Mosii de vara, pomenirea generala a mortilor !
Sambata, 7 iunie, inainte de Duminica Rusaliilor sunt "Mosii de vara", sarbatoare dedicata pomenirii mortilor. Cu aceasta ocazie, in toate bisericile ortodoxe se vor oficia Sfinte Liturghii urmate de slujbe de pomenire a celor trecuti la cele vesnice.
Biserica Ortodoxa a consacrat sambata, ca zi de pomenire a mortilor. Doua dintre sambetele din cursul anului bisericesc sunt dedicate in chip special pomenirii generale a mortilor: Sambata dinaintea Duminicii lasatului sec de carne (a Infricosatei Judecati) si Sambata dinaintea Duminicii Pogorarii Duhului Sfant (Sambata Rusaliilor).
Ambele zile poarta in popor si denumirea de "Mosi" (cea dintai: "Mosii de iarna", cealalta "Mosii de vara"), pentru ca in ele facem pomenirea parintilor, mosilor si stramosilor nostri cei adormiti.
In Sambata dinaintea Duminicii lasatului sec de carne se face pomenirea mortilor, pentru ca in duminica urmatoare Biserica a randuit sa se sarbatoreasca Infricosatoarea Judecata, la care ne vom infatisa cu totii in lumea de apoi. De aceea, intrucat multi dintre dreptii Vechiului Testament au adormit fara sa vada pe Mantuitorul fagaduit si asteptat si multi crestini au murit pe neasteptate si fara pregatirea sau fara pocainta necesara, Biserica face mijlocire pentru ei.
In Sambata dinaintea Duminicii Pogorarii Duhului Sfant (Sambata Rusaliilor sau "Mosii de vara"), Biserica face din nou pomenirea generala a mortilor, rugandu-se pentru ei, prin rugaciunile si cantarile inscrise in slujba zilei din Penticostar, pentru ca si ei sa se bucure de darurile Sfantului Duh, a Carui pogorare este praznuita in duminica urmatoare.
De ce facem pomenire mortilor?
Biserica ii numeste pe cei trecuti in viata de dincolo "adormiti", termen care are intelesul de stare din care te poti trezi. Ea nu vorbeste de trecere intr-o stare de nefiinta, ci de trecere dintr-un mod de existenta in alt mod de existenta. Hristos ii va darui cuvantului "adormit", intelesul care il asociaza cu invierea. Cand Mantuitorul ajunge in casa lui Iair, a carui fiica, de numai 12 ani, de abia murise, spune: "Nu plangeti; n-a murit, ci doarme" (Luca: 8,52).
Potrivit Sfintei Scripturi, dupa moarte urmeaza Judecata particulara, in urma careia omul ajunge sa se impartaseasca fie de fericire, fie de suferinta, stari date de modul vietuirii pe pamant (unit cu Dumnezeu sau despartit de El). Aceste stari nu sunt definitive, ele dureaza pana la Judecata Universala, cand va avea loc invierea intregului neam omenesc si cand vor avea loc hotararile finale legate de starea de fericire sau suferinta. Noi ortodocsii ne rugam pentru cei morti, pentru ca avem credinta ca prin rugaciunile noastre, sufletul pentru care ne rugam va ajunge la Judecata universala, intr-o stare mai buna decat aceea cu care s-a despartit de trup.
.jpg)
Parintele profesor Ene Braniste sustine ca Biserica Ortodoxa, consacrand aceasta sambata pomenirii generale a mortilor, n-a facut altceva decat sa crestineze stravechea sarbatoare pagana de vara, numita Parentalia, prin care romanii isi pomeneau si cinsteau pe mortii (parintii) lor (parentes, de unde Parentalia).
Alte zile de pomenire a mortilor
In credinta populara s-au statornicit in timpul mai nou - indeosebi in Biserica romaneasca si in cea ruseasca - si alte zile decat sambata, din care unele cu data fixa, altele cu data variabila pentru pomeniri ale mortilor.
Astfel, in Biserica rusa se indatineaza o astfel de pomenire in ziua de 6 august, cand, fiind sarbatoarea Schimbarii la Fata a Domnului, Biserica se roaga ca si cei morti sa se impartaseasca de lumina dumnezeiasca a Taborului.
In Biserica ruseasca se practica, din timpuri mai vechi, o pomenire generala a mortilor, cunoscuta sub denumirea populara de "Pastile Blajinilor", care are loc dupa Duminica Tomii. Practica aceasta, care pare de origine foarte veche, a ajuns si in partea de rasarit a tarii noastre (Moldova), ba chiar si in unele regiuni din Ardeal si Banat, unde "Pastile Blajinilor" se mai numesc si "Mosii de Pasti", si se serbeaza fie luni dupa Duminica Tomii, fie in Duminica Tomii (in Banat) sau chiar in lunea din Saptamana Luminata.
In Biserica romaneasca se face pomenirea generala a eroilor, adica a tuturor celor morti pe campurile de lupta, in Joia Inaltarii Domnului, pentru ca si sufletele celor care s-au jertfit sa se inalte, cu Domnul, in slava cereasca.
"Mosii de vara", tinuti in sambata Rusaliilor, este unul dintre cele mai importante momente ale cultului mortilor. Inainte se credea ca sufletele mortilor, dupa ce au parasit mormintele in Joia Mare si au zburat slobode timp de 50 de zile, se intorc in lumea subterana in sambata Rusaliilor. Pentru ca aceasta reintoarcere sa se desfasoare fara incidente, oamenii savarseau rituri de induplecare si de imbunare a spiritelor mortilor: impodobeau gospodariile si mormintele cu ramuri de tei si faceau pomeni fastuoase, practici ce s-au pastrat pana astazi.
