pe toti Credinciosii ca să se cunoască pe sine și să se căiască de păcatele lor, să se îndrepteze cu mărturisire, să urască păcatele lor și să se lase de ele; și să se afle gata și cuminecați, cu inima curată, în ceasul morții lor; și-i învrednicește pe toți, și pe cei vii și pe cei morți veșnicei Tale împărății; răscumpără-i pe ei și pe noi cu preasfânt Sângele Tău; înviază-ne cu învierea Ta; suie-ne la Cer cu înălțarea Ta, pentru ca să te mărim în vecii vecilor. Amin.

                                          PSALMUL 50,asa cum este corect Sus in Ceruri,asa precum mi-a descoperit mie DUHUL CEL PREA SFANT:

1. Miluiește-mă, Dumnezeule, după mare mila Ta

2. Și după mulțimea îndurărilor Tale, șterge fărădelegea mea.
3. Mai vârtos mă spală de fărădelegea mea și de păcatul meu mă curățește.
4. Că fărădelegea mea eu o cunosc și păcatul meu înaintea mea este pururea.
5. Ție unuia am greșit și rău înaintea Ta am făcut, așa încât drept ești Tu întru cuvintele Tale și biruitor când vei judeca Tu.
6. Că iată întru fărădelegi m-am zămislit și în păcate m-a nascut maica mea.
7. Că iată adevarul ai iubit; cele nearătate și cele ascunse ale înțelepciunii Tale, mi-ai arătat mie.
8. Stropi-mă-vei cu isop și mă voi curăți; spăla-mă-vei și mai vârtos decât zăpada mă voi albi.
9. Auzului meu vei da bucurie și veselie; bucura-se-vor oasele mele cele smerite.
10. Întoarce fața Ta de la păcatele mele și toate fărădelegile mele șterge-le.
11. Inimă curată zidește întru mine, Dumnezeule și duh drept înnoiește întru cele dinlăuntru ale mele.
12. Nu mă lepăda de la fața Ta și Duhul Tău cel sfânt nu-l lua de la mine.
13. Dă-mi mie bucuria mântuirii Tale și cu duh stăpânitor mâ întărește.
14. Învăța-voi pe cei fără de lege căile Tale și cei necredincioși la Tine se vor întoarce.
15. Izbăvește-mă de vărsarea de sânge, Dumnezeule, Dumnezeul mântuirii mele; bucura-se-va limba mea de dreptatea Ta.
16. Doamne, buzele mele vei deschide și gura mea va vesti lauda Ta.
17. Ca de ai fi voit jertfă, ți-aș fi dat; arderile de tot nu le vei binevoi.
18. Jertfa lui Dumnezeu: duhul umilit; inima înfrântă și smerită Dumnezeu nu o va urgisi.
19. Fă bine, Doamne, întru bună voirea Ta, Sionului, și să se zidească zidurile Ierusalimului.

 20. Atunci vei binevoi jertfa dreptății, prinosul și arderile de tot; atunci vor pune pe Altarul Tău prea sfânt ,Jertfă prea curată !”

 Crezul,CORECT:

1 Cred intr-unul Dumnezeu Tatal atottiitorul, facatorul cerului si al pamantului, vazutelor tuturor si al nevazutelor.

2 Si intr-unul Domn Iisus Christos, Fiul lui Dumnezeu, unul nascut, care din Tatal s-a nascut inainte de toti vecii; lumina din lumina, Dumnezeu adevarat din Dumnezeu adevarat, nascut iar nu facut; cel de o fiinta cu Tatal prin care toate s-au facut;

3 Carele pentru noi oamenii si pentru a noastra mantuire s-a pogorat din cer si s-a intrupat din Duhul Sfant si din Maria Fecioara si s-a facut om;

4 Si S-a rastignit pentru noi in zilele lui Pontiu Pilat, a patimit si s-a ingropat;

5 Si a inviat a treia zi, dupa Scripturi;

6 Si S-a suit in ceruri si sade de-a dreapta Tatalui.

7 Si iarasi va sa vina cu marire sa judece viii si mortii, a carui imparatie nu va avea sfarsit.

8. Si intru Duhul Sfant,cel de o fiinta cu Tatal si de Viata Binefacator!

9 Si intr-una, sfanta, soborniceasca si apostoleasca Biserica.

10 Marturisesc un botez pentru iertarea pacatelor.

11 Astept invierea mortilor.

12 Si viata veacului ce va sa vie.

            TATAL NOSTRU corect, asa cum se rosteste Sus in Ceruri, 

               În Numele Tatalui,si-al Fiului,
               si-al Sfantului Duh,Amin!  
              
              Tatal nostru
              Care esti în Ceruri,
              Prea Sfant este Numele Tau,
              Vie este Împărătia Ta,
              Faca-se voia Ta,
              Precum în Cer,
              Asa si pe pământ.
              Pâinea noastra,
              Cea spre Fiinţă,
              Dă-ne-o noua astazi,
              Şi ne iartă noua gresalele noastre,
             Precum si noi iertam gresitilor nostri.
             Şi nu ne lăsa pe noi sa cadem în ispita,
             Ci ne izbaveste, de cel rău ! Amin!

                               Cu dragoste,Maria.

PREDICĂ LA BOGATUL NEMILOSTIV ŞI SĂRACUL LAZĂR (DUMINICA A XXII-A DUPĂ RUSALII)


 Deşi era sărac şi bolnav, nu cerşea, nici nu cârtea. Cunoştea, credem, un cuvânt al Scripturii Vechi care spune: „Fiule, viaţă cerşetoare să nu trăieşti; mai bine să mori decât să ceri!” (Sirah, 40, 31).          


Pentru a urmări intenţiile noastre privitoare la tema de mai sus, rugăm ascultătorii să-şi amintească Evanghelia după Luca, cap. al 16-lea, vers. 19-31, în care este relatată pilda cu „Bogatul nemilostiv şi săracul Lazăr”, rânduită pentru Sfânta Liturghie din duminica a 22-a după Rusalii.

Pilda este destul de întinsă şi reproducerea ei acum ar ocupa un spaţiu pe care vrem să-l destinăm altui scop: un scurt comentariu pe care dorim să-l legăm de contextul vieţii noastre de azi.

Pentru a ne fi mai uşor să intrăm în subiect trebuie, totuşi, să reamintim măcar partea de început a pildei: „Era un om bogat care se îmbrăca în porfiră şi în vizon, în toate zilele veselindu-se în chip strălucit. Iar un sărac, pe nume Lazăr, zăcea în faţa porţii lui, plin de bube şi ar fi poftit să se sature dintre cele ce cădeau de la masa bogatului; cu toate acestea, înşişi câinii, venind, îi lingeau bubele. Şi a murit săracul şi a fost dus de îngeri în sânul lui Avraam. Şi a murit şi bogatul şi a fost îngropat. Şi în iad, fiind el în chinuri, îşi ridică ochii şi-l vede de departe pe Avraam, şi pe Lazăr în sânul lui...”.

Ce expresie frumoasă: „sânul lui Avraam!”. Sintagmă care exprimă în mod plastic cuvântul „Rai”, locul de lumină al vieţii de dincolo. Profesorul savant Simion Mehedinţi (1868-1962), într-o carte a sa de popularizare pedagogico-creştină, intitulată „Poţi să fii om deplin fără să fii creştin?”, ce are drept moto cuvintele „Un om ca şi un popor, atâta preţuieşte, cât a înţeles din Evanghelie”, tâlcuind pilda de care ne ocupăm, zice aşa despre „sânul lui Avraam”: „Vorba asta trebuie înţeleasă astfel: nu doar că Lazăr a intrat în sânul lui Avraam, cum ai băga un măr în sân, ci numai s-a culcat pe sânul lui. Cei vechi aveau obiceiul să stea la masă culcaţi, căci scaunele sunt o născocire nouă. La început, oamenii stăteau pe pământ, când se odihneau şi când mâncau; aşa că, stând aplecaţi, capul unora se rezema uneori pe braţele şi pe sânul vecinului. Lazăr, aşadar, stând alături de Avraam, care era în capul ospăţului, se rezema pe sânul lui”.

De altfel, în Evanghelia după Ioan avem o imagine asemănătoare: „Iar la masă era rezemat la pieptul lui Iisus unul din ucenicii Lui, pe care îl iubea...”(13, 23). „La pieptul Lui”, adică „la sânul Lui”. Se mânca jos, pe pardoseală, nu la o masă, aşa încât această rezemare este explicabilă.

Revenind la fragmentul evanghelic citat anterior, ne dăm seama că este suficient de limpede pentru a înţelege că şi bogatul şi Lazăr au ajuns, fiecare, în locul meritat. În cele ce urmează vom încerca să vedem mai adânc din ce motive unul a dobândit Raiul, celălalt a primit pedeapsa Iadului.

Dacă Lazăr a dobândit Raiul, înseamnă că a avut nişte merite de care evanghelistul nu pomeneşte, dar care pot fi uşor de bănuit. Faptul că era sărac nu trebuie luat ca un merit, căci bine s-a zis că „bogăţia în sine nu este un păcat, iar sărăcia nu este o virtute”.

În orice vreme au existat şi săraci şi bogaţi, precum şi astăzi, precum va fi, poate, până la sfârşitul veacurilor. Unii dintre săraci sunt şi plini de patimi, totodată, dar, în contrast, trebuie să recunoaştem că sunt şi oameni înstăriţi care au dobândit bunuri prin muncă cinstită, fiind, totodată, virtuoşi.

Căci putem fi săraci lipiţi pământului şi datorită patimilor, să pierdem Raiul. Dimpotrivă, putem fi bogaţi, dar virtuoşi totodată şi să avem parte de Rai. Dacă Lazăr a fost primit în Rai, nu înseamnă că Dumnezeu a hotărât aşa din pricina sărăciei, ci că el avea alte virtuţi, între care bănuim cel puţin două (pe baza textului evanghelic).

Deşi era sărac şi bolnav, nu cerşea, nici nu cârtea. Cunoştea, credem, un cuvânt al Scripturii Vechi care spune: „Fiule, viaţă cerşetoare să nu trăieşti; mai bine să mori decât să ceri!” (Sirah, 40, 31).

Este dezolantă şi reprobabilă imaginea cerşetorilor din zilele noastre şi nu ne referim la cei cu adevărat necăjiţi, ci la cei care, fugind de munca cinstită, profită de prea marea îngăduinţă a creştinilor miloşi. N-ar fi rău dacă s-ar putea lua nişte măsuri împotriva acestora. Ne amintim de un cuvânt tare, dar foarte potrivit al lui Nicolae Iorga: „Dacă aş fi scris cele zece porunci, aş mai fi adăugat una: nu cerşi!”.

Lazăr era milos şi tolerant: avea milă de animale, le iubea şi nu le alunga, chiar dacă prin lingerea rănilor durerile deveneau şi mai grele. Mitropolitul Bartolomeu Anania al Clujului, face această remarcă, în comentariul la Noul Testament: „Nu numai că nu-l hrănea nimeni, dar devenise el însuşi hrană pentru câini” (notă asupra vers. 21).

Ne dăm seama, aşadar, că Lazăr era smerit, de aceea i s-au potrivit cuvintele Mântuitorului: „Fericiţi cei săraci cu duhul (adică smeriţi), că a lor este împărăţia cerurilor!”.

I se potriveşte foarte bine, de asemenea şi următoarea pildă din Pateric: „La o mănăstire s-a făcut masă după sfânta slujba la care lua parte tot soborul. Un frate străin a intrat şi el în sala de mese şi se ospătă cu fraţii. Iconomul mânăstirii, intrând în trapeză, l-a zărit şi a zis:' Cine te-a poftit aici? Cum îndrăzneşti? Ieşi afară!' Omul, sculându-se, a ieşit şi şedea pe o bancă mai de - o parte. Dar faţa lui era voioasă de parcă nimic neplăcut nu i s-ar fi întâmplat. Un călugăr a intrat în vorbă cu el şi l-a întrebat: Cum de nu te-ai mâhnit, căci iconomul nostru te-a ocărât şi te-a scos afară de la masă? Acela a răspuns: Când veneam la biserică, mi-am pus în minte gândul că sunt păcătos şi nevrednic ca un câine, care, atunci când este alungat, se duce, când îl chemi, vine...”.

Aceeaşi atitudine, trebuie să recunoaştem, cu totul deosebită, o remarcăm şi la săracul nostru Lazăr.

Bogatul, dimpotrivă, s-a dovedit a fi mândru şi lipsit de dragoste. Nu din pricina bogăţiei a pierdut Raiul, căci bogăţia în sine nu este rea. Devine rea dacă este dobândită necinstit şi dacă este utilizată egoist. Căci ea poate fi asemuită cu o scară: poţi urca pe ea spre cer, prin milostenie, sau poţi coborî pe ea în iad, prin zgârcenie şi egoism.

Dumnezeu a creat pământul ca să ne bucurăm de darurile şi bogăţiile lui, dar nu singuri, ci împreună cu semenii.

Păcatul esenţial pentru care bogatul din evanghelie a pierdut Raiul este PĂCATUL NESIMŢIRII, căci s-a dovedit insensibil la suferinţa săracului bolnav de la poarta sa. Foarte bine a sintetizat aceste aspecte Sfântul Ioan Gură de Aur: „Eşti bogat? Nu sunt împotriva ta! Eşti zgârcit? Iată pentru ce te osândesc!”.

Oricine cunoaşte că bogatul nesimţitor trece pe lângă cel lipsit, ca şi cum ar trece pe lângă un gard. Cum să înţeleagă el suferinţa săracului, dacă el nu cunoaşte lipsa? Cum să înţeleagă preţul banului, când el a avut întotdeauna de prisos? Cum să aibă el simţul cumpătării, când foarte adesea risipeşte banii pe nimicuri?

Iată, aşadar, câteva dintre motivele pentru care am ales ca titlu „Despre păcatul nesimţirii”, pe marginea pildei de faţă. Şi deloc întâmplător. Acest păcat este foarte frecvent în zilele noastre şi lupta împotriva lui nu este deloc uşoară. Căci păcatul nesimţirii face casă bună cu averile obţinute fraudulos (acele „tunuri” despre care se vorbeşte tot mai des), cu mândria şi egoismul, cu beţiile şi desfrânarea, cu lenea şi implicit, dispreţul faţă de munca cinstită, cu insensibilitatea faţă de semenii aflaţi în suferinţă etc. etc.

Aşa se face că mai la tot pasul ne lovim de purtători ai păcatului nesimţirii: funcţionarul care, plătit fiind să fie serviabil, ne tratează cu aroganţă şi dispreţ; vânzătorul, căruia-i cumpărăm marfa cu bani câştigaţi cu sudoare, face orice ca să ne înşele cumva; muncitorul (tâmplar, instalator, zidar ş.a.), pe care-l angajăm şi-l plătim ca atare, ba îi mai dăm şi mâncare şi băutură, face lucru de mântuială; şeful, indiferent de treapta şefiei lui, caută să fie simţitor, de faţadă, desigur, numai cu cei superiori în funcţie, iar cu subalternii se poartă fără pic de omenie; subalternul, care, profitând de bunătatea şi îngăduinţa noastră, face totul numai de „ochii şefului”, fără nici o participare sufletească; politicianul, care se arată simţitor doar în campaniile electorale, în rest fiind surd şi orb la cei cărora le-a promis să-i servească; vecinul, pentru care eşti vecin doar când are nevoie de tine; rudenia, care te recunoaşte de rudă atâta timp cât ai o funcţie sau bani şi poate profita. Omul de pe stradă, care atunci când are un obiect de aruncat nu caută un coş de gunoi, ci-l aruncă unde se nimereşte.

Exemplele ar putea mult să continue, dar nu vrem să exagerăm şi nici să generalizăm, căci există, din fericire şi mulţi semeni cu bun simţ. Practic, am putea relua exemplificările de mai sus (funcţionarul, vânzătorul etc.) şi să recunoaştem, cu obiectivitate, buna lor comportare.

Dar nu putem trece sub tăcere faptul că pilda „Bogatului nemilostiv şi a săracului Lazăr” se poate „citi” astăzi în nenumărate situaţii, la toate nivelele societăţii, atât printre „aleşii naţiunii”, cât şi printre simpli alegători.

Sa remarcăm, însă, un fapt esenţial: bogatul, cu toată averea lui, nu are nume în Evanghelie, pe când săracul cel smerit are un nume, vrednic de pomenire, LAZĂR (şi ce nume frumos: în ebraică, de unde provine, „el azar” înseamnă „Dumnezeu a ajutat, Dumnezeu a miluit”).

În cazul lui s-a adeverit cuvântul psalmistului care spune: „Întru pomenire veşnică va fi dreptul” (Psalm 111, 6).

Pe când acelui bogat nemilos, singurul nume ce i s-ar putea da ar fi NESIMŢITUL. Ei bine, acelaşi nume îl merită toţi cei care îi calcă pe urme. Toţi aceia pe care i-am pomenit mai sus şi alţii, desigur, pe care nu i-am pomenit.

În loc de concluzii, vom remarca acest fapt: adevăratul bogat este omul smerit, credincios lui Dumnezeu şi cu dragoste faţă de semeni, iar cel cu adevărat sărac este cel care nu-L are pe Dumnezeu.

De aceea, întrebăm şi noi o dată cu Fericitul Augustin: „Săracilor, ce vă lipseşte dacă-l aveţi pe Dumnezeu? Bogaţilor, ce aveţi dacă vă lipseşte Dumnezeu?”.

De aceea, ne rugăm cu smerenie: „Ajută-ne, Doamne, să avem bogăţia săracului Lazăr!”. Amin.

APOSTOLUL SI SFANTA EVANGHELIE DIN DUMINICA A 22-A,DUPA RUSALII ! BOGATUL NEMILOSTIV SI SĂRACUL LAZĂR!

                         


                                      Ap. Galateni 6, 11-18

Fraților, vedeți cu ce fel de litere v-am scris eu, cu mâna mea. Câți vor să placă în trup, aceia vă silesc să vă tăiați împrejur, numai ca să nu fie prigoniți pentru crucea lui Hristos, căci nici ei singuri, cei ce se taie împrejur, nu păzesc Legea, ci voiesc să vă tăiați voi împrejur, ca să se laude ei în trupul vostru. Iar mie să nu-mi fie a mă lăuda, decât numai în crucea Domnului nostru Iisus Hristos prin care lumea este răstignită pentru mine, și eu pentru lume! Că, în Hristos Iisus, nici tăierea împrejur nu este ceva, nici netăierea împrejur, ci făptura cea nouă. Și, câți vor umbla după dreptarul acesta, pace și milă asupra lor și asupra Israelului lui Dumnezeu! De acum înainte, nimeni să nu-mi mai facă supărare, că eu port, în trupul meu, semnele Domnului Iisus. Harul Domnului nostru Iisus Hristos să fie cu duhul vostru, fraților! Amin.

   Sfânta Evanghelie din Duminica a 22 a,dupa Rusalii!

Duminica bogatului nemilostiv si a saracului Lazar !

Evanghelia Duminicii a XXII-a după Rusalii - Pilda bogatului nemilostiv şi a săracului Lazăr.

Zis-a Domnul: Era un om bogat care se îmbrăca în porfiră şi în vison, veselindu-se în toate zilele în chip strălucit. Iar un sărac, anume Lazăr, zăcea înaintea porţii lui, plin de bube, poftind să se sature din cele ce cădeau de la masa bogatului; dar şi câinii venind lingeau bubele lui. Şi a murit săracul şi a fost dus de către îngeri în sânul lui Avraam. A murit şi bogatul şi a fost înmormântat. Şi în iad, ridicându-şi ochii, fiind în chinuri, el a văzut de departe pe Avraam şi pe Lazăr în sânul lui. Şi el, strigând, a zis: Părinte Avraam, fie-ţi milă de mine şi trimite pe Lazăr să-şi ude vârful degetului în apă şi să-mi răcorească limba, căci mă chinuiesc în această văpaie! Dar Avraam a zis: Fiule, adu-ţi aminte că ai primit cele bune ale tale în viaţa ta, şi Lazăr, asemenea, pe cele rele; iar acum aici el se mângâie, iar tu te chinuieşti. Şi peste toate acestea, între noi şi voi s-a întărit o prăpastie mare, ca cei care voiesc să treacă de aici la voi să nu poată, nici cei de acolo să treacă la noi. Iar el a zis: Rogu-te, dar părinte, să-l trimiţi în casa tatălui meu, căci am cinci fraţi, să le spună lor acestea, ca să nu vină şi ei în acest loc de chin. Şi i-a zis Avraam: Au pe Moise şi pe prooroci: să asculte de ei. Iar el a zis: Nu, părinte Avraame, ci, dacă cineva dintre morţi se va duce la ei, se vor pocăi. Şi i-a zis Avraam: Dacă nu ascultă de Moise şi de prooroci, nu vor crede nici dacă ar învia cineva din morţi. Luca XVI, 19-31

PRESEDINTELE ADEVĂRAT AL ROMÂNIEI ,DOMNUL CALIN GEORGESCU, VA IESI DIN ARESTUL CENTRAL FOARTE FERICIT, SI APLAUDÂND POPORUL ADUNAT IN FAȚA ARESTULUI CENTRAL!

 

                                                        

                                  31 Octombrie 2026, ora 4,19 !

                                                     Dragii mei, 

În aceasta dimineata in zori, ma trezeste un glas Divin ,care-mi graieste asa:
                               "Calin Georgescu va fi in curand ,Presedintele României Sfinte!"

In aceasta clipa dragilor, vad in fata ARESTULUI CENTRAL o multime de oameni adunati,si care, strigau si aplaudau incontinu,pentru ca sa fie auziti de al nostru PRESEDINTE ales-CALIN GEORGESCU.

Oamenii se bucurau si nu mai conteneau a striga cuvinte frumoase si pline de respect si de iubire, pentru dl PRESEDINTE CALIN GEORGESCU.

In timpul cand oamenii strigau -CALIN GEORGESCU PRESEDINTE, ziua fiind, il vad pe dl Calin Georgescu iesind de pe usa ARESTULUI CENTRAL foarte fericit si aplaudand incontinu.

Fericrea si aplauzele acestui Om inchis pe nedrept, ajungeau pana la Cer si inapoi.

Era imbracat intr-un sacou deosebit de culoare alba, camasa tot alba si pantaloni gri deschis.

Dl Presedinte al Romaniei,CALIN GEORGESCU alerga pur si simplu catre oamenii care-l sustineau zi de zi si seara de sear.

Prieteni dragi, sa credem cu toata inima noastra si din tot sufletul nostru,ca dl CALIN GEORGESCU va fi eliberat si va merge la COTROCENI,acolo unde-i este locul,ca PRESEDINTE al Romaniei Adevarului Duhului Sfant.

DUMNEZEU Prea Bunul ,nu-l va lasa sa stea inchis de cei de la Puterea Statului Roman, si-l va elibera punandu-l in fotoliul de PRESEDINTE al Romaniei de la COTROCENI.

Iar cel care este acum un Presedinte plantat de Bruxelles si de- ai nostri Tradatori de Neam si Tara, va fi nevoit sa lase totul si sa plece acasa,dar nu fara o JUDECATA dreapta,conform LEGILOR in vigoare a Romaniei.

Pentru mine,acest individ N.D.,nu este Presedinte al Romaniei, ci este al Ursulei,al lui Macron si-al celor care a vandut Romania Sfanta,al celor care au umilit si saracit Poporul Roman.

Cu totii vor da socoteala pentru DOSARELE inventate dlui CALIN GEORGESCU-Presedintele adevarat al Romaniei Sfinte, care a castigat Primul Tur al ALEGERILOR PREZIDENTIALE in Noiembrie 2024, si chiar si al Doilea TUR,atunci cand fratii nostri romani plecati la munca inafara, incepuse sa voteze masiv pe dl CALIN GEORGESCU.

Sistemul mafiot si sorosist ,vazand ca acest OM ales de DUHUL SFANT ca sa fie PRESEDINTELE ROMANIEI , a anulat ALEGERILE PREZIDENTIALE,inventand ingerinta rusilor.

A venit vremea ca DUMNEZEU sa-i judece pe toti cu Dreptatea Sa, iar pe dl CALIN GEORGESCU sa-l elibereze din ARESTUL CENTRAL, si sa-l puna PRESEDINTE in mijlocul Poporului Roman ales.

Sa nu ne pierdem nadejdea dragilor si sa nu cedam nicio clipa.

Dl CALIN GEORGESCU este adevaratul PRESEDINTE al ROMANIEI SFINTE, si nicidecum acest harpalete de Nicusor Dan,care a fost plantat la COTROCENI de cei care au anulat ALEGERILE PREZIDENTIALE la comanda URSULEI si-a lui Macron.

Cei care inca il mai sustin pe acest clovn ND,sunt cu musca pe caciula si le e teama ca le vor fi confiscate Averile facute ilicit.

Un om cu minte la cap, niciodata nu ar sustine pe acest individ aerian,care ne-a facut si ne face de râsul lumii cum este scapat din fotoliul prezidential, obtinut pe nedrept.

Mie-mi este rușine sa spun cuiva ca acest individ este PRESEDINTELE ROMANIEI.

In schimb, voi sustine in fiecare clipa din viata mea, ca dl CALIN GEORGESCU a castigat ALEGERILE PREZIDENTIALE si numai dânsul poate fi PRESEDINTELE ROMÂNIEI trimis de DOMNUL si DUMNEZEUL nostru.Si chiar va fi cât de curand, PRESEDINTELE ADEVĂRULUI DUHULUI SFÂNT.

Înca puțintica rabdare si ne vom bucura cu totii de TRIMISUL DOMNULUI,de dl CALIN GEORGESCU adevaratul PRESEDINTE ales de majoritatea Poporului Român.

                                    Cu dragoste, Maria.

                                    

sâmbătă, 31 octombrie 2026

VINE IARNA IN CURAND! LAPOVITA SI NINSORI IN SUD-ESTUL ROMÂNIEI!

 

                                            31 Octombrie 2026, ora 5,33 !

                                              Dragii mei, 

În aceasta dimineata in zori, m-a trezit o Lumina alba si stralucitoare foarte, Lumină ce-mi arată strazile din Sud si Sud -Estul României, strazi ce erau pline de zapada cu apa.Adica, din Cer cădeau fulgi dar si picuri mari de apa in acelasi timp.

Zapada ajungea pe asfalt plina de apă si chiar se depunea.

Dragilor, sa ne pregatim pentru un nou Anotimp de iarna,care se grabeste a veni si la noi in Țară.

Sa multumim Domnului si Maicutei Domnului cu Sfinții Săi, pentru toate DARURILE DIVINE pe care le revarsa asupra noastra, a tuturor.

Sa fim buni si milostivi,sa nu ne pierdem niciodata Credința , si sa nu deznadajduim niciodata!

                                              Cu dragoste,Maria.

PRESEDINTELE ADEVARAT AL ROMANIEI SFINTE,DOMNUL CĂLIN GEORGESCU, NU VA PĂȚI NIMIC RĂU ÎN INCHISOARE! VA IESI DEMN SI MAI PUTERNIC !

 

.

.
Prieteni dragi, 

Primesc de la voi multe intrebari cu privirea la dl PRESEDINTE CĂLIN GEORGESCU.
Cu totii suntem ingrijorati pentru faptul că, este acolo in ARESTUL CENTRAL-BUCURESTI.
Dar exact cum chiar dl Presedinte CALIN GEORGESCU a spus, el nu este inchis, doar usa este inchisa.
Ce inseamna aceste cuvinte pline de iubire si de Taina Dumnezeiasca?
Inseamna ca, dl PRESEDINTE CALIN GEORGESCU este liber sa gandeasca, este liber sa-si iubeasca Țara si Poporul Român, este liber sa -L iubeasca pe BUNUL DUMNEZEU si pe MAICUTA DOMNULUI cu Sfintii Săi.
Deci, nu dl PRESEDINTE CALIN GEORGESCU este inchis, ci doar ușa este inchisa de cei care n-au CREDINTA,n-au iubire față de Aproapele, n-au dragoste si nici constiinta divina.
Iata ce frumos graia ALESUL DOMNULUI nostru IISUS HRISTOS,Călin Georgescu:
📍Călin Georgescu, la ieșirea de la Tribunalul București:
"Mă puteți judeca voi. Prefer o zi lup decât o viață jigodie”
Atata timp cat dl CALIN GEORGESCU este ALESUL DUHULUI SFANT pentru ROMÂNIA noastra Sfântă, va asigur cu mâna pe inimă, că va iesi inainte de condamnarea primita de la sorosisti si de la Tradatorii de Neam si Tara, din ARESTUL CENTRAL.
Voi scrie in aceasta seara,MESAJE DIVINE cu privirea iesirii di ARESTUL CENTRAL al PRESEDINTELUI ales de noi si pus de DUHUL CEL PREA SFANT in mijlocul nostru.
Sa nu va-ndoiti de toate cate eu scriu aici,dragilor.
Toate le scriu numai din Graiul Adevarului Duhului Sfant.
Pâna atunci însă,sa nu-l lasam singur in ARESTUL CENTRAL.
Sa fim cât mai multi zi de zi si seara de seara,ca sa ne auda GLASUL nostru de iubire si respect față de dânsul, ca sa simta caldura inimii si sufletelor noastre,in acea incapere rece si intunecoasa.
Sa strigam sa se auda nu numai in celula in care este inchis, ci sa se auda pe intreg Globul Pămantesc:
CALIN GEORGESCU PRESEDINTE!
CALINE TE IUBIM!
CALINE SUNTE AICI CU TINE SI TE VOM ELIBERA CHIAR CU PRETUL VIETII NOASTRE!
Asa sa-i strigam si sa strigam dragii mei!
Toti raufacatorii ROMANIEI si ai POPORULUI ROMAN, isi vor primi pedeapsa Divina dar si Pedeapsa Poporului Roman care a fost si este umilit si saracit.
Deci, sa nu stam in fata TV si a ecranului telefonului, ci sa mergem sa sustinem pe ALESUL DUHULUI SFANT, pe iubitul nostru PRESEDINTE al ROMANIEI SFINTE,pe dl CALIN GEORGESCU care va iesi din inchisoarea sorosista,va fi foarte fericit si vă va aplauda pe toti cei care veti fi in acele clipe in fața ARESTULUI CENTRAL si nu numai.
Cu dragoste,Maria.


SFÂNTĂ ESTE ROMÂNIA SI SFÂNT ESTE POPORUL ROMÂN !

.




                                         Dragii mei,

Ce minunat este, ce frumos, dumnezeiesc de frumos ca s- auzi glasuri de Îngeri cântând ,şi să te trezeşti fără să deschizi ochii, ci doar să priveşti cu ochii închişi CERUL albastru violet catifelat, iar cu inima si cu sufletul să sorbi aceste Cuvinte Ceresti ,cântate de SFINŢII ÎNGERI.
Citez:

              "Sfant este Domnul Dumnezeul nostru .
                Închinati-va asternutului picioarelor Lui.
                Sfânt ,sfânt  este Poporu-n român !
           Sfântă,sfanta este România !

Apoi, văd cu ochii închişi, vad scris  pe Cerul albastru violet cu litere mari de Lumina  albă şi strălucitoare si subliniat cu două linii , aşa :

            "SFÂNT , SFÂNT ESTE, POPORU-N ROMÂN !
                  =====================================================
             SFÂNTĂ  ESTE  ROMÂNIA "!
           =====================
Iar aceste două rânduri erau subliniate pe CERUL  SFÂNT cu două linii mari, linii albe de LUMINĂ.
Dragii mei, ce ar mai fi de spus ?
A venit vremea  ca să fim credincioşi ,buni şi miloşi cu cei în necaz, precum şi vremea întoarcerii la pocăinţă, adică ,la ORTODOXIE, la CREDINŢA ce adevărată ! Nu lăsaţi pe mâine, ceea ce puteţi face astăzi ! Căci mâine...poate fi prea târziu,ca să ne mai putem mântui sufletul nostru !
Eu sunt doar un om ,asa ca voi toţi .
 Sunt Condeiul Lui DUMNEZEU aici pe Pământ, pentru voi toţi ,si asa voi fi cât voi trăi pe acest Pămant.
                     Cu dragoste , Maria.