CRUCEA SFANTA SI COROANA DE SPINI DE PE MUNTELE GOLGOTA !

 

.

Dragii mei, 

Tot in aceasta dimineata,treaza fiind, vad in fața ochilor inchisi, vad inspre Rasarit un varf de munte plat,sau mai bine spus, ca o capatana.

Aici, in varful plat al acestui munte ,nu era niciun fir de iarba. Totul era doar stanca.

Varful acesta era circular si usor lasat in mijloc,asa precum ar fi o capatana de varza mai turtita.

.

Pe marginea acestui deal, vad cum s-au format din stanca,țepi ascutiti asa precum erau spinii din Coroana de spini a Lui Iisus. Varful circular al acestei stanci, arata precum Coroana de spini de pe capul blandului Mantuitor.

Spinii de pe Golgota,erau acum din piatra stancii.

In mijlocul varfului circular,vad o singura Cruce  pe care era rastignit INSUSI MANTUITORUL nostru IISUS HRISTOS in carne si oase.

.

Capul scumpului nostru Mantuitorul era aplecat spre umarul Său drept,iar de mijloc avea legata o panza alba.

Vazand aceasta ,Ii spun in gandul meu Mantuitorului Hristos:

"Multumesc Iisuse bland si drag,multumesc ca m-am trezit si astazi."

In aceasta clipa,Crucea sfanta cu Iisus dispare,iar in locul ei, vad un Porumbel alb,un Porumbel divin,adica,pe Duhul cel Prea Curat si Prea Sfant. 

Duhul Sfant privea nelinistit in toate partile,dupa care, a disparut.

Dragii mei, sa ne inchinam si noi cu inima si cu sufletul Prea Sfintei Treimi si Prea Curatei Fecioare Maria, sa cerem iertare gresalelor noastre si sa nu uitam a ne iubi Aproapele in fiecare clipa,cum tot in fiecare clipa trebuie sa multumim Domnului si Maicii Domnului ,ca traim si ca ne putem bucura de viata.

Cu dragoste,Maria.

ADEVARATA SFANTA ICOANA CU ADEVARATA CRUCE, PE CARE A FOST RASTIGNIT MANTUITORUL LUMII ,IISUS HRISTOS !

                                                     Dragii mei,

În aceasta dimineata, treaza fiind,mai stateam in pat cu ochii inchisi fiind.

Astfel,imi apare in faţa mea aceasta Sfanta Icoana foarte veche,pe care am primit-o in DAR de la o doamna mai in varsta,si care,nu mai este printre noi.

În Sfanta Icoana vedem dragilor, pe SFINTII IMPARATI CONSTANTIN si MAMA Sa ELENA!

Fireste ca am recunoscut Sfanta Icoana imediat si asteptam sa vad ce voieste DUHUL Cel PREA SFANT ca sa-mi arate mai departe ,mie roabei Sale.

                                                    
.

Iar in cealalta clipa dragii mei,din mijlocul Sfintei Cruci,exact intre mainile Imparatului Constantin si ale Maicii Sale Imparateasa Elena, a aparut in carne si oase,Insusi Mantuitorul nostru Iisus Hristos,imbracat in camasa alba in care a fost batut si batjocorit,in camasa pentru care s-a tras la sorti.

Mantuitorul nostru drag si prea iubit,avea acum de-a stanga Sa ,pe Imparateasa Elena,iar de-a dreapta Sa, pe Imparatul Constantin .

Prieteni dragi ,mi-au dat lacrimile de bucurie cand am vazut o asemenea Minune in casa mea,langa capătâiul meu.

Mântuitorul dragilor,a voit ca sa ne arate ca SFANTA CRUCE descoperita de IMPARATEASA ELENA,este cea adevarata,este cea pe care EL a fost rastignit si batjocorit in toate felurile,este Crucea Sfanta pe care si-a varsat prea curat si prea sfant Sangele Său,pentru ca noi sa ne mantuim.

Sa ne inchinam cu iubire si cu dragoste,cu nadejde infinita la SFANTA CRUCE pe care a fost rastignit Domnul nostru Iisus Hristos ,Fiul Lui Dumnezeu si al Maicii Prea Curatei Fecioare Maria.

Fratilor,sa nu ne lipseasca din casa noastra Sfanta CRUCE! Sa purtam la gâtul nostru o Cruciulita cat de mica,dar sa fie sfintita la Preot sau ,daca nu puteti ajunge la Preot,stropiti-o cu Sfanta Aghiazma Mare si spuneti TATAL nostru!

Daca nu vrem sa purtam la gât o Cruciulita din diferite motive,atunci o putem purta intr-un buzunarel,in poseta, oriunde,numai sa fie la noi si in casa noastra.

Dragii mei, sa multumim Domnului si Maicutei Domnului pentru câte ne-au daruit si ne daruiesc,pentru faptul ca suntem sanatosi si ne bucuram de cei dragi.Sa multumim si Sfintilor Imparati Constantin si Mamei Sale Împarateasa Elena,care au descoperit cele 3 Cruci pe dealul Golgotei.

Ce s-a intamplat atunci?

Iata ISTORIA adevarata mai jos:

Istoria lemnului Crucii pe care a fost răstignit Iisus Hristos

• Publicat de basilica.ro
•  07.03.2010

În decursul veacurilor, tradiția creștină a modelat și a transmis din generație în generație o impresionantă și tulburătoare istorie, a lemnului din care a fost făcută Sfânta Cruce, unul dintre primele simboluri ale credinței în mântuitoarea Jertfă a lui Iisus, grație căreia am redevenit fiii și moștenitorii Împărăției lui Dumnezeu. Această istorie este astăzi mai puțin cunoscută. Rămâne însă importantă pentru că dezvăluie, deopotrivă, interesul și credința creștinului simplu care, de-a lungul vremii, nu a încetat să caute și să-și raporteze existența la momentul fundamental care a schimbat cursul istoriei: moartea pe cruce și Învierea Domnului.

Descoperirea Crucii răstignirii

După moartea și Învierea Domnului, ucenicii Lui au îngropat lemnul crucii, stropit de dumnezeiescul sânge, la poalele Golgotei. În altă variantă a acestui episod, se spune că soldații romani care L-au răstignit pe Iisus, după punerea Lui în mormânt, ar fi aruncat cele trei cruci într-o cisternă săpată în piatră, din imediata apropiere a Golgotei, unde se colecta apa de ploaie necesară consumului orașului. Golgota rămăsese un loc blestemat. Gunoaiele Ierusalimului au fost aruncate cu timpul acolo, în vechea cisternă, acoperind crucile. După trei secole, în anul 326, împărăteasa Elena, mama împăratului Constantin cel Mare, ajunsă la Ierusalim în căutarea Locurilor sfinte, a poruncit să se sape în cetate. Așa s-au descoperit cele trei cruci de lemn. Crucea pe care fusese răstignit Mântuitorul a fost ușor identificată, fiind singura care avea cuie bătute în ea, fiindcă cei doi tâlhari fuseseră legați cu funii pe crucile lor. Pentru o mai bună verificare, crucea a fost așezată peste un mort, care a înviat și a rostit cuvinte de slavă lui Dumnezeu. Aceasta este crucea despre care Sfântul Apostol Pavel scrie: „Căci cuvântul crucii este, pentru cei ce pier, nebunie, iar pentru noi, cei ce ne mântuim, este puterea lui Dumnezeu, căci scris este: pierde-voi înțelepciunea celor înțelepți și știința celor învățați o voi nimici.” (1 Cor, 18-19).

Sfânta Elena, așa cum ne spun Ambrozie, Rufinus și alți Părinți și scriitori bisericești, a trimis acasă, fiului ei Constantin, un fragment din lemnul Sfintei Cruci și două cuie din cele în care fusese pironit Domnul, unul dintre ele fiind ulterior încastrat într-o diademă. Crucea descoperită pe Golgota a fost pusă în Bazilica „Sfânta Cruce” din Ierusalim, zidită de împărăteasă. Tot acolo au mai fost depuse un cui și placa pe care Pilat pusese să se scrie INRI. În fața bazilicii, a fost înălțată o cruce de metal, pe care împăratul Teodosie al II -lea a acoperit-o cu aur și diamante în anul 417. Așa cum spune și pelerina creștină Egeria (sec. al IV-lea), în Biserica din Ierusalim, sfințită în ziua de 13 septembrie, a fost depusă spre păstrare cea mai mare parte a lemnului Sfintei Cruci, descoperită de puțină vreme de Sfânta Elena. Dar sărbătoarea liturgică a Înălțării Sfintei Cruci s-a stabilit o zi mai târziu, pe 14 Septembrie, când a fost arătată mulțimii, din amvonul Bisericii Sfântului Mormânt, de către Macarie, episcopul Ierusalimului.

Începutul cultului public și oficial al Crucii lui Iisus s-a petrecut în anul 335, cu ocazia sfințirii bisericii zidite de împăratul Constantin cel Mare, la propunerea împărătesei Elena, pe Golgota, locul Calvarului și al îngropării Mântuitorului Iisus, cunoscută ca Biserică a Sfântului Mormânt, sau Martirion/Martyrium, iar mai târziu „Ad Crucem”.

Crucea răstignirii, luată ca pradă de război de către perși

Istoria Sfintei Cruci, după evenimentul pomenit mai sus, este însă una zbuciumată. Multe date nu concordă, fiind foarte greu de stabilit cu exactitate adevărul. Surse catolice susțin că, după aproape trei veacuri, în anul 615, racla cu lemnul Sfintei Cruci a fost luată ca pradă de război de către perșii care au invadat și au cucerit Ierusalimul, sub condu-cerea lui Cosroe Parviz, și dusă la Ctesifon. După 14 ani, împăratul Heraclie al Bizanțului a readus-o la Ierusalim, depunând-o, în anul 629, cu mare cinste, în Biserica Sfântului Mormânt. La 14 septembrie 630, Patriarhul Zaharia a înălțat-o în văzul credincioșilor.

În anii 634-635, lemnul Sfintei Cruci a fost adus de la Ierusalim la Constantinopol (și înapoi) într-o procesiune solemnă, a cărei amintire s-a păstrat până astăzi în cultul bizantin al sărbătorii din 14 Septembrie.

Crucea Domnului, pierdută și regăsită

Aceleași surse catolice susțin că urmele acestei părți din Cruce s-au pierdut definitiv. Relicva, ascunsă în 1009, redescoperită și reașezată în Biserica Sfântului Mormânt în 1099 de cruciați, a căzut în 1187 în mâinile lui Salladin, pe câmpul de bătălie de la Hattin, unde fusese adusă de episcopul Betleemului, la porunca regelui Ierusalimului, din sfânta relicvă rămânând doar bucățile trimise de Sfânta Elena la Constantinopol și la Roma. În acest al doilea caz, fragmentul din Sfânta Cruce, păstrat în capela Pharos a palatului imperial de pe malul Bosforului, și celelalte relicve ale Patimilor care se aflau aici au fost achiziționate între 1241 și 1242 de către regele Franței, Ludovic al IX-lea, de la împăratul latin de Constantinopol. Lemnul Sfintei Cruci a fost depus în Sainte Chapelle, în 1248, de unde a dispărut în timpul Revoluției franceze.

Referitor la dramatica istorie a lemnului Sfintei Cruci, părintele Gheorghe Calciu spunea: „Este sigur că, în perioada iconoclasmului, crucea a fost negată ca și icoanele. Poate că a fost ascunsă de patriarhul Ierusalimului, eventual, descompusă în bucăți spre a fi mai ușor de ascuns și, apoi, scoasă din nou la iveală. Se presupune că a fost trimisă la Constantinopol, atunci când pericolul musulman a crescut și că a stat acolo până în preajma căderii Constantinopolului. Unii istorici cred că atunci crucea a fost desfăcută în bucăți mai mici și trimisă diferitelor patriarhii, spre salvarea ei. În felul acesta, cei care duceau bucățile de cruce puteau trece prin controlul musulman fără pericol. Dar, chiar dacă astăzi avem doar fragmente ale Sfintei Cruci, simbolul ei reprezentat în multiple forme rămâne ca semn al morții și Învierii Domnului nostru Iisus Hristos, spre care martirii își aținteau ochii în timpul suferinței și mureau fericiți. Crucea evocă patima mântuitoare pentru lume a lui Iisus. În ea se recapitulează întreaga Lui viață”.

Astăzi, fragmente din lemnul Sfintei Cruci se află la Biserica Sfântului Mormânt din Ierusalim, la Roma, Constantinopol, Veria, în Grecia, Muntele Athos, Veneția, în Franța (Saint Sernin de Toulouse; Capela „La Vraie-Croix” din Morbihan, Bretania; Anjou), Germania (Limburg an der Lahn), Belgia (Colegiul „Sfânta Cruce” din Liege), Spania (Santo Toribio de Liébana) precum și în alte biserici și mănăstiri creștine din lume. Cea mai mare bucată din Sfânta Cruce este păstrată la Mănăstirea Xiropotamou, din Sfântul Munte Athos. În 1992, această sfântă relicvă a fost adusă pentru câteva săptămâni și în țara noastră. În 2004, cu prilejul praznicului Sfintei Parascheva, a fost adus la Iași, prin grija Preafericitului Părinte Patriarh Daniel, mitropolit la vremea aceea al Moldovei și Bucovinei, fragmentul din Crucea pe care a fost răstignit Mântuitorul Iisus Hristos care se păstrează în Mănăstirea Panaghia Soumela din Veria – Grecia.

Sărbătorile Crucii mântuitoare

În afară de Înălțarea Sfintei Cruci, prăznuită la 14 Septembrie, se mai celebrează, la 1 August, Scoaterea Sfintei Cruci, sărbătoare ce provine dintr-o rânduială mai veche a Bisericii din Constantinopol. La această dată, era scoasă din paraclisul palatului împărătesc și purtată, cu sobor și alai de sărbătoare, la Biserica Sfânta Sofia, o părticică din lemnul Sfintei Cruci. Aici rămânea pentru a fi venerată până la 14 august, când era readusă în palat.

Sărbătoarea se oficia în amintirea arătării semnului Sfintei Cruci la biruința împăratului Constantin asupra lui Maxențiu, la podul Milvius, de pe Tibru, în anul 312, precum și în amintirea descoperiri lemnului Crucii la Ierusalim.

O altă tradiție spune că sărbătoarea aceasta este legată de biruința credinciosului împărat Manuil Comnenul (1143-1180) asupra turcilor, cu puterea Cinstitei Cruci a Domnului.

Mulți ani, fragmente din Crucea Mântuitorului s-au păstrat la Sfânta Sofia, într-o raclă de preț, așezate într-un dulap în partea de nord, aproape de Sfântul Altar. În ultimele trei zile din Săptămâna Patimilor, era expusă pe un altar de aur, pentru a fi venerată vinerea de către împărăteasă și femeile din suita sa, iar sâmbăta de către patriarh și cler.

După oficializarea cultului creștin, în veacul al IV-lea, în ziua de Paști, pelerini din lumea întreagă veneau la Ierusalim pentru a retrăi momentele dramatice îndurate de Mântuitorul, deoarece aici se păstrau relicve sfinte legate de patimi, printre care se afla și Sfânta Cruce, cu tăblița de deasupra. Astăzi, la Slujba Prohodului de la Ierusalim, din Vinerea Mare, cortegiul arhiereilor îmbrăcați în negru este deschis de episcopii care duc Sfânta Cruce, în care se află încrustat lemn din Crucea Mântuitorului, cel mai de preț odor rămas lumii din timpul Patimilor lui Hristos.

O altă sărbătoare dedicată Sfintei Cruci este și această duminică, a treia din Postul Mare. Împăratul Bizanțului și înalții demnitari cinsteau Sfânta Cruce la Biserica Maicii Domnului de lângă Fanar, unde se păstrau mai multe relicve ale Patimilor Mântuitorului. (articol realizat de Dumitru Manolache, publicat în Ziarul „Lumina de Duminică” din data de 7 martie 2010)

Cu dragoste,Maria.

AM VAZUT ÎNĂLȚAREA SFINTEI CRUCI , ASA CUM A FOST ACUM 1700 DE ANI !

.

    Noapte de 12 - 13 Septembrie 2014, ora 1,20 !

                         Dragii mei, 

Încă nu adormisem dragilor !

 Stăteam în pat cu ochii închişi fiind , şi astfel, priveam Cerul noptii albastre şi catifelate.
Cerul nu avea nici stele si nici Lună, ci era doar albastru violet ,un Cer de noapte.
Jos pe pământ fratilor, cu faţa spre Răsărit stătea în picioare viu în carne şi oase, un Împărat în armură :

 Asa precum în aceasta poză în care ,este chiar statuia Împăratului Constantin.                        

Statuia lui Constantin cel Mare, la York, oraș unde a fost proclamat    împărat, în iulie 306.

                                                           
În carne şi oase, îmbrăcat în armură ca un soldat, ÎMPĂRATUL  CONSTANTIN este cu faţa spre Răsărit şi ţine în mâinile Sale O  SFÂNTĂ  CRUCE.
Aşa în armură cum era îmbrăcat, Împăratul  Constantin ridică Sfanta Cruce ,cum o ţinea în mâinile Sale în faţă, o ridică pentru început uşor până peste capul Său, şi o ţine aşa cu amândouă mâinile sale.
O ţine aşa câteva secunde după care ,Împăratul Constantin ridică mâinile Sale si mai sus şi ţine Sfanta Cruce chiar de jos, iar acum ,observ ca era foarte inalta ,de circa 3 metri.
 Armura  Sfântului Împărat Constantin Cel mare, arăta cu aprox. precum în poza cu statuia care înalţă Sfânta Cruce.

                               ......

Împăratul Constantin era singur pe acel câmp şi ridica Sfânta Cruce deasupra capului său .
Dragilor, să credeţi în Sfinţii Lui Dumnezeu căci ei au trait cu adevărat şi au fost oameni obisnuiţi ca şi noi. Dar Dumnezeu i-a ales dintre oameni ca să ne fie noua Dovezi grăitoare şi ajutători la Dumnezeu şi la Maica Domnului.
Era uimitor dragilor ceea ce vedeam! Cu totul uimitor ! 
Împăratul Constantin în armură ,având Coroana pe cap cu semnul Sfintei Cruci pe ea, ridică de jos în sus chiar de la rădăcină Sfanta Cruce.
Şi o ţine aşa ridicată înaltă de vrei 3 metri. O ţine şi priveste adânc spre rasărit.
Fratilor, să ne închinăm si noi Sfintei Cruci a Lui Hristos, să cerem iertare pentru gresalele noastre şi să fim buni şi milostivi cu Aproapele nostru.
Să nu ne pierdem Credinţa, Nădejdea şi Dragostea în Dumnezeu şi-n Maica  Domnului!
Iar Sfanta Cruce dragilor, s-o purtam cu noi oriunde am fi şi să nu ne lipsească din casele noastre ,de la gatul nostru. 
Fratilor,pe Sfanta Cruce  a fost răstignit Iisus ,iar Sângele Său s-a vărsat pentru mântuirea noastra.
                                       Cu dragoste, Maria. 

P.S.

                     Inaltarea Sfintei Cruci

                                     

Inaltarea Sfintei Cruci este praznuita pe 14 septembrie. Este cea mai veche sarbatoare inchinata cinstirii lemnului sfant.
In aceasta zi sarbatorim amintirea a doua evenimente deosebite din istoria Sfintei Cruci:
- Aflarea Crucii pe care a fost rastignit Mantuitorul si inaltarea ei solemna in fata poporului de catre episcopul Macarie al Ierusalimului, in ziua de 14 septembrie din anul 335;
- Aducerea Sfintei Cruci de la persii pagani, in anul 629, in vremea imparatului bizantin Heraclius, care a depus-o cu mare cinste in biserica Sfantului Mormant (a Sfintei Cruci) din Ierusalim.

Sfanta Cruce a fost aflata din porunca Sfintei imparatese Elena, mama Sfantului Imparat Constantin cel Mare. Datorita acesteia s-au gasit pe Golgota trei cruci. Pentru a afla care a fost crucea pe care a fost rastignit Mantuitorul si care sunt crucile talharilor rastigniti odata cu El, patriarhul Macarie le-a spus sa atinga pe rand crucile de o femeie moarta. Femeia a inviat in momentul in care a fost atinsa de cea de-a treia cruce, cea pe care a fost rastignit Hristos.

Dupa aceasta minune, Patriarhul a poruncit inaltarea Sfintei Cruci la un loc inalt, de unde sa o poata vedea tot poporul.

Cand imparatul persan Hosroe a cucerit Ierusalimul, a luat cu el Crucea Domnului in Persia. Sfanta Cruce a ramas aici timp de paisprezece ani, pana cand Hosroe a fost invins de imparatul Heraclie, care a dus sfanta cruce in Ierusalim.

Inaltarea Sfintei Cruci se serbeaza cu post, pentru ca ea ne aduce aminte de patimile si moartea Mantuitorului.

Tot astazi, facem pomenirea:
- Adormirii in Domnul a Sfantului Ioan Gura de Aur, arhiepiscopul Constantinopolului;
- Imparatesei Plachila;
- Sfintilor Parinti care au participat la Sinodul al VI-lea Ecumenic;
- Sfantului Mucenic Papa;
- Sfantului Mucenic Teoclit;
- Sfantului Valerian, pruncul;
- Sfantului Cuvios Mucenic Macarie de la Manastirea Dionisiu (Muntele Athos).

ACATISTUL INALTARII SFINTEI CRUCI !

 

                         14 Septembrie 2025 Inaltarea Sfintei Cruci !                         

Acatistul Sfintei Cruci audio 14 septembrie -

      ACATISTUL Sfintei Cruci

1 August - Scoaterea Cinstitului lemn al cinstitei şi de viaţă făcătoarei Cruci

Duminica a 3-a din Postul Paştelui - Duminica Crucii

7 Mai - Arătarea semnului Sfintei Cruci pe cer

14 Septembrie - Înălţarea Sfintei Cruci

Rugaciunile incepatoare:

     In numele Tatalui si al Fiului si al Sfantului Duh, Amin.
     Slava Tie, Dumnezeul nostru, Slava Tie!
     Slava Tie, Dumnezeul nostru, Slava Tie!
     Slava Tie, Dumnezeul nostru, Slava Tie!

     Imparate ceresc, Mangaietorule, Duhul adevarului, Care pretutindenea esti si toate le implinesti, Vistierul bunatatilor si datatorule de viata, vino si Te salasluieste intru noi, si ne curateste pe noi de toata intinaciunea si mantuieste, Bunule, sufletele noastre.

     Sfinte Dumnezeule, Sfinte tare, Sfinte fara de moarte, miluieste-ne pe noi!
     Sfinte Dumnezeule, Sfinte tare, Sfinte fara de moarte, miluieste-ne pe noi!
     Sfinte Dumnezeule, Sfinte tare, Sfinte fara de moarte, miluieste-ne pe noi!
     Slava Tatalui si Fiului si Sfantului Duh si acum si pururea si in vecii vecilor. Amin.

     Preasfanta Treime, miluieste-ne pe noi. Doamne, curateste pacatele noastre. Stapane, iarta faradelegile noastre. Sfinte, cerceteaza si vindeca neputintele noastre, pentru Numele Tau.

      Doamne miluieste, Doamne miluieste, Doamne miluieste.
      Slava Tatalui si Fiului si Sfantului Duh si acum si pururea si in vecii vecilor. Amin.
      Tatal nostru, Care esti in ceruri, sfinteasca-Se Numele Tau, vie Imparatia Ta, fie voia Ta, precum in cer si pe pamant. Painea noastra cea spre fiinta, da-ne-o noua astazi, si ne iarta noua gresalele noastre, precum si noi iertam gresitilor nostri. Si nu ne duce pe noi in ispita, ci ne izbaveste de cel rau.

      Pentru rugaciunile Preasfintei Nascatoare de Dumnezeu, ale Sfintilor Parintilor nostri si ale tuturor Sfintilor, Doamne Iisuse Hristoase, Fiul lui Dumnezeu, miluieste-ne pe noi. Amin.

Apoi se zic Condacele si Icoasele:

Condacul 1

 O, de trei ori fericită şi preacinstită Cruce, ţie ne închinăm credincioşii şi te mărim, veselindu-ne de dumnezeiasca ta înălţare; Ca o pavăză şi armă nebiruită, ocroteşte şi acoperă cu darul tău pe cei ce cântă: Bucură-te, Cinstită Cruce, păzitoare a creştinilor!

Icosul 1

 Îngerii din cer în chip nevăzut înconjoară cu frică Crucea cea de viaţă purtătoare şi, văzând-o că dă credincioşilor har de lumină dătător, cu strălucire, se spăimântează şi stau zicând către dânsa unele ca acestea:

Bucură-te, Cinstită Cruce, păzitoare a lumii; Bucură-te, slava Bisericii; Bucură-te, că izvorăşti tămăduiri cu îndestulare;Bucură-te, că luminezi marginile lumii; Bucură-te, lemn de viaţă mirositor şi visteria minunilor; Bucură-te, preafericită şi de daruri dătătoare; Bucură-te, ca eşti dumnezeiesc aşternut picioarelor; Bucură-te, că te-ai aşezat spre închinarea tuturor;Bucură-te, pahar plin de curată băutură; Bucură-te, luminător al strălucirii celei de sus; Bucură-te, prin care se binecuvântează zidirea; Bucură-te, prin care este închinat Ziditorul; Bucură-te, Cinstită Cruce, păzitoare a creştinilor!

Condacul 2

 Văzându-se Elena pe sineşi întru dorire, a zis împăratului cu îndrăznire: lucrul cel preadorit sufletului tău se arată prea de bucurie osârdiei mele; căutând însă arma cea biruitoare pentru tine, precum zici, cântă: Aliluia!

Icosul 2

 Cunoştinţa cea necunoscută mai înainte, împărăteasa cunoscând-o, a strigat către cei ce slujeau: din sânurile pământului siliţi-vă în grabă a afla şi Crucea a mi-o da, către care privind cu frică a zis, cântând aşa:

Bucură-te, semnul adevaratei bucurii; Bucură-te, izbăvirea vechiului blestem; Bucură-te, comoară, pentru zavistie în pământ ascunsă; Bucură-te, ceea ce Te-ai arătat cu stele închipuită; Bucură-te, Cinstită Cruce cu împătrite raze în chipul focului; Bucură-te, scară pe înălţime rezemată, mai înainte arătată; Bucură-te, lumina îngerilor cea cu alinare închipuită; Bucură-te, rana demonilor cea mult suspinată;Bucura-te, odor veselitor al Cuvântului; Bucură-te, stingătoarea focului rătăcirii; Bucură-te, Cinstită Cruce, apărătoare a deznădăjduiţilor; Bucură-te, tare apărătoare a celor ce bine călătoresc; Bucură-te, Cinstită Cruce, păzitoare a creştinilor!

Condacul 3

 Puterea Lemnului s-a arătat atunci, spre adevărata încredinţare a tuturor şi pe cea fără de glas şi moartă, spre viaţă o a sculat, înfricoşătoare privire celor ce vor a culege mântuire, când cântă aşa: Aliluia!

Icosul 3

 Având Elena arma cea nebiruită, a alergat către fiul său; iar el, tare săltând îndată, Crucea cea prea mare cunoscând-o, se bucură şi cu săltările ca şi cu nişte cântări, zicea către Dânsa unele ca acestea:

Bucură-te, Cinstită Cruce, vasul luminii; Bucură-te, Cinstită Cruce, vistierul vieţii; Bucură-te, dătătoarea darurilor Duhului;Bucură-te, limanul cel neînviforat al celor ce călătoresc pe mare; Bucură-te, masă care ţii ca pe o jertfă pe Hristos;Bucură-te, viţă care porţi Strugurele cel copt care dă vinul cel tainic; Bucură-te, că păzeşti sceptrurile împăraţilor; Bucură-te, că zdrobeşti capetele balaurilor; Bucură-te, strălucită cunoştinţă a credinţei; Bucură-te, păzitoarea a toată lumea; Bucură-te, binecuvântarea Lui Dumnezeu către muritori; Bucură-te, mijlocirea către Dumnezeu a celor muritori; Bucură-te, Cinstită Cruce, păzitoare a creştinilor!

Condacul 4

 Dumnezeiască râvnă întru sine luând Elena, cu osârdie a căutat şi a aflat Crucea care în pământ era ascunsă şi pe cer împăratului se arătase, pe care lăudând-o a zis: Aliluia!

Icosul 4

 Ca chipul soarelui s-a arătat Crucea în lume şi toţi de luminare umplându-se şi ca şi către o stea alergând, o văd pe aceasta ca pe o pricinuitoare de bunătăţi, în mâinile cele sfinte înălţată, pe care lăudând-o au zis:

Bucură-te, raza Soarelui celui gândit; Bucură-te, izvorul Mirului celui nedeşertat; Bucură-te, chemarea lui Adam şi a Evei; Bucură-te, omorârea stăpânitorilor iadului; Bucură-te, că înălţându-Te împreună acum, pe noi ne înalţi; Bucură-te, că închinându-te, pe suflete le sfinţeşti; Bucură-te, lauda apostolilor cea în lume propovăduită; Bucură-te, tăria nevoitorilor cea preaiubită; Bucură-te, Cinstită Cruce, mustrarea evreilor; Bucură-te, lauda credincioşilor; Bucură-te, prin care s-a surpat iadul; Bucură-te, prin care a răsărit Darul;Bucură-te, Cinstită Cruce, păzitoare a creştinilor!

Condacul 5

 Lemnul cel de Dumnezeu dăruit, privindu-l toţi, la acoperământul lui acum să alergăm şi ca pe o armă ţinându-l, printr-însul să biruim taberele vrăjmaşilor şi, pipăind pe cel nepipăit, cu bucurie să cântăm Lui: Aliluia!

Icosul 5

 Văzut-a lumina din cer marele Constantin, arătându-se semnul Crucii cu stele, întru care şi biruind mulţimea vrăjmasilor, s-a sârguit de a descoperit lemnul Crucii şi a zis către dânsul unele ca acestea:

Bucură-te, marginea sfatului celui negrăit; Bucură-te, tăria poporului celui binecuvântat; Bucură-te, cel ce înfrângi taberele vrajmaşilor; Bucură-te, cel ce arzi cu văpaia pe demoni;Bucură-te, sceptrul ceresc al împărăteştii oşti; Bucură-te, arma nebiruită a iubitoarei de Hristos oşti; Bucură-te, ceea ce dobori sprânceana barbarilor; Bucură-te, ceea ce ocârmuieşti sufletele oamenilor; Bucură-te, izbăvitoarea multor răutăţi; Bucură-te, dăruitoarea multor bunătăţi; Bucură-te, prin care saltă purtătorii de Hristos; Bucură-te, prin care iudeii se tânguiesc;Bucură-te, Cinstită Cruce, păzitoare a creştinilor!

Condacul 6

 Scară până la cer s-a făcut Crucea Domnului, pe toţi suindu-i de la pământ spre înălţimea cerului, ca să locuiască împreună şi totdeauna cu cetele îngerilor, lăsând pe cele ce sunt acum ca pe cele ce nu sunt şi ştiind ei a cânta: Aliluia!

Icosul 6

 Lumină, Mântuitorule, strălucind peste toţi cei din iad, ai luminat pe cei ce zăceau jos; iar portarii iadului nesuferind raza Ta, ca nişte morţi au căzut şi cei ce s-au izăbvit de dânşii, acum, văzând Crucea, cânta aşa:

Bucură-te, învierea celor omorâţi; Bucură-te, izbăvirea celor ce se tânguiesc; Bucură-te, deşertarea visteriilor iadului; Bucură-te, câştigarea desfătării raiului; Bucură-te, toiag care pe oastea egipteană o ai cufundat; Bucură-te, că iarăşi pe poporul israelitean l-ai adăpat; Bucură-te, lemn însufleţit, a tâlharului mântuire; Bucură-te, trandafir bine mirositor, a binecredincioşilor mirosire; Bucură-te, hrana celor ce flămânzesc întru Duhul; Bucură-te, pecetea pe care oamenii o au luat; Bucură-te, Cinstită Cruce, uşa tainelor; Bucură-te, prin care se revarsă râuri Dumnezeieşti; Bucură-te, Cinstită Cruce, păzitoare a creştinilor!

Condacul 7

 Moise, vrând preamult truditul neam a-l mântui din stricăciune, te-ai dat lui ca un toiag, dar te-ai cunoscut lui şi semn dumnezeiesc. Pentru aceea s-a spăimântat, Cruce Cinstită, de tăria ta, cântând: Aliluia!

Icosul 7

 Cel ce demult a dat lege văzătorului de Dumnezeu în Sinai, de voie pe Cruce s-a pironit pentru cei fără de lege, de bărbaţii cei fără de lege şi blestemul cel vechi al legii l-a dezlegat, ca puterea Crucii văzând-o toţi acum să cânte:

Bucură-te, ridicarea celor căzuţi; Bucură-te, îndreptarea celor robiţi de patimile lumeşti; Bucură-te, înnoirea învierii Lui Hristos; Bucură-te, dumnezeiască desfătare a monahilor;Bucură-te, copac bine înfrunzit sub care se adăpostesc credincioşii; Bucură-te, Lemn de prooroci grăit a fi pe pământ sădit; Bucură-te, ajutorul împărăţiei împotriva vrăjmaşilor;Bucură-te, apărare tare a cetăţii; Bucură-te, a Dreptului Judecător arătare; Bucură-te, a greşiţilor osândire; Bucură-te, Cinstită Cruce, sprijinirea sărmanilor; Bucură-te, Cinstită Cruce, îmbogăţirea săracilor; Bucură-te, Cinstită Cruce, păzitoare a creştinilor!

Condacul 8

 Străină minune văzând, străină viaţă să vieţuim, mintea la cer înălţând-o; că pentru aceasta Hristos pe Cruce s-a pironit şi cu trupul a pătimit, vrând a-i atrage la Sine pe cei ce-I cântă Lui: Aliluia!

Icosul 8

 Tot a venit din înălţime, avându-şi Dumnezeirea, singur Cuvântul cel mai înainte de veacuri şi, născându-Se din Fecioara Maică şi lumii arătân-du-Se om smerit şi Crucea primind, a făcut vii pe cei ce cântă Lui:

Bucură-te, Cinstită Cruce, arma păcii; Bucură-te, semnul călătorilor; Bucură-te, înţelepciunea şi întărirea celor ce se mântuiesc; Bucură-te, nebunia şi sfărâmarea celor ce se dosădesc; Bucură-te, sad bine rodit, nemuritor şi de viaţă purtător; Bucură-te, floare, care ai înflorit mântuirea noastră;Bucură-te, că împreunezi pe cele de pe pământ cu cele de sus;Bucură-te, că luminezi inimile celor de jos; Bucură-te, prin care stricăciunea s-a stricat; Bucură-te, prin care mâhnirea s-a pierdut; Bucură-te, bogăţia bunătăţilor celor înmiite; Bucură-te,   lauda credincioşilor cea de mii de ori numită; Bucură-te, Cinstită Cruce, păzitoare a creştinilor!

Condacul 9

 A căzut tabăra demonilor cea cu tot felul de săgeţi întrarmată şi neamul evreilor s-a ruşinat, văzând ei că de către toţi cu dor Crucea este închinată şi că de-a pururea izvorăşte tămăduiri celor ce cântă: Aliluia!

Icosul 9

 Râurile cugetelor celor de rea credinţă s-au oprit, fiind pironit pe lemn Tu, Hristoase; căci, cu adevărat, nu se pricep cum şi cruce ai suferit şi de stricăciune ai scăpat; iar noi, învierea slăvind-o, cântăm:

Bucură-te, înălţimea înţelepciunii Lui Dumnezeu; Bucură-te, adâncimea Proniei Lui; Bucură-te, necunoştinţa necuvântătorilor bârfitori; Bucură-te, pierderea nebunilor de stele vrăjitori; Bucură-te, că arăţi învierea Lui Hristos; Bucură-te, că pătimirile Lui le înnoieşti; Bucură-te, ceea ce călcarea de poruncă a celor dintâi zidiţi ai dezlegat; Bucură-te, ceea ce intrările Raiului le-ai deschis; Bucură-te, Cinstită Cruce, cea de toţi cei drept-credincioşi cinstită; Bucură-te, a neamurilor celor necredincioase potrivnică; Bucură-te, Cinstită Cruce, doctorul celor ce bolesc; Bucură-te, de-a pururea ajutătoare a celor ce se roagă ţie; Bucură-te, Cinstită Cruce, păzitoare a creştinilor!

Condacul 10

 Lumea vrând a o mântui, împodobitorul lumii la dânsa S-a pogorât în chip de negrăit şi, întrupat fiind, Crucea a suferit şi pentru noi pe toate ca noi le primeşte; pentru aceea şi izbăvindu-ne pe noi, de la toţi aude: Aliluia!

Icosul 10

 Zid nebiruit şi dumnezeiesc al lumii te înţelegem, o, purtătoare de viaţă Cruce; că Făcătorul cerului şi al pământului pe tine gătindu-te, îşi întinde mâinile - străină auzire - şi pe toţi învaţă a cânta:

Bucură-te, temeiul dreptei credinţe; Bucură-te, biruinţa creştinilor; Bucură-te, că pe Amalec cel gândit l-ai înfrânt;Bucură-te, că de mâinile lui Iacov mai înainte te-ai închipuit;Bucură-te, că tu umbrele cele prea vechi le-ai înnoit; Bucură-te,   că tu glasurile cele de prooroci grăite le-ai împlinit; Bucură-te, că ai purtat pe Mântuitorul tuturor; Bucură-te, că ai stricat pe stricătorul sufletelor; Bucură-te, prin care cu îngerii ne-am unit; Bucură-te, prin care cu lumina ne-am strălucit; Bucură-te, că cinstindu-te, ţie ne închinăm; Bucură-te, că strigând, ţie glăsuim; Bucură-te, Cinstită Cruce, păzitoare a creştinilor!

Condacul 11

 Cântarea toată se micşorează, vrând a urma mulţimii minunilor tale, fiindcă de-ţi vom aduce ţie, o preacinstită Cruce, mulţime de laude, nimic vrednic nu împlinim, faţă de cele ce ai dat nouă, dar cântăm: Aliluia!

Icosul 11

 Strălucire de lumină dătătoare, celor ce sunt întru întuneric se dăruieşte Crucea aceasta de viaţă dătătoare; că lumina cea nematerialnică a primit-o şi spre Dumnezeiască cunoştinţă pe toţi povăţuieşte şi, înălţându-se acum, pe mintea noastră o înalţă a cânta acestea:

Bucură-te, luminătorul cel ce te arăţi celor ce sunt întru întuneric; Bucură-te, stea, care străluceşti lumea; Bucură-te, fulger, care orbeşti pe ucigaşii Lui Hristos; Bucură-te, trăsnet, care slăbănogeşti pe cei necredincioşi; Bucură-te, că ai strălucit cetele dreptmăritorilor; Bucură-te, că ai risipit capiştele idolilor;         Bucură-te, al căreia chip din cer s-a arătat; Bucură-te, al căreia dar pe vicleşuguri le-a gonit; Bucură-te, ceea ce însemnezi omorarea trupului; Bucură-te, ceea ce omori pornirea patimilor; Bucură-te, pe care Hristos s-a răstignit; Bucură-te, prin care toată lumea s-a mântuit; Bucură-te, Cinstită Cruce, păzitoare a creştinilor!

Condacul 12

 Har voind Hristos a da oamenilor, mâinile pe lemn Îşi întinde şi neamurile toate le cheamă şi Împărăţia Cerurilor o dă tuturor celor ce cu vrednicie şi cu credinţă cântă cântarea: Aliluia!

Icosul 12

 Cântând cântarea Ta, Te lăudăm cu dor pe Tine, lemnul Domnului, ca pe un însufleţit; că pe tine pironindu-se cu trupul Cel ce stăpâneşte peste puterile cele de sus, ne-a sfinţit, ne-a mărit şi ne-a învăţat a zice acestea:

Bucură-te, Cinstită Cruce, arma cea înţelegătoare; Bucură-te, sfântă privire a Sfinţilor; Bucură-te, înainte-propovăduirea proorocilor şi a drepţilor; Bucură-te, purtătoare de lumină, meşteşugire a Lui Hristos; Bucură-te, frumuseţea şi cununa dreptcredincioşilor ocârmuitori; Bucură-te, stăpânirea şi întărirea cuvioşilor preoţi; Bucură-te, podoaba cea prealăudată a adevărului; Bucură-te, începutul cel preabun al mânutuirii;Bucură-te, strălucirea cea luminată a tuturor; Bucură-te, izgonirea agarenilor; Bucură-te, făclie a luminii celei nestricate; Bucură-te, veselia sufletului meu; Bucură-te, Cinstită Cruce, păzitoare a creştinilor!

Condacul 13

 O, întru tot cântat Lemn pe care a fost răstignit Hristos, Cuvântul cel mai Sfânt decât Sfinţii, primind rugăciunile noastre, de toată primejdia pe toţi izbăveşte-ne şi de chinurile veşnice scapă pe cei ce cântă Lui Dumnezeu: Aliluia! (Acest Condac se zice de trei ori).

Apoi se zice iarasi Icosul 1 (Îngerii din cer în chip nevăzut înconjoară cu frică Crucea cea de viaţă purtătoare  , ...) si Condacul 1 ( O, de trei ori fericită şi preacinstită Cruce, ţie ne închinăm credincioşii şi te mărim , ...). 

Apoi se zice aceasta rugaciune:

                                           RUGACIUNE 

  Doamne, Iisuse Hristoase, dulce Mântuitorul sufletelor noastre, mărturisesc înaintea Ta, întru acestă zi a răstignirii Tale, în care ai pătimit şi ai luat moarte pe Cruce pentru păcatele noastre, că eu sunt cel ce Te-am răstignit cu păcatele mele cele multe şi cu fărădelegile mele cele rele. De aceea mă rog bunătăţii Tale celei nemărginite, ca să mă faci şi pe mine părtaş sfintelor Tale Patimi, cinstitelor răni şi morţii Tale celei de viaţă făcătoare, pentru ca să mă învrednicesc, prin Darul Tău, să câştig şi eu asemenea Ţie, pentru dragostea Ta, precum Tu cel milostiv le-ai răbdat pentru mântuirea mea, întărindu-mă pururea cu aceeaşi putere şi răbdare ce ai avut când Te-au răstignit nemulţumitorii evrei.
  De aceea întăreşte-mă, Doamne, ca să pot ridica cu bucurie de astăzi înainte Crucea Ta cu deplină pocăinţă. Întristarea morţii Tale să o simt, precum au simţit-o Preasfânta Ta Maică, ucenicii Tăi şi mironosiţele femei. Şi-mi inviază simţirile mele cele sufleteşti, ca să cunoască moartea Ta, precum ai făcut de Te-au cunoscut şi zidirile cele neînsufleţite, care s-au mişcat la răstignirea Ta; cum Te-a cunoscut talharul cel credincios şi, rugându-ţi-se, L-ai primit în Rai.
  Dă-mi, Doamne, şi mie, tâlharului celui rău, darul Tău, precum ai dat atunci aceluia şi iartă păcatele mele pentru Sfintele Tale Patimi şi mă primeşte prin pocăinţă împreună cu el în Rai, ca un Dumnezeu şi Ziditor ce-mi eşti. Asemenea fă cu toţi creştinii, vii şi morţi, precum se roagă Ţie în toate zilele Sfânta Biserică şi le lasă lor toate păcatele şi-i învredniceşte pe ei de Împărăţia Ta şi să vadă Lumina Ta şi să mărească slava Ta. Mă închin Crucii Tale, Hristoase, şi zic către Dânsa: mărire Ei pentru dragostea Ta.
  Bucură-te preacinstită Cruce a Lui Hristos, că prin tine s-a mântuit lumea, ridicând asupra ta pe Iisus ţintuit. Bucură-te, pom preamărit, pentru că Tu ai ţinut rodul vieţii ce ne-a mântuit din moartea păcatului. Bucură-te toiagul cel tare ce ai sfărâmat uşile iadului. Bucură-te cheia împărătească ce ai deschis uşa Raiului. Mă bucur şi eu pentru că văd pe vrajmaşii Tăi surpaţi jos, iar pe prietenii Tăi că împărăţesc în ceruri, pe vrăjmaşii Tăi biruiţi de puterea Ta, iar pe creştinii ce ţi se închină înarmaţi cu puterea Ta. O, Răstignitul meu Hristoase, câte ai pătimit pentru noi, câte răni, câte scuipări, câte batjocuri şi necinste ai răbdat pentru păcatele noastre, pentru ca să ne dai pildă de adevarată răbdare! De aceea cum pot eu să fug de Cruce, văzând pe Hristos că este ridicat pe ea? Cum să-mi pară grele chinurile văzând pe Stăpânul meu că le iubeşte şi le cere şi le socoteşte Lui de mare cinste? Ruşine-mi este, cu adevărat, de mă voi întrista de relele ce-mi pricinuiesc oamenii, sau de ispitele ce-mi aduc diavolii, trupul şi gândul meu cel rău, sau pentru sărăcia şi bolile ce-mi vin din voia Lui Dumnezeu, deoarece acestea toate le trimite pentru ca să mă apropie mai mult de El; pentru ca să-L slăvesc şi să mă pedepsesc în această viaţă pentru binele meu, pentru ca să mă odihnesc cu mai multă mărire întru împărăţia Lui cea veşnică. Şi de vreme ce este aşa, înmulţeşte-mi, Doamne, ostenelile, ispitele şi durerile, dar să-mi înmulţeşti împreună şi să-mi prisoseşti şi răbdarea şi puterea, ca să pot răbda toate câte mi s-ar întâmpla. Pentru că recunosc că sunt neputincios de nu mă vei întări, orb de nu mă vei lumina, legat de nu mă vei dezlega, fricos de nu mă vei face îndrăzneţ, rău de nu mă vei preface în bun, pierdut de nu mă vei ierta, rob de nu mă vei răscumpăra cu bogata şi Dumnezeiasca Ta putere şi cu darul Sfintei Tale Cruci, căreia mă închin şi o măresc acum şi pururea şi în vecii vecilor. Amin.

        14 Septembrie 2024 Inaltarea Sfintei Cruci !                         

Acatistul Sfintei Cruci audio 14 septembrie -

      ACATISTUL Sfintei Cruci

1 August - Scoaterea Cinstitului lemn al cinstitei şi de viaţă făcătoarei Cruci

Duminica a 3-a din Postul Paştelui - Duminica Crucii

7 Mai - Arătarea semnului Sfintei Cruci pe cer

14 Septembrie - Înălţarea Sfintei Cruci

Rugaciunile incepatoare:

     In numele Tatalui si al Fiului si al Sfantului Duh, Amin.
     Slava Tie, Dumnezeul nostru, Slava Tie!
     Slava Tie, Dumnezeul nostru, Slava Tie!
     Slava Tie, Dumnezeul nostru, Slava Tie!

     Imparate ceresc, Mangaietorule, Duhul adevarului, Care pretutindenea esti si toate le implinesti, Vistierul bunatatilor si datatorule de viata, vino si Te salasluieste intru noi, si ne curateste pe noi de toata intinaciunea si mantuieste, Bunule, sufletele noastre.

     Sfinte Dumnezeule, Sfinte tare, Sfinte fara de moarte, miluieste-ne pe noi!
     Sfinte Dumnezeule, Sfinte tare, Sfinte fara de moarte, miluieste-ne pe noi!
     Sfinte Dumnezeule, Sfinte tare, Sfinte fara de moarte, miluieste-ne pe noi!
     Slava Tatalui si Fiului si Sfantului Duh si acum si pururea si in vecii vecilor. Amin.

     Preasfanta Treime, miluieste-ne pe noi. Doamne, curateste pacatele noastre. Stapane, iarta faradelegile noastre. Sfinte, cerceteaza si vindeca neputintele noastre, pentru Numele Tau.

      Doamne miluieste, Doamne miluieste, Doamne miluieste.
      Slava Tatalui si Fiului si Sfantului Duh si acum si pururea si in vecii vecilor. Amin.
      Tatal nostru, Care esti in ceruri, sfinteasca-Se Numele Tau, vie Imparatia Ta, fie voia Ta, precum in cer si pe pamant. Painea noastra cea spre fiinta, da-ne-o noua astazi, si ne iarta noua gresalele noastre, precum si noi iertam gresitilor nostri. Si nu ne duce pe noi in ispita, ci ne izbaveste de cel rau.

      Pentru rugaciunile Preasfintei Nascatoare de Dumnezeu, ale Sfintilor Parintilor nostri si ale tuturor Sfintilor, Doamne Iisuse Hristoase, Fiul lui Dumnezeu, miluieste-ne pe noi. Amin.

Apoi se zic Condacele si Icoasele:

Condacul 1

 O, de trei ori fericită şi preacinstită Cruce, ţie ne închinăm credincioşii şi te mărim, veselindu-ne de dumnezeiasca ta înălţare; Ca o pavăză şi armă nebiruită, ocroteşte şi acoperă cu darul tău pe cei ce cântă: Bucură-te, Cinstită Cruce, păzitoare a creştinilor!

Icosul 1

 Îngerii din cer în chip nevăzut înconjoară cu frică Crucea cea de viaţă purtătoare şi, văzând-o că dă credincioşilor har de lumină dătător, cu strălucire, se spăimântează şi stau zicând către dânsa unele ca acestea:

Bucură-te, Cinstită Cruce, păzitoare a lumii; Bucură-te, slava Bisericii; Bucură-te, că izvorăşti tămăduiri cu îndestulare;Bucură-te, că luminezi marginile lumii; Bucură-te, lemn de viaţă mirositor şi visteria minunilor; Bucură-te, preafericită şi de daruri dătătoare; Bucură-te, ca eşti dumnezeiesc aşternut picioarelor; Bucură-te, că te-ai aşezat spre închinarea tuturor;Bucură-te, pahar plin de curată băutură; Bucură-te, luminător al strălucirii celei de sus; Bucură-te, prin care se binecuvântează zidirea; Bucură-te, prin care este închinat Ziditorul; Bucură-te, Cinstită Cruce, păzitoare a creştinilor!

Condacul 2

 Văzându-se Elena pe sineşi întru dorire, a zis împăratului cu îndrăznire: lucrul cel preadorit sufletului tău se arată prea de bucurie osârdiei mele; căutând însă arma cea biruitoare pentru tine, precum zici, cântă: Aliluia!

Icosul 2

 Cunoştinţa cea necunoscută mai înainte, împărăteasa cunoscând-o, a strigat către cei ce slujeau: din sânurile pământului siliţi-vă în grabă a afla şi Crucea a mi-o da, către care privind cu frică a zis, cântând aşa:

Bucură-te, semnul adevaratei bucurii; Bucură-te, izbăvirea vechiului blestem; Bucură-te, comoară, pentru zavistie în pământ ascunsă; Bucură-te, ceea ce Te-ai arătat cu stele închipuită; Bucură-te, Cinstită Cruce cu împătrite raze în chipul focului; Bucură-te, scară pe înălţime rezemată, mai înainte arătată; Bucură-te, lumina îngerilor cea cu alinare închipuită; Bucură-te, rana demonilor cea mult suspinată;Bucura-te, odor veselitor al Cuvântului; Bucură-te, stingătoarea focului rătăcirii; Bucură-te, Cinstită Cruce, apărătoare a deznădăjduiţilor; Bucură-te, tare apărătoare a celor ce bine călătoresc; Bucură-te, Cinstită Cruce, păzitoare a creştinilor!

Condacul 3

 Puterea Lemnului s-a arătat atunci, spre adevărata încredinţare a tuturor şi pe cea fără de glas şi moartă, spre viaţă o a sculat, înfricoşătoare privire celor ce vor a culege mântuire, când cântă aşa: Aliluia!

Icosul 3

 Având Elena arma cea nebiruită, a alergat către fiul său; iar el, tare săltând îndată, Crucea cea prea mare cunoscând-o, se bucură şi cu săltările ca şi cu nişte cântări, zicea către Dânsa unele ca acestea:

Bucură-te, Cinstită Cruce, vasul luminii; Bucură-te, Cinstită Cruce, vistierul vieţii; Bucură-te, dătătoarea darurilor Duhului;Bucură-te, limanul cel neînviforat al celor ce călătoresc pe mare; Bucură-te, masă care ţii ca pe o jertfă pe Hristos;Bucură-te, viţă care porţi Strugurele cel copt care dă vinul cel tainic; Bucură-te, că păzeşti sceptrurile împăraţilor; Bucură-te, că zdrobeşti capetele balaurilor; Bucură-te, strălucită cunoştinţă a credinţei; Bucură-te, păzitoarea a toată lumea; Bucură-te, binecuvântarea Lui Dumnezeu către muritori; Bucură-te, mijlocirea către Dumnezeu a celor muritori; Bucură-te, Cinstită Cruce, păzitoare a creştinilor!

Condacul 4

 Dumnezeiască râvnă întru sine luând Elena, cu osârdie a căutat şi a aflat Crucea care în pământ era ascunsă şi pe cer împăratului se arătase, pe care lăudând-o a zis: Aliluia!

Icosul 4

 Ca chipul soarelui s-a arătat Crucea în lume şi toţi de luminare umplându-se şi ca şi către o stea alergând, o văd pe aceasta ca pe o pricinuitoare de bunătăţi, în mâinile cele sfinte înălţată, pe care lăudând-o au zis:

Bucură-te, raza Soarelui celui gândit; Bucură-te, izvorul Mirului celui nedeşertat; Bucură-te, chemarea lui Adam şi a Evei; Bucură-te, omorârea stăpânitorilor iadului; Bucură-te, că înălţându-Te împreună acum, pe noi ne înalţi; Bucură-te, că închinându-te, pe suflete le sfinţeşti; Bucură-te, lauda apostolilor cea în lume propovăduită; Bucură-te, tăria nevoitorilor cea preaiubită; Bucură-te, Cinstită Cruce, mustrarea evreilor; Bucură-te, lauda credincioşilor; Bucură-te, prin care s-a surpat iadul; Bucură-te, prin care a răsărit Darul;Bucură-te, Cinstită Cruce, păzitoare a creştinilor!

Condacul 5

 Lemnul cel de Dumnezeu dăruit, privindu-l toţi, la acoperământul lui acum să alergăm şi ca pe o armă ţinându-l, printr-însul să biruim taberele vrăjmaşilor şi, pipăind pe cel nepipăit, cu bucurie să cântăm Lui: Aliluia!

Icosul 5

 Văzut-a lumina din cer marele Constantin, arătându-se semnul Crucii cu stele, întru care şi biruind mulţimea vrăjmasilor, s-a sârguit de a descoperit lemnul Crucii şi a zis către dânsul unele ca acestea:

Bucură-te, marginea sfatului celui negrăit; Bucură-te, tăria poporului celui binecuvântat; Bucură-te, cel ce înfrângi taberele vrajmaşilor; Bucură-te, cel ce arzi cu văpaia pe demoni;Bucură-te, sceptrul ceresc al împărăteştii oşti; Bucură-te, arma nebiruită a iubitoarei de Hristos oşti; Bucură-te, ceea ce dobori sprânceana barbarilor; Bucură-te, ceea ce ocârmuieşti sufletele oamenilor; Bucură-te, izbăvitoarea multor răutăţi; Bucură-te, dăruitoarea multor bunătăţi; Bucură-te, prin care saltă purtătorii de Hristos; Bucură-te, prin care iudeii se tânguiesc;Bucură-te, Cinstită Cruce, păzitoare a creştinilor!

Condacul 6

 Scară până la cer s-a făcut Crucea Domnului, pe toţi suindu-i de la pământ spre înălţimea cerului, ca să locuiască împreună şi totdeauna cu cetele îngerilor, lăsând pe cele ce sunt acum ca pe cele ce nu sunt şi ştiind ei a cânta: Aliluia!

Icosul 6

 Lumină, Mântuitorule, strălucind peste toţi cei din iad, ai luminat pe cei ce zăceau jos; iar portarii iadului nesuferind raza Ta, ca nişte morţi au căzut şi cei ce s-au izăbvit de dânşii, acum, văzând Crucea, cânta aşa:

Bucură-te, învierea celor omorâţi; Bucură-te, izbăvirea celor ce se tânguiesc; Bucură-te, deşertarea visteriilor iadului; Bucură-te, câştigarea desfătării raiului; Bucură-te, toiag care pe oastea egipteană o ai cufundat; Bucură-te, că iarăşi pe poporul israelitean l-ai adăpat; Bucură-te, lemn însufleţit, a tâlharului mântuire; Bucură-te, trandafir bine mirositor, a binecredincioşilor mirosire; Bucură-te, hrana celor ce flămânzesc întru Duhul; Bucură-te, pecetea pe care oamenii o au luat; Bucură-te, Cinstită Cruce, uşa tainelor; Bucură-te, prin care se revarsă râuri Dumnezeieşti; Bucură-te, Cinstită Cruce, păzitoare a creştinilor!

Condacul 7

 Moise, vrând preamult truditul neam a-l mântui din stricăciune, te-ai dat lui ca un toiag, dar te-ai cunoscut lui şi semn dumnezeiesc. Pentru aceea s-a spăimântat, Cruce Cinstită, de tăria ta, cântând: Aliluia!

Icosul 7

 Cel ce demult a dat lege văzătorului de Dumnezeu în Sinai, de voie pe Cruce s-a pironit pentru cei fără de lege, de bărbaţii cei fără de lege şi blestemul cel vechi al legii l-a dezlegat, ca puterea Crucii văzând-o toţi acum să cânte:

Bucură-te, ridicarea celor căzuţi; Bucură-te, îndreptarea celor robiţi de patimile lumeşti; Bucură-te, înnoirea învierii Lui Hristos; Bucură-te, dumnezeiască desfătare a monahilor;Bucură-te, copac bine înfrunzit sub care se adăpostesc credincioşii; Bucură-te, Lemn de prooroci grăit a fi pe pământ sădit; Bucură-te, ajutorul împărăţiei împotriva vrăjmaşilor;Bucură-te, apărare tare a cetăţii; Bucură-te, a Dreptului Judecător arătare; Bucură-te, a greşiţilor osândire; Bucură-te, Cinstită Cruce, sprijinirea sărmanilor; Bucură-te, Cinstită Cruce, îmbogăţirea săracilor; Bucură-te, Cinstită Cruce, păzitoare a creştinilor!

Condacul 8

 Străină minune văzând, străină viaţă să vieţuim, mintea la cer înălţând-o; că pentru aceasta Hristos pe Cruce s-a pironit şi cu trupul a pătimit, vrând a-i atrage la Sine pe cei ce-I cântă Lui: Aliluia!

Icosul 8

 Tot a venit din înălţime, avându-şi Dumnezeirea, singur Cuvântul cel mai înainte de veacuri şi, născându-Se din Fecioara Maică şi lumii arătân-du-Se om smerit şi Crucea primind, a făcut vii pe cei ce cântă Lui:

Bucură-te, Cinstită Cruce, arma păcii; Bucură-te, semnul călătorilor; Bucură-te, înţelepciunea şi întărirea celor ce se mântuiesc; Bucură-te, nebunia şi sfărâmarea celor ce se dosădesc; Bucură-te, sad bine rodit, nemuritor şi de viaţă purtător; Bucură-te, floare, care ai înflorit mântuirea noastră;Bucură-te, că împreunezi pe cele de pe pământ cu cele de sus;Bucură-te, că luminezi inimile celor de jos; Bucură-te, prin care stricăciunea s-a stricat; Bucură-te, prin care mâhnirea s-a pierdut; Bucură-te, bogăţia bunătăţilor celor înmiite; Bucură-te,   lauda credincioşilor cea de mii de ori numită; Bucură-te, Cinstită Cruce, păzitoare a creştinilor!

Condacul 9

 A căzut tabăra demonilor cea cu tot felul de săgeţi întrarmată şi neamul evreilor s-a ruşinat, văzând ei că de către toţi cu dor Crucea este închinată şi că de-a pururea izvorăşte tămăduiri celor ce cântă: Aliluia!

Icosul 9

 Râurile cugetelor celor de rea credinţă s-au oprit, fiind pironit pe lemn Tu, Hristoase; căci, cu adevărat, nu se pricep cum şi cruce ai suferit şi de stricăciune ai scăpat; iar noi, învierea slăvind-o, cântăm:

Bucură-te, înălţimea înţelepciunii Lui Dumnezeu; Bucură-te, adâncimea Proniei Lui; Bucură-te, necunoştinţa necuvântătorilor bârfitori; Bucură-te, pierderea nebunilor de stele vrăjitori; Bucură-te, că arăţi învierea Lui Hristos; Bucură-te, că pătimirile Lui le înnoieşti; Bucură-te, ceea ce călcarea de poruncă a celor dintâi zidiţi ai dezlegat; Bucură-te, ceea ce intrările Raiului le-ai deschis; Bucură-te, Cinstită Cruce, cea de toţi cei drept-credincioşi cinstită; Bucură-te, a neamurilor celor necredincioase potrivnică; Bucură-te, Cinstită Cruce, doctorul celor ce bolesc; Bucură-te, de-a pururea ajutătoare a celor ce se roagă ţie; Bucură-te, Cinstită Cruce, păzitoare a creştinilor!

Condacul 10

 Lumea vrând a o mântui, împodobitorul lumii la dânsa S-a pogorât în chip de negrăit şi, întrupat fiind, Crucea a suferit şi pentru noi pe toate ca noi le primeşte; pentru aceea şi izbăvindu-ne pe noi, de la toţi aude: Aliluia!

Icosul 10

 Zid nebiruit şi dumnezeiesc al lumii te înţelegem, o, purtătoare de viaţă Cruce; că Făcătorul cerului şi al pământului pe tine gătindu-te, îşi întinde mâinile - străină auzire - şi pe toţi învaţă a cânta:

Bucură-te, temeiul dreptei credinţe; Bucură-te, biruinţa creştinilor; Bucură-te, că pe Amalec cel gândit l-ai înfrânt;Bucură-te, că de mâinile lui Iacov mai înainte te-ai închipuit;Bucură-te, că tu umbrele cele prea vechi le-ai înnoit; Bucură-te,   că tu glasurile cele de prooroci grăite le-ai împlinit; Bucură-te, că ai purtat pe Mântuitorul tuturor; Bucură-te, că ai stricat pe stricătorul sufletelor; Bucură-te, prin care cu îngerii ne-am unit; Bucură-te, prin care cu lumina ne-am strălucit; Bucură-te, că cinstindu-te, ţie ne închinăm; Bucură-te, că strigând, ţie glăsuim; Bucură-te, Cinstită Cruce, păzitoare a creştinilor!

Condacul 11

 Cântarea toată se micşorează, vrând a urma mulţimii minunilor tale, fiindcă de-ţi vom aduce ţie, o preacinstită Cruce, mulţime de laude, nimic vrednic nu împlinim, faţă de cele ce ai dat nouă, dar cântăm: Aliluia!

Icosul 11

 Strălucire de lumină dătătoare, celor ce sunt întru întuneric se dăruieşte Crucea aceasta de viaţă dătătoare; că lumina cea nematerialnică a primit-o şi spre Dumnezeiască cunoştinţă pe toţi povăţuieşte şi, înălţându-se acum, pe mintea noastră o înalţă a cânta acestea:

Bucură-te, luminătorul cel ce te arăţi celor ce sunt întru întuneric; Bucură-te, stea, care străluceşti lumea; Bucură-te, fulger, care orbeşti pe ucigaşii Lui Hristos; Bucură-te, trăsnet, care slăbănogeşti pe cei necredincioşi; Bucură-te, că ai strălucit cetele dreptmăritorilor; Bucură-te, că ai risipit capiştele idolilor;         Bucură-te, al căreia chip din cer s-a arătat; Bucură-te, al căreia dar pe vicleşuguri le-a gonit; Bucură-te, ceea ce însemnezi omorarea trupului; Bucură-te, ceea ce omori pornirea patimilor; Bucură-te, pe care Hristos s-a răstignit; Bucură-te, prin care toată lumea s-a mântuit; Bucură-te, Cinstită Cruce, păzitoare a creştinilor!

Condacul 12

 Har voind Hristos a da oamenilor, mâinile pe lemn Îşi întinde şi neamurile toate le cheamă şi Împărăţia Cerurilor o dă tuturor celor ce cu vrednicie şi cu credinţă cântă cântarea: Aliluia!

Icosul 12

 Cântând cântarea Ta, Te lăudăm cu dor pe Tine, lemnul Domnului, ca pe un însufleţit; că pe tine pironindu-se cu trupul Cel ce stăpâneşte peste puterile cele de sus, ne-a sfinţit, ne-a mărit şi ne-a învăţat a zice acestea:

Bucură-te, Cinstită Cruce, arma cea înţelegătoare; Bucură-te, sfântă privire a Sfinţilor; Bucură-te, înainte-propovăduirea proorocilor şi a drepţilor; Bucură-te, purtătoare de lumină, meşteşugire a Lui Hristos; Bucură-te, frumuseţea şi cununa dreptcredincioşilor ocârmuitori; Bucură-te, stăpânirea şi întărirea cuvioşilor preoţi; Bucură-te, podoaba cea prealăudată a adevărului; Bucură-te, începutul cel preabun al mânutuirii;Bucură-te, strălucirea cea luminată a tuturor; Bucură-te, izgonirea agarenilor; Bucură-te, făclie a luminii celei nestricate; Bucură-te, veselia sufletului meu; Bucură-te, Cinstită Cruce, păzitoare a creştinilor!

Condacul 13

 O, întru tot cântat Lemn pe care a fost răstignit Hristos, Cuvântul cel mai Sfânt decât Sfinţii, primind rugăciunile noastre, de toată primejdia pe toţi izbăveşte-ne şi de chinurile veşnice scapă pe cei ce cântă Lui Dumnezeu: Aliluia! (Acest Condac se zice de trei ori).

Apoi se zice iarasi Icosul 1 (Îngerii din cer în chip nevăzut înconjoară cu frică Crucea cea de viaţă purtătoare  , ...) si Condacul 1 ( O, de trei ori fericită şi preacinstită Cruce, ţie ne închinăm credincioşii şi te mărim , ...). 

Apoi se zice aceasta rugaciune:

                                           RUGACIUNE 

  Doamne, Iisuse Hristoase, dulce Mântuitorul sufletelor noastre, mărturisesc înaintea Ta, întru acestă zi a răstignirii Tale, în care ai pătimit şi ai luat moarte pe Cruce pentru păcatele noastre, că eu sunt cel ce Te-am răstignit cu păcatele mele cele multe şi cu fărădelegile mele cele rele. De aceea mă rog bunătăţii Tale celei nemărginite, ca să mă faci şi pe mine părtaş sfintelor Tale Patimi, cinstitelor răni şi morţii Tale celei de viaţă făcătoare, pentru ca să mă învrednicesc, prin Darul Tău, să câştig şi eu asemenea Ţie, pentru dragostea Ta, precum Tu cel milostiv le-ai răbdat pentru mântuirea mea, întărindu-mă pururea cu aceeaşi putere şi răbdare ce ai avut când Te-au răstignit nemulţumitorii evrei.
  De aceea întăreşte-mă, Doamne, ca să pot ridica cu bucurie de astăzi înainte Crucea Ta cu deplină pocăinţă. Întristarea morţii Tale să o simt, precum au simţit-o Preasfânta Ta Maică, ucenicii Tăi şi mironosiţele femei. Şi-mi inviază simţirile mele cele sufleteşti, ca să cunoască moartea Ta, precum ai făcut de Te-au cunoscut şi zidirile cele neînsufleţite, care s-au mişcat la răstignirea Ta; cum Te-a cunoscut talharul cel credincios şi, rugându-ţi-se, L-ai primit în Rai.
  Dă-mi, Doamne, şi mie, tâlharului celui rău, darul Tău, precum ai dat atunci aceluia şi iartă păcatele mele pentru Sfintele Tale Patimi şi mă primeşte prin pocăinţă împreună cu el în Rai, ca un Dumnezeu şi Ziditor ce-mi eşti. Asemenea fă cu toţi creştinii, vii şi morţi, precum se roagă Ţie în toate zilele Sfânta Biserică şi le lasă lor toate păcatele şi-i învredniceşte pe ei de Împărăţia Ta şi să vadă Lumina Ta şi să mărească slava Ta. Mă închin Crucii Tale, Hristoase, şi zic către Dânsa: mărire Ei pentru dragostea Ta.
  Bucură-te preacinstită Cruce a Lui Hristos, că prin tine s-a mântuit lumea, ridicând asupra ta pe Iisus ţintuit. Bucură-te, pom preamărit, pentru că Tu ai ţinut rodul vieţii ce ne-a mântuit din moartea păcatului. Bucură-te toiagul cel tare ce ai sfărâmat uşile iadului. Bucură-te cheia împărătească ce ai deschis uşa Raiului. Mă bucur şi eu pentru că văd pe vrajmaşii Tăi surpaţi jos, iar pe prietenii Tăi că împărăţesc în ceruri, pe vrăjmaşii Tăi biruiţi de puterea Ta, iar pe creştinii ce ţi se închină înarmaţi cu puterea Ta. O, Răstignitul meu Hristoase, câte ai pătimit pentru noi, câte răni, câte scuipări, câte batjocuri şi necinste ai răbdat pentru păcatele noastre, pentru ca să ne dai pildă de adevarată răbdare! De aceea cum pot eu să fug de Cruce, văzând pe Hristos că este ridicat pe ea? Cum să-mi pară grele chinurile văzând pe Stăpânul meu că le iubeşte şi le cere şi le socoteşte Lui de mare cinste? Ruşine-mi este, cu adevărat, de mă voi întrista de relele ce-mi pricinuiesc oamenii, sau de ispitele ce-mi aduc diavolii, trupul şi gândul meu cel rău, sau pentru sărăcia şi bolile ce-mi vin din voia Lui Dumnezeu, deoarece acestea toate le trimite pentru ca să mă apropie mai mult de El; pentru ca să-L slăvesc şi să mă pedepsesc în această viaţă pentru binele meu, pentru ca să mă odihnesc cu mai multă mărire întru împărăţia Lui cea veşnică. Şi de vreme ce este aşa, înmulţeşte-mi, Doamne, ostenelile, ispitele şi durerile, dar să-mi înmulţeşti împreună şi să-mi prisoseşti şi răbdarea şi puterea, ca să pot răbda toate câte mi s-ar întâmpla. Pentru că recunosc că sunt neputincios de nu mă vei întări, orb de nu mă vei lumina, legat de nu mă vei dezlega, fricos de nu mă vei face îndrăzneţ, rău de nu mă vei preface în bun, pierdut de nu mă vei ierta, rob de nu mă vei răscumpăra cu bogata şi Dumnezeiasca Ta putere şi cu darul Sfintei Tale Cruci, căreia mă închin şi o măresc acum şi pururea şi în vecii vecilor. Amin.