De Rusalii se dau de pomana vase de lut, cani, strachini si vase de lemn (cofe), impodobite cu flori si umplute cu lapte, vin sau apa. In unele sate bucovinene "Mosii de vara" incep inca in dimineata sambetei de Rusalii, cand pomenile amintite mai sus se trimit pe la casele vecinilor. Dar ritualul de pomenire are loc mai ales in cimitire, unde mormintele sunt curatate si impodobite din timp iar lumanarile ard intreaga perioada in care se desfasoara ceremonialului de pomenire. Impacarea sufletelor mortilor si intoarcerea lor fara incidente in morminte depind de bogatia ofrandelor (pomenilor) si de respectarea ritualului.
P.S.
Anul acesta,2025, Postul Sfintilor Apostoli Petru si Pavel începe de Luni 16 Iunie si se termina in ziua de 28 iunie inclusiv.
Pe 29 iunie ,Duminica, putem mânca de dulce si sarbatorim pe Sfintii Apostoli Petru si Pavel.
Va rog publicati pentru a se vedea ca viata bate filmul, iar personajele din Caragiale erau copii blanzi pe langa anumite specimene intalnite in realitatea cotidiana!
RăspundețiȘtergereAm cunoscut o persoana care intotdeauna cand dadea ceva de pomana, chiar daca era mare sarbatoare (Paste, Craciun etc.), il punea pe respectivul caruia ii dadea de pomana sa ii faca treaba: sa ii scuture presurile, sa ii scoata / puna perdeaua de Sf. Nicolae ca sa se pregateasca persoana asta de Craciun, sa ii faca cumparaturi, sa ii calce rufe, sa ii spele ceva, sa ii intinda rufele, sa ii mute mobila, sa ii stearga geamurile, sa ii faca curat, ordine, sa i se stearga praful de pe mobila etc etc etc etc etc.
Dar cu fiecare proceda negresit la fel - era deja stiut ca ii obliga si pe vecini sau apropiati sa primeasca de pomana un pahar de coliva sau o felie de cozonac, dar era stiut ca imediat omul era pus la munca. La schimb imediat i se cerea ceva. Altfel, se supara si barfea spunand din stanga in dreapta si invers ca "ia, uite! I-am dat de pomana si nu vrea sa faca treaba x". Pentru asta dadea aceasta persoana de pomana, pentru un serviciu la schimb? Asta sa avem iertare, dar numai pomana nu e!!!!!!
Mare pacat ca si-a invatat si fiul sa procedeze la fel si sa fie dezumanizat, rău, ticalos, sa profite de pe urma oricui.
Fara sa judecam, dar acesti oameni chiar nu pot sa ajunga in Rai si sa mai si pretinda ca au facut fapte "bune" sau ca au dat de "pomana".
Ca sa-ti mute cineva dulapurile si tu sa ii dai o felie de paine unsa straveziu de abia se simtea cu un pic de aroma de vinete sau icre sau ce mai le dadea ea acolo amaratilor, nu se poate sa aiba pretentia de a fi primit in fata lui Dumnezeu ceea ce era de aruncat, cum ne mai spunea cand se scapa ca oricum e de aruncat si nu avea ce sa faca cu ce dadea de pomana celorlalti.
Ce e de retinut ca acei vecini erau obligati chiar sa primeasca desi nu doreau si apoi, imediat, in secunda urmatoare, fara jena, desi ajunsesera sa ii spuna in față oamenii ca nu se refuza pomana, dar nu doresc sa mai primeasca nimic, persoana asta insista si le vâra pe gat fara sa vrea, dar le cerea in continuare alte servicii umilitoare, ii muncea pe bietii oameni, desi erau intelectuali. Oamenii erau de bun simt, au zis la inceput ca e fapta buna sa ajute, dar apoi incepea aceasta persoana speculatoare sa ii inrobeasca si sa isi bata joc de toti cei din jur. Chiar daca erau ierni extrem de grele sau veri caniculare cu cod rosu, ploi torentiale, adevarate vijelii, ii trimitea pe bietii mei vecini sa ii ia o paine, apoi isi mai amintea cand se intorceau ca vrea o lista intreaga de cumparaturi. Dupa ce aduceau comenzile oamenii, i se facea personajului pofta de unt s sau de nu-stiu ce biscuiti si ii mai trimitea pana la colt. Dar stati putin, ca oamenii astia nu erau nici sclavii, nici angajatii sai, nici nu meritau sa isi bata joc de ei in halul asta.
Daca era intrebata persoana daca stie cumva cat a fost vecinul la serviciu daca a venit postasul / curierul, spunea: "Vino putin sa ma ajuti la treaba X si-ti spun imediat". Deci nici macar o simpla intrebare nu era gratuita.
Asemenea personaj caricatural existent in viata reala nici nu e dorit sa mai se intalneasca in vietile comunitatii...
Altii i-am vazut ca dadeau de pomana ceva ce nici ei nu mai puteau manca deoarece era deja stricat, acrit, mucegait etc. Nici asta nu se numeste pomana.
Asa ca mai conteaza si INTENTIA cu care se da de pomana pentru a ajunge SUS ceea ce dorim sa daruim!!!!!