
Arheologii români au făcut o descoperire de senzație în județul
Hunedoara! Aici a fost descoperit un oraș imens, cel mai vechi din
Transilvania, și chiar mai vechi decât piramidele egiptene!
De cele mai multe ori, arheologii români au ocazia de a descoperi
istoria României, ascunsă sub straturi de pământ, doar când autoritățile
vor să mai construiască una-alta.
Este și cazul celui mai vechi oraș din Transilvania, ridicat pe la anul
4.200 î.Hr, înainte să apară piramidele din Egipt (2.630 – 2.611 î.Hr.).
Așezarea a fost descoperită în timp ce muncitorii săpau pentru
amenajarea autostrăzii Sibiu- Nădlac, informează
ziuadevest.ro
Se întinde pe 100 de hectare
Situl aflat în Turdaș, Hunedoara, se întinde pe 100 de hectare, are
fortificații, cartiere, iar printre ruine au fost găsite multe vase și
statuete valoroase. „Un sistem de apărare din acea vreme, pe o așa mare
suprafață, nu s-a putut cerceta în Europa: costă foarte mult. Noi am
avut această șansă datorită autostrăzii”, a declarat Sabin Adrian Luca,
coordonatorul cercetărilor.
Sistemul de fortificații descoperit de arheologii sibieni e oglinda
celui pe care Nicolae Vlassa îl descoperise incizat pe o tăbliță. Ideea
lui Vlassa că pe această tăbliță, locuitorii vechiului oraș au desenat
sistemul de fortificații al așezării a fost astfel confirmată.
Specialiștii cred că acest sistem de fortificații ocrotea un nucleu care
avea, probabil, 100 de hectare. Delimitări existau și în interiorul
așezării, mai ales că aceasta s-a extins tot extins din interior spre
exterior.
De interes este și arhitectura caselor din acest oraș: „case imense și
ca înălțime și anvergură, cu podina suspendată”. Altfel spus, din cauza
deselor inundații care afectau perimetrul, oamenii și-au construit case
suspendate, pe stâlpi imenși de 6-8 metri. Inundațiile afectau însă
pivnițele și vetrele care se găseau la nivelul solului, așa că așezarea
era refăcută după calamități ale naturii. S-au descoperit astfel șase
orizonturi de arhitectură suprapuse, dar și un număr foarte mare de
complexe arheologice: peste 3.000, în condițiile în care, în alte
locuri, câteva situri abia totalizează împreună 2.000 de complexe
arheologice.
Civilizației Turdaș îi aparține și cea mai veche scriere din lume (aproximativ 7.000 de ani)
Este vorba despre celebrele tăblițe de lut descoperite, în anul 1961,
la Tărtăria, localitate situată între Alba Iulia și Orăștie. Acestea
sunt inscripționate cu semne asemănătoare cu cele ale scrierii
sumeriene, dar cu cel puțin o mie de ani mai vechi decât orice alfabet.
Scrierea a rămas, deocamdată, nedescifrată.
Mircea Chelaru – Pietrele au început să vorbească
„Orașul dacilor de la Turdas” Da! Am fost acolo! Vă trimit, în
premieră absolută, ceea ce am văzut la Turdas, pe traseul excavațiilor
autostrăzii. Am fost cu prof. Victor Crăciun și senatorul Avram Crăciun,
alăturat fotografului Virgil Jireghie de la Arad. Priviți înscrisurile
și comparați-le cu cele de la Tărtăria și Oțelești de Iași! Sau chiar
cele de pe inelul de aur de la Ezerovo. Este numitorul comun al
existenței noastre inteligente de peste 20 de mii de ani. Constatările
sunt numeroase. Dar vom dezvolta public subiectul. Am făcut acest demers
pentru ca există deja emisă ipoteza descărcării arheologice, ceea ce ar
fi încă un gest criminal asupra identității noastre ancestrale! Scriu
toate acestea pentru a se ști și spre a se acționa! Iată cum, așa cum
spunea fondatorul constiinței naționale, unicul Eminescu, pietrele au
început să vorbească. Și nu numai de azi sau de ieri. Bucurați-vă!”,
este de părere Gen.(r) Dr. Mircea Chelaru, Vicepreședinte al Ligii
Culturale Române.
De ce e primul oraș din Transilvania?
„De ce spun că e primul oraș din Transilvania, ca să nu spun cel
puțin din sud – estul Europei: pentru că am descoperit un sistem de
fortificație, de împrejmuire, compus din 11 palisade și șanturi
succesive, pe o profuzime de 200 de metri. Am descoperit două porți de
intrare în sistemul de fortificație, cu turnuri, totul din lemn. Acest
sistem, de o așa de mare dimensiune, nu s-a putut cerceta în Europa
fiindcă costă foarte mult. Am surprins aceste palisade, șanturi,
turnuri, care ocroteau un nucleu care, din punctul meu de vedere, în
stadiul inițial avea cam 100 de hectare împrejmuit. Faptul că este
consacrat după toate regulile vedem din faptul că, la distanțe de
aproximativ 200 de metri, în interiorul primei sau celei de-a doua
fortificații este pus câte un sacrificat. Am găsit vreo cinci (schelete –
n.r.). Ceea ce este curios este că nici unul nu e în aceeași poziție,
deci e clar că e sacrificiu, nu este o înmormântare. I-au sacrificat în
diverse ritualuri. Sunt puși fie pe burtă cu mâinile și picioarele
legate, fie pe spate cu mâinile și picioarele legate, fie cu capul tăiat
și pus pe piept”, spune Sabin Adrian Luca, directorul muzeului
Brukenthal
.Potrivit acestuia, așezarea de la Turdaș a fost un centru regional de
producție și distribuție a ceramicii, fapt dovedit de descoperirea unui
număr foarte mare de cuptoare și obiecte din ceramică, de la vase, în
stilul Turdașului, „unic în Europa”, până la statuete antropomorfe,
zoomorfe, și „statuete pe tron”, care exemplifică regalitatea și care au
mai fost găsite doar în „două – trei situri din Europa”.
„Trebuie să ne gândim la un mare centru regional al acelui moment. Am
găsit explicația asupra numărului mare de vase și statuete de lut
descoperite aici. Am găsit 60 de cuptoare pentru arderea obiectelor de
mici dimensiuni și singura concluzie care se poate trage este că aici se
făceau statuetele, idolii pentru o țară. Și această mare așezare sacră
cu caracter urban livra aceste piese, consacrate deja, spre comunități. E
singura așezare din toate cele cercetate până acum din Europa neolitică
care are un număr așa mare de cuptoare. (…) Putem argumenta ideea că
suntem în fața unei așezări protourbane aidoma marilor așezări din
Orient, o așezare care avea sigur regi, datorită statuilor pe tron”, a
mai explicat Sabin Adrian Luca.
„Săpăturile din ultimul an și jumătate au creat un nou muzeu, avem deja
mii de piese întregi restaurate, extrem de reprezentative, unicat, de la
ceramică la metal, de la piatră la os. La cercetarea aceasta se va mai
lucra patru-cinci ani până când vom tipări volumele. (…) Până acum s-a
cercetat un eșantion ceramic de doi-trei la sută și s-a cercetat cam
trei-patru la sută din oase. La cea mai mare cercetare din Europa nu
poți să estimezi nimic, decât că la final vom raporta cel mai mare
eșantion ceramic cercetat în Europa, cel mai mare eșantion osteologic
cercetat în Europa, cel mai mare, pentru că asta a fost norocul nostru”,
a adăugat Sabin Adrian Luca.
- See more at:
http://www.nasul.tv/descoperire-senzationala-in-judetul-hunedoara-un-oras-imens-mai-vechi-decat-piramidele-egiptene-gasit-pe-traseul-autostrazii-sibiu-nadlac/#sthash.DO4J9E1t.dpuf