CREȘTE NIVELUL APELOR MARII SI DUNARII! NU VA MAI FI NICIO SECETA !

                                            1 August 2026, ora 5,11 ! 

                                                Dragii mei, 

In aceasta dimineata in zori, m-a trezit o Lumina alba si stralucitoare foarte, Lumina ce-mi arata in noapte o Mare de Apă, o Apă cu valuri marunte,valuri care ridicau nivelul apei văzând cu ochii.

.

Un Glas Divin grăia asa:

"Cresc Apele.

Nivelul Apelor va creste considerabil!"

Moment in care, mi se arata inspre Sud,Sud-Est, o Apa fara de margini, o apa cu valuri marunte,dar care crestea,se umfla vazand cu ochii.

.

Dragii mei, nu va seca nici Dunarea si nici Marea Neagra! DUMNEZEU ne va darui apa indeajuns atât pentru noi,cât  si pentru Pamant.

Va fi apa atat de multa, incat, îi va ajunge si tovarasei useriste Țoiu,ca sa nu mai puna apometre in fantanile gospodariilor si de ce nu, si lui Bolojan-bolovan fara inima si fara dragoste de Tara si de propriul Popor,dar si ocupantului ilegal de la Cotroceni,aerianul Nicusor,ca sa se scalde in apa rece si sa si-o pună si-n cap cu totii.

Dumnezeu dă Soare si peste cei buni si peste cei răi,dă ploaie si peste cei buni si peste cei răi, că doar ,doar se vor indrepta si vor cunoaste Puterea Sa Dumnezeiasca.

Dar acesti Atei de la conducerea Statului Român, sunt ca niste roboti invartiți cu cheia de Ursula,de Zelenschi si Macron si chiar de Maia Sandu.

Acesti păpusari executa ordinele dinafara,chiar cu prețul vieții propriului Popor.

Dar vine JUDECATA MANTUITORULUI IISUS HRISTOS,si nici nu vor sti ce li se intampla si de ce li se intampla,deoarece, ei se cred acum invicibili, dar nimeni nu este invicibil,nimeni nu este de nebiruit,decât numai Bunul Dumnezeu.

Mai este foarte puțin dragii mei, si vom asista cu totii la JUDECATA lumeasca a Tradatorilor de Neam si Țară, la arestarea lor în masă.

Tot ce s-a instrainat din Romania, totul va fi readus in România,deoarece, ei nu sunt acolo alesi de Poporul Român,ci sunt niste intrusi,niste impostori care -si vând si pe Mama lor si pe Tatal lor si chiar pe copiii lor, numai sa faca pe plac Sorosistilor.

Să nu ne temem dragilor! 

Frâiele României Sfinte sunt în Mâinile Prea Sfinte si Prea Curate a Mantuitorului IISUS HRISTOS si sub Aripile Ocrotitoare ale Maicii Lui Dumnezeu,Cărora Li se cuvine toata cinstea,Slava si închinarea,Amin!

Cu dragoste,Maria.

AM VĂZUT SCHIMBAREA LA FAȚĂ A MÂNTUITORULUI NOSTRU IISUS HRISTOS , ASA CUM S-A PETRECUT ACUM 2000 DE ANI !

                                                   Dragii mei,

Joi 6 August 2026, toată crestinătatea  sărbătoreste SCHIMBAREA  la  FAŢĂ  a DOMNULUI  nostru IISUS  HRISTOS !
                    

                                            Dragii mei,

Eu am trăit această MARE  MINUNE ,încă din 2004 si am postat pentru prima oara aici pe blog, la 3 martie 2014.
Acum însă, la MAREA  si SFÂNTA  SARBĂTOARE  a SCHIMBARII  la FAŢĂ  a MÂNTUITORULUI, am readus-o aici în prim plan, pentru voi dragii mei,ca sa cunoasteti si voi cum S-a  schimbat DOMNUL  la FAŢĂ pe vârful muntelui Tabor, asa cum eu am trait numai cu Voia Sa.
                           
Iata articolul:                                     

Am vazut si trait aievea  Schimbarea la Față a  Mantuitorului nostru Iisus Hristos,pas cu pas ,asa cum s-a petrecut acum 2000 de ani in urma.

IISUS HRISTOS  se imbraca cu Lumina ca si cu o haina, pe varful Muntelui Tabor,care este foarte inalt.

      6 Aprilie 2004, ora 6,18 dimineaţa !

O Lumină ca un fulger, o Lumină albă orbitor de stralucitoare îmi luminează ochii mei închişi, mă trezeste şi mă face sa tresalt de pe pat, clipă în care, vad cu ochii închişi ceva minunat de frumos.
Văd un vârf de munte foarte înalt,  care era luminat ca de un Soare nevăzut, un Soare puternic.

Pe acest vârf de munte nu era vegetaţie, ci numai o LUMINĂ albă ,orbitor de stralucitoare.
Pe vârful acestui munte, nu stiu prin ce Minune, ajung si eu putin mai la distanţă de vârful propriu zis.
Deci , ÎL văd aici ,chiar în vârful MUNTELUI TABOR , pe Insusi IISUS  HRISTOS,Domnul si Mantuitorul nostru bland si drag, îmbracat cu vesminte gri cu maro deschis şi catifelate.
Mântuitorul privea spre Apus de pe vârful Muntelui foarte înalt,vârf ce era rotund, ca formă.
Totul se petrecea sub un Cer ca un amurg, stralucitor foarte, ca atunci când Soarele a apus. 
Mântuitorul era în picioare pe varful MUNTELUI, era îmbracat cu vesminte lungi gri-maronii catifelate, cu acelaşi păr castaniu şi inelat ,lunguţ până pe umeri.
IISUS  HRISTOS era înconjurat de O LUMINĂ  albă ,orbitor de stralucitoare până la mijlocul trupului Său,de jos de la picioare şi până la talia Sa, era cuprins în LUMINA  albă orbitoare, lumina care tot crestea si -L cuprindea pe MÂNTUITORUL tot mai mult, Îl învaluia de jur imprejurul Trupului Său Prea Sfant si Prea Curat. 

Eu eram puțin mai la distanţă, chiar în spatele Mantuitorului  IISUS HRISTOS. 
Într-o clipită, apare în faţa Mantuitorului IISUS  HRISTOS, cam la doi metri distanţă ,apare un bărbat mai în vârsta,îmbrăcat cu vesminte lungi maro deschis, cu barba lungă si albă, dar şi cu ceva maro,ca un coif  pe cap.
Acest bărbat arăta ca un SFÂNT şi stătea în genunchi la doi metri de IISUS,Mantuitorul nostru bland , si care Sfant nu îndrăznea sa ridice privirea din pământ. 

Ţinea capul în pieptul său , şi-l vad cum şi- a întins mâinile  sale spre IISUS, dar fara sa îndrăzneasca a-L privi pe MÂNTUITORUL nostru bun si prea iubit.
Mântuitorul ,de acolo din mijlocul LUMINII orbitoare în care era cuprins ,îi întinde Mâna Sa stângă, şi -i ţine mâinile Omului acestuia foarte in vârstă, în Mâna Sa . 

Pe amândouă Mâinile acelui Om foarte în vârstă, Iisus le-a cuprins cu mare uşurinţă în Mâna Sa stângă şi le ţinea foarte strâns.
 În spatele Mantuitorului  IISUS  HRISTOS, cam la vreo 20 metri distanta mai jos de vârful muntelui de Lumina, cineva,o altă persoană ce părea că-l astepta pe Omul foarte în vârstă, privea cu uimire la toate câte avea în faţa ochilor.

Era uluit, uimit de toate câte vedea . Privea  de jos în sus la MÂNTUITORUL, şi vedea cum IISUS  HRISTOS se tot îmbrăca cu Lumina alba si orbitor de stralucitoare.
Bătrânul cu barba lungă si albă, şi-a lăsat mâinile sale în Mâna stânga a Mantuitorului IISUS HRISTOS , dar privirea nu o ridica din pământ, ca şi cum l-ar fi orbit LUMINA în care se tot îmbrăca IISUS  HRISTOS. 
Iar eu dragilor , eram in acest moment la circa 10 metri distanţă în  spatele MÂNTUITORULUI, priveam şi trăiam pe viu, cum  IISUS  HRISTOS S-a îmbrăcat cu LUMINA albă orbitoare, pe VÂRFUL  MUNTELUI TABOR, sub amurgul si zările Apusului.
Vedeam cum LUMINA albă orbitoare, ÎL cuprinde pe IISUS de jos în sus si până la gât , urmând să-L mai cuprindă şi să-L acopere tot. 
În cealaltă clipă, tresalt foarte puternic în pat, ca si cum as fi căzut de la înălţime şi cu lacrimi de bucurie imi notez toate câte am văzut !
 Iar acum, după 19 ani ,a venit momentul să împart toate aceste bucurii de la DUMNEZEU, să le împart  cu voi dragilor, cu voi cei care -L iubiţi pe DUMNEZEU şi pe MAICA  DOMNULUI,precum si pe toti Sfintii Săi!
Dragii mei , IISUS  HRISTOS S-a îmbrăcat  cu LUMINA albă orbitoare, nu într-o clipă, ci treptat ,astfel încât ,cei doi bărbaţi care erau cu EL să poată vedea ce se întâmplă pas cu pas.
Era ca si cum dragii mei, am fi intrat in MAREA Neagră, si pas cu pas, apa ne-ar acoperi pâna deasupra capului! Tot asa, S-a îmbrăcat  si IISUS  HRISTOS cu Lumina alba, orbitor de stralucitoare.
Dragii mei, aceasta minunată TAINA în care IISUS se imbraca cu LUMINA  albă, orbitor de stralucitoare, se cheamă -SCHIMBAREA la FAŢĂ ,Sarbatoare pe care noi o sărbătorim cu dragoste, în fiecare an la 6 august !
Sunt si eu copleşită de toate aceste TAINE ,şi niciodată nu o să-I pot mulţumi BUNULUI  DUMNEZEU si Măicuței Domului, pentru MINUNILE  pe care le trăiesc, numai cu Voia Sa!
Dragilor,a început SFANTUL si MARELE POST al ADORMIRII  MAICII DOMNULUI. A trecut deja prima saptamana din Post, si trebuie sa încercam sa fim mai buni, mai înţelegători cu cei din jurul nostru,sa facem fapte bune celor necăjiţi, sa postim atât de la mâncare ,dar mai ales ,sa ne înfrânăm limba care poate aduce multă suferinţă semenilor, dacă o lăsăm slobodă.
SFÂNTA  SPOVEDANIE ne va uşura sufletul de păcate şi va face loc SFINTEI şi DUMNEZEIESTII  ÎMPĂRTĂŞANII care ne va curăţi sufletul de întinăciunea păcatelor.
Să mergem la SFANTA BISERICA dragii mei, sa stam de vorba cu PĂRINTELE  DUHOVNIC şi sa nu ne fie teamă sau ruşine ca sa ne marturisim

 toate păcatele. 

Toate câte le mărturisim, toate ne vor fi iertate.

                      Cu dragoste,Maria.

PREDICA PĂRINTELUI CLEOPA ,LA DUMINICA A NOUA DUPĂ RUSALII !

 

Predică la Duminica a IX-a după Rusalii
                ( Despre sfînta rugăciune ) 

 

                

S-a suit în munte, ca să Se roage deosebi. Şi făcîndu-se seară, era acolo singur (Matei 14, 23)

Iubiţi credincioşi,

Întrucît în Sfînta Evanghelie de astăzi se vorbeşte de patru ori despre rugăciune, vom vorbi acum despre sfînta rugăciune, care este numită de dumnezeieştii părinţi "maica tuturor faptelor bune". Că precum  nu putem trăi fără fără hrană şi apă, aşa nu putem trăi şi nu ne putem mîntui fără rugăciune. Ce este rugăciunea? Rugăciunea este vorbirea noastră directă cu Dumnezeu. Rugăciunea este viaţa noastră în Hristos şi a întregii lumii văzute şi nevăzute. Credinţa în Dumnezeu este izvorul rugăciunii, iar iubirea de Dumnezeu este sufletul ei.
Rugăciunea este îndeletnicirea neîncetată a îngerilor, care slăvesc fără odihnă pe Dumnezeu, cîntînd: Sfînt, Sfînt, Sfînt, Domnul Savaot; plin este cerul şi pămîntul de mărirea Lui...! (Isaia 6, 3). Rugăciunea este cununa de laudă a tuturor sfinţilor din cer, începînd cu Maica Domnului, care se roagă neîncetat înaintea Preasfintei Treimi pentru mîntuirea noastră, a celor de pe pămînt.
Însuşi Duhul Sfînt se roagă pentru noi cu suspine negrăite, spune Apostolul Pavel (Romani 8, 26). Ba, Însuşi Fiul lui Dumnezeu se roagă Tatălui zicînd: Părinte Sfinte, păzeşte-i în numele Tău pe cei pe care Mi i-ai dat, ca să fie una precum sîntem şi Noi! (Ioan 17, 11).
Astfel tot cerul este în neîncetată rugăciune de laudă, de mulţumire şi cerere înaintea Tatălui, începînd cu Domnul şi Mîntuitorul nostru Iisus Hristos pînă la îngerii cei mai de jos. Toţi laudă, "pe Tatăl, pe Fiul şi pe Duhul Sfînt, Treimea cea de o fiinţă şi nedespărţită". Toţi se închină şi mulţumesc lui Dumnezeu pentru răscumpărarea neamului omenesc prin întruparea, moartea şi învierea Fiului Său. Toţi se roagă pentru mîntuirea noastră şi a întregului neam omenesc. Rugăciunea deci, este viaţa, lucrarea, şi bucuria veşnică a tuturor îngerilor şi sfinţilor din cer.
Dar şi pe pămînt, rugăciunea de laudă, de mulţumire şi de cerere, formează lucrarea de căpetenie a creştinilor, a călugărilor, a mamelor, a copiilor, şi a întregii creaţii. Slujbele din biserică, în frunte cu Sfînta Liturghie, formează cea mai înaltă rugăciune şi jertfă de laudă şi de mulţumire adusă de oameni lui Dumnezeu, în numele întregului univers. Apoi rugăciunile neîncetate din casele lor, formează al doilea imn de laudă, de mulţumire şi de cerere înaintea Preasfintei Treimi, după jertfa cea fără de sînge a Sfintei Liturghii.
După cuvîntul proorocului David, toată zidirea laudă pe Dumnezeu, Creatorul ei, şi păsările văzduhului şi peştii mărilor şi animalele pămîntului şi stelele cerului şi soarele şi luna şi norii şi vînturile toate cele de sub cer (Psalm 148). Toate în frunte cu oamenii de pe pămînt şi cu sfinţii şi îngerii din cer sînt în neîncetată rugăciune întru slava Preasfintei Treimi, pentru că rugăciunea de laudă şi de mulţumire este însăşi viaţa lumii văzute şi a celei nevăzute.

Iubiţi credincioşi,

Să vedem cum ne învaţă Domnul să ne rugăm în Evanghelia de astăzi. După ce Mîntuitorul a înmulţit cele cinci pîini şi doi peşti prin rugăciune şi binecuvîntare şi a hrănit cu ele atîtea mii de oameni, ca să ne înveţe şi pe noi a face toate cu rugăciune, a silit pe ucenicii Săi să intre în corabie şi să meargă înaintea Lui, la celălalt ţărm... (Matei 14, 22). De ce i-a trimis Hristos pe ucenici să meargă noaptea singuri pe mare? Ca să se deprindă şi ei a se ruga mai mult lui Dumnezeu, mai ales în vreme de primejdie, şi ca să se înveţe a se lupta cu valurile şi furtuna ispitelor acestei vieţi, căci marea este imaginea lumii lovite de răutate, de păcate, de boli, de necredinţă, de ură şi de tot felul de păcate.
Dar în timp ce apostolii erau singuri în corabie şi se luptau cu valurile mării, Iisus Hristos a liberat mulţimea şi S-a suit în munte ca să Se roage deosebi. Şi, făcîndu-se seară, era acolo singur (Matei 14, 23). Rugăciunea în linişte şi singurătate, este cea mai înaltă rugăciune. Este rugăciunea sfinţilor, a sihaştrilor, a călugărilor şi a celor mai rîvnitori creştini. Ea se face în totală reculegere şi singurătate, mai ales noaptea cînd nimeni nu te vede şi nimic nu-ţi poate fura gîndul şi simţirea inimii de la rugăciune. Aceasta se cheamă şi rugăciunea inimii, pentru că izvorăşte din inimă şi se urcă cel mai repede la cer.
Mîntuitorul, ca Dumnezeu, nu avea nevoie să se retragă la linişte şi în singurătate pentru a se ruga Tatălui ceresc, căci El vedea şi vorbea faţă către faţă cu Tatăl. Dar obişnuia uneori să se roage singur, mai ales noaptea, precum făcea de obicei pe Muntele Taborului şi în Grădina Ghetsimani, ca să ne înveţe şi pe noi a iubi mai mult rugăciunea în linişte şi cea din timpul nopţii decît cea din timpul zilei. Sfinţii Părinţi numesc rugăciunea de noapte "de aur" pentru că noaptea mintea se poate ruga fără gînduri şi imaginaţii. În schimb, rugăciunea de dimineaţă o numesc "de argint" fiind amestecată cu oarecare griji şi gînduri, iar cea din timpul zilei o numesc "de aramă" pentru mulţimea grijilor şi a gîndurilor pămînteşti care slăbesc mult puterea rugăciunii.
Prin rugăciunea de pe munte, Domnul ne îndeamnă la cea mai înaltă rugăciune individuală, numită de unii Sfinţi Părinţi "rugăciunea minţii şi a inimii". Iar, cînd sîntem trimişi pe cale sau grijile vieţii ne înconjoară corabia inimii ca nişte valuri, atunci să ne rugăm cu rugăciunea apostolilor loviţi de furtună pe mare. În aceste momente, creştinii trebuie să repete psalmii lui David, să facă rugăciuni scurte  pe de rost sau, mai ales, să repete cu atenţie şi simţire rugăciunea inimii: "Doamne Iisuse Hristoase, Fiul lui Dumnezeu, miluieşte-mă pe mine păcătosul". Aceasta este cea mai înaltă rugăciune personală ortodoxă practicată de mulţi sfinţi şi sihaştri, adică repetarea deasă, neîncetată şi tainică a numelui lui Iisus Hristos. Se cheamă şi "rugăciunea inimii".
Ne spune Evanghelia că în a patra strajă a nopţii, adică pe la orele trei în zorii zilei, a mers Domnul la ucenicii Săi, umblînd pe mare ca pe uscat. Cînd L-au văzut ucenicii de departe, "de frică au strigat", adică s-au rugat, crezînd că ar fi vreo arătare de noapte. Aceasta ni se întîmplă şi nouă. Cînd mergem noaptea singuri pe întuneric, pe cărări necunoscute de păduri şi ni se pare că auzim sau vedem vreo nălucire sau animale sălbatice, facem ca şi ucenicii Domnului, adică de frică strigăm, ne rugăm, facem semnul crucii, zicem rugăciuni scurte cu credinţă, din toată inima şi îndată scăpăm de primejdie.
Domnul însă i-a liniştit pe apostoli prin cuvintele: Îndrăzniţi! Eu sînt, nu vă temeţi!  Petru atunci, cuprins de îndoială, s-a rugat, zicînd: "Doamne, dacă eşti Tu, porunceşte-mi să vin la Tine pe apă!" "Vino!" i-a răspuns Domnul. Dar pe cînd mergea el pe valuri către Hristos, "văzînd vîntul cel tare", s-a biruit de frică şi îndoială şi a început a se afunda. În clipa aceea a strigat: "Doamne, mîntuieşte-mă!" Iar Domnul l-a apucat de mînă şi l-a mustrat: Puţin credinciosule, pentru ce te-ai îndoit? (Matei 14, 30-31).
Vedeţi, fraţilor, urmările rugăciunii făcute cu îndoială şi cu puţină credinţă? În vreme de primejdie şi ispită nu te ajută decît în parte. Oare nu tot aşa se roagă mulţi din credincioşii noştri? "Doamne, dacă eşti Tu cu adevărat în cer şi în inima mea, ajută-mi să vin la Tine! Ajută-mi să fac minuni în numele Tău! Ajută-mi să reuşesc la examene şi la servici! Ajută-mi să biruiesc pe vrăjmaşii mei şi-mi împlineşte dorinţa mea!" O asemenea rugăciune făcută cu îndoială, fără credinţă vie, din interes şi mai mult pentru lucruri pămînteşti nu este primită la Dumnezeu şi cu greu ni se împlineşte cererea.
Să fugim de o asemenea rugăciune lipsită de credinţă, îndoielnică, pe care o facem numai la nevoie, cînd apa necazurilor ne este pînă la gură! Da, să ne rugăm pentru orice avem nevoie în viaţă, dar mai întîi să mulţumim lui Dumnezeu pentru toate darurile ce ni le-a dat; apoi să-L lăudăm că în veac este mila Lui şi apoi să-I cerem iertarea păcatelor şi mîntuirea. La urmă să cerem Domnului şi cele de nevoie vieţii şi să zicem: "Doamne, facă-se voia Ta!" nu voia mea, precum ne învaţă "Tatăl nostru".
Iar cînd sîntem în primejdie de moarte, sau pe masa de operaţie, sau într-o grea încercare, atunci să facem rugăciuni scurte, de cîteva cuvinte, rostite cu glas sau în taină, din adîncul inimii, cu lacrimi şi credinţă. Adică să strigăm ca şi Petru, cînd se îneca: "Doamne, mîntuieşte-mă!"; "Doamne, ajută-mi!", cum striga femeia cananeeancă şi "Doamne miluieşte-mă!" Sau să repetăm mereu "Tatăl nostru", Crezul, un stih din psalmi, ori rugăciunea monahilor: "Doamne, Iisuse Hristoase, Fiul lui Dumnezeu, miluieşte-mă pe mine, păcătosul!"

Iubiţi credincioşi,

Nimeni nu poate trăi, nu se poate izbăvi de necazurile vieţii şi nu se poate mîntui fără credinţă tare în Dumnezeu şi fără rugăciune vie, continuă, neîncetată, cum ne învaţă Sfîntul Apostol Pavel: Rugaţi-vă neîncetat! (I Tesaloniceni 5, 17).
De veţi merge regulat la biserică şi veţi asculta cu evlavie sfintele slujbe, mai ales Sfînta Liturghie, multe daruri veţi primi în viaţă şi de grele ispite şi păcate veţi fi izbăviţi. De veţi creşte copiii în frica lui Dumnezeu şi veţi face casele dumneavoastră locaşuri de rugăciune şi de laudă lui Dumnezeu, iar nu case de ceartă, de beţie şi de păcate, vă va da Domnul zile îndelungate, reuşită în toate cele de folos şi mîntuire. Iar de veţi păşi pe marea vieţii cu îndoială, fără credinţă, fără rugăciune şi cărţi sfinte de călăuză, fără biserică şi duhovnici buni, fără spovedanie şi împărtăşanie regulată, vă veţi îneca în marea păcatelor şi veţi pierde mîntuirea sufletului.
Să-l rugăm pe Domnul nostru, Iisus Hristos să ne întărească credinţa, să ne înveţe cum să ne rugăm, să ne dea vreme de rugăciune şi lacrimi de pocăinţă ca să ne închinăm şi noi cu Apostolii, zicînd: Cu adevărat, Tu eşti Fiul lui Dumnezeu! Tu eşti Mîntuitorul şi Salvatorul lumii! Mîntuieşte-ne să nu pierim, că după Tine suspină toată făptura! Amin.

APOSTOLUL SI SFÂNTA EVANGHELIE, DIN DUMINICA A 9 A ,DUPĂ RUSALII !POTOLIREA FURTUNII!

Ap. I Corinteni 3, 9-17

Fraților, noi suntem împreună-lucrători cu Dumnezeu; iar voi sunteți ogorul lui Dumnezeu, zidirea lui Dumnezeu. După harul lui Dumnezeu, cel dat mie, eu, ca un înțelept meșter, am pus temelia; iar altul zidește. Dar fiecare să ia seama cum zidește. Căci nimeni nu poate pune altă temelie, decât cea pusă, care este Iisus Hristos. Iar, de zidește cineva pe această temelie: aur, argint sau pietre scumpe, lemne, fân, trestie, lucrul fiecăruia se va face cunoscut; îl va vădi ziua (Domnului). Pentru că în foc se descoperă, și focul însuși va lămuri ce fel este lucrul fiecăruia. Dacă lucrul cuiva, pe care l-a zidit, va rămâne, va lua plată. Dacă lucrul cuiva se va arde, el va fi păgubit; el însă se va mântui, dar așa, ca prin foc. Nu știți, oare, că voi sunteți templu al lui Dumnezeu și că Duhul lui Dumnezeu locuiește în voi? De va strica cineva templul lui Dumnezeu, îl va strica Dumnezeu pe el, pentru că sfânt este templul lui Dumnezeu, care sunteți voi.

                DUMINICA  A  NOUA  DUPĂ  RUSALII !

                                         La Utrenie ,

               Sfânta  Evanghelie a Noua  a  Învierii,
                                       de la Ioan. 
                                      (XX, 19-31 )

În ziua cea dintâi a săptămânii , când s-a înserat şi uşile fiind încuiate , acolo unde erau ucenicii adunaţi de frica iudeilor ,a venit Iisus , a stat în mijlocul lor şi le-a zis : pace vouă ! Şi după acest cuvânt, le-a arătat mâinile şi coasta Sa. Deci s-au bucurat uenicii , văzând că este Domnul. Atunci le-a zis Iisus  iarăşi : pace vouă ! Precum M-a trimis pe Mine Tatăl , vă trimit şi Eu pe voi . Şi grăind aceasta , a suflat asupra lor şi le-a zis : luaţi Duh Sfânt ; cărora le vei ierta păcatele , le vor fi iertate  şi cărora le vei ţine , ţinute vor fi.Însă Toma, unul din cei doisprezece , numit Geamănul, nu era cu ei când a venit Iisus. Deci  i-au spus lui ceilalţi ucenici : am văzut pe Domnul ! Dar el le-a zis : dacă nu voi vedea în palmele Lui semnul cuielor , şi dacă nu voi pune degetul meu în semnul cuielor, şi dacă nu voi pune mâna mea în coasta Lui, nu voi crede ! După opt zile , ucenicii Lui erau iarăşi înăuntru , în casă , şi Toma împreună cu ei. Şi a venit Iisus, deşi uşile erau încuiate, a stat în mijlocul lor şi le-a zis :  pace vouă ! Apoi a zis lui Toma : adu degetul tău încoace şi vezi mâinile Mele şi adu mâna ta şi o pune în coasta Mea şi nu fii necredincios, ci credincios. Şi a răspuns Toma , şi I-a zis : Domnul meu şi Dumnezeul meu  ! Iar Iisus i-a zis : pentru că M-ai văzut , Tomo, ai crezut; fericiţi cei ce n-au văzut şi au crezut. Iisus a făcut înaintea ucenicilor Săi şi alte minuni multe , care nu s-au scris în cartea aceasta ; iar acestea s-au scris , ca să credeţi că Iisus este Hristos, Fiul Lui Dumnezeu, şi crezând , viaţă să aveţi în numele Lui.
              SLAVĂ  ŢIE  DOAMNE, SLAVĂ  ŢIE !  

          La Sfânta şi Dumnezeiasca Liturghie ,
                Sfânta Evanghelie de la Matei,
                             (XIV, 22 - 34 ) 

În vremea aceea a silit Iisus pe ucenicii Săi ca să intre în corabie  şi să treacă înaintea Lui , pe ţărmul celălalt, până ce El va da drumul mulţimilor. După ce a dat drumul mulţimilor , Iisus s-a suit în munte să se roage , în singurătate ; şi când s-a înserat , era singur acolo.  În vremea aceasta, corabia era în mijlocul mării învăluindu-se de valuri, căci vântul era împotrivă. Iar la a patra strajă din noapte , a venit la ei Iisus , umblând pe mare . Ucenicii  însă , văzându-L umblând pe mare , s-au înspăimântat,zicând că este o nălucă,şi de frică au strigat. Dar Iisus le-a vorbit îndată , zicând : îndrăzniţi , Eu sunt ; nu vă temeţi . Atunci Petru , răspunzând a spus : Doamne , dacă eşti Tu , porunceşte-mi să vin la Tine pe apă . Iar El i-a zis : vino . Şi coborându-Se din corabie, Petru a pornit pe apă, ca să meargă la Iisus. Dar, văzând că vântul este puternic , s-a înfricoşat şi , începând să se scufunde în mare, a strigat şi a zis : Doamne, scapă-mă . Iar Iisus , întinzîndu-i grabnic mâna , l-a apucat şi i-a zis :puţin credinciosule , pentru ce te-ai îndoit ? 
                      
Şi intrând ei în corabie, s-a potolit furtuna. Iar cei care erau în corabie I s-au închinat ,zicând : cu adevărat, Tu eşti Fiul Lui Dumnezeu. Şi trecând marea, au venit în pământul Ghenizaretului.

SLAVĂ  ŢIE  DOAMNE , SLAVĂ ŢIE. 

Dragii mei, să ne închinăm şi noi Lui Iisus Hristos şi Maicii  Sale, din toată inima noastră şi din tot sufletul nostru şi să nu lăsăm măcar Duminica ,Sfintele Biserici goale. Să fim şi noi prezenţi măcar Duminica, trup şi suflet inimă şi cuget.
                          Cu dragoste, Maria

CUM SA NE UNIM CU CERUL SFÂNT, ÎN RUGACIUNILE NOASTRE? CUM SĂ NE FIE AUZITĂ RUGACIUNEA NOASTRA?

 

.

Dragii mei, 

In aceasta noapte ,in timp ce scriam aici pe Blog, aud un glas care spune tare, la imperativ:

"Sa tinem minte!

Intotdeauna sa ne rugam cu inima ,si nu numai cu buzele !

Cand ne rugam cu inima, cand simtim in inima  noastra caldura divina, pacea si bucuria divina, atunci, ne unim cu Cerul.

Altfel, Rugaciunea noastra nu va ajunge la Scaunul Împaratesc, va rătaci in neant!"

.

Dupa care, glasul a disparut.

Dragilor , cu adevarat cand noi ne rugam, daca ale noastre cuvinte le simtim ca fiind  rupte din inima noastra, atunci Rugaciunile noastre ajung la Dumnezeu Tatal, la Dumnezeu Fiul si la Duhul Cel Prea Sfant cu Maicuta Domnului.

Daca ne rugam doar ca sa ne aflam in treaba, Rugaciunile noastre vor fi precum nucile seci pe dinauntru si frumoase pe dinafara.

Nu vor ajunge niciodata la Tronul Dumnezeiesc si nici la al Maicii Lui Dumnezeu.

Cand ne rugam, sa si privim cu ochii minții,cu ochii sufletului Sfantul la care ne rugam si sa credem cu adevarat in ajutorul Sfantului la care ne rugam.

Sa ne rugam cu timp si fara timp. Ce inseamna aceasta?

Cu timp, insemna ca, avem timpul necesar pentru a ne ruga acasa, in fața Sfintelor

 Icoane, fara timp, insemna ca ne rugam si acasa, si la serviciu si pe strada, oriunde ne-am afla, ne rugam in gandul nostru si cu inima noastra.

Astfel, ne vom uni cu Cerul Sfant, cu intreaga Divinitate.

Dragilor, sa nu uitam a ne ruga si a multumi Domnului si Maicii Domnului, pentru toate Darurile din viata noastra, si pentru cele bune si pentru cele mai puțin bune.

Sa fim buni si milostivi,sa fim iertatori si împăciuitori cu Semenii nostri, si sa nu ne pierdem niciodata Credinta! 

Cu dragoste, Maria.

BISERICA ! CEA MAI MARE DRAGOSTE ,ESTE IN SFANTA BISERICA !

                                    Dragii mei, 

În aceasta seara,in timp ce scriam aici pe Blog, aud un glas care spune un mare,mare Adevar! Un Adevar al Duhului Celui Prea Sfant!
Iata ce spunea acel glas :
           "Cea mai mare Dragoste,este in Sfanta     Biserică!
  Cea mai mare Dragoste ,e asta. 

Nu-i nimic mai scump ,ca Dragostea din Biserică.

      Doamne, Doamne ,nu-mi vine a crede că prin Nasterea Domnului nostru IISUS HRISTOS ,ni S-a nascut Împaratul Ceresc, Împaratul Slavei!"

După care, glasul nu mai spune nimic.
Prieteni dragi, asa este ! Cea mai mare Dragoste este in Sfanta Biserică a Împaratului Ceresc si a Împaratesei Cerului si a Pamantului.

Odata cu Nasterea Fiului Lui Dumnezeu, noi ne-am mantuit.

Treimea S-a unit.

Sfanta Biserica este Locul prea sfant si prea curat in care Mantuitorul Hristos si Prea Curata Fecioara Maria ,ne cheama pe toti,ne cheama ca sa ne vindecam sufletul,ca sa ne impartasim cu Prea Scump si Prea Sfant Trup si Sangele Domnului nostru Iisus Hristos.

Aici, Dragostea nu moare niciodata!

În Sfanta Biserica dragii mei, oricat am fi de inversunati si de mâniosi,atunci cand trecem pragul Sfintei Biserici,  fara voia noastra,devenim mai buni,mai smeriti,mai ganditori la toate cate am gresit si cum sa procedam ca sa nu mai gresim.
În aceste clipe dragii mei, simtim cum ne invaluie Iubirea Duhului Sfant,simtim cum Prea Sfanta Nascatoare de Dumnezeu ne mângaie si ne iarta pentru toate cate am gresit.
Deci, haideti sa iubim si sa pretuim Sfanta Biserica a Domnului, haideti sa cerem cu fermitate celor care inca ne tin departe de Sfanta Biserica, sa le cerem sa ia stanca din pragul BISERICII LUI HRISTOS,s-o ia de buna voie si sa lase libera intrarea in Sfanta Biserica,pentru ca noi cei care iubim pe  HRISTOS si pe MAICA DOMNULUI ,sa ne putem pleca genunchii si sa zicem asa:

          "Doamne,milostiv fii mie pacatosul(a)!"

                              Cu dragoste,Maria.

MARIA ,DAR UNDE ESTI? SI VAD CUM HAINELE MELE ROSII ,AU DEVENIT ALBE SI STRALUCITOARE CA LUMINA !

                                 Noapte de 28 -29 Iulie 2017  ora 2,30 !

                                                  Dragii mei, 

În aceasta noapte dragilor, cand abia imi terminasem Rugaciunea, aud glas care ma intreaba:

             " Maria,dar unde esti ?
         Cu ce te-ai îmbracat? Cu acestea roşii?
      Ar trebui sa le iei pe acestea ,că Te-ai schimbat la faţă!"

Clipă în care dragilor, nu mai sunt in patul meu, ci sunt pe o pajiste verde sub un Cer alb stralucitor.
Privesc la săndălutele mele si le vad rosii.
La fel erau si hainele mele, numai că, în clipa urmatoare o Lumina alba, orbitor de stralucitoare, a început sa-mi acopere rosul încaltamintei mele,asa incat,le vedeam albe precum zăpada în razele Soarelui puternic.
Apoi ,LUMINA alba ,orbitor de stralucitoare, a inceput sa ma cuprinda de la încaltaminte în sus, astfel incat,hainele mele rosii au devenit albe ca Lumina .
Totul in jurul meu, era doar Lumina alba orbitor de stralucitoare.
Eu nu mai aveam haine colorate si nici incaltaminte colorata, totul era numai Lumina alba,orbitor de stralucitoare.
Prieteni dragi, am plans de uimire,de bucurie,asa cum am plans cand IISUS HRISTOS a aparut in camera mea, îmbracat in rosu si cu Coroana de spini pe cap,spunandu-mi mie roabei Sale:

Iar aici ,mai jos,articolul in toata frumusetea lui Divina:

                                  8 Mai 2015, ora 8,30 dimineaţa !

                                           Hristos a Înviat !

                                               Dragii mei, 

                                  

În această dimineaţă de Mai, în timp ce mă rugam la Bunul Dumnezeu şi la Măicuţa Domnului ca să mă ajute ,pentru a-mi putea ajuta şi eu Semenii la randul meu,ceva uimitor şi cu totul minunat se întâmplă.

Dragilor ,îmi doresc ca prin toate câte scriu pe Blog, să ajung la sufletul Semenilor nostri si sa-i conving sa se intoarca la Credinţă. Şi tocmai când mă rugam aşa, aud glas mirat care imi spune :

             "Al tău cuvânt ?

       Al tău cuvânt, este Cuvântul Lui Dumnezeu ! 

Cuvântul Lui Dumnezeu,sunt repetarea Poruncilor.

Şi în acest moment  dragii mei, fără ca să deschid gura mea, ,aud glasul sufletului meu care strigă pur şi simplu aşa :

               Dumnezeu există ! 

           De ani de zile scriu despre Dumnezeu .

Dar un alt glas mă-ntreabă :

            De unde ?  

Şi iată ce răspunde glasul sufletului meu, fara ca eu sa deschid gura mea: 

              La insuflarea  Lui Dumnezeu şi a Măicuţei  Domnului. 

Iar glas din Cer, spune :

  Lumina, este ochii ! 

   Închizând ochii Celui care ne-a arătat Lumina .

   Şi mâine e Sărbătoare ! 

   A venit Dumnezeu la tine.

   Cuvântul tău, este Cuvântul Lui Dumnezeu !                   

Ce puteam să mai spun ? Parcă nici nu mai eram cu sufletul la locul meu de Rugăciune, căci fără să scot vreun cuvânt din gura mea, aud din nou glasul sufletului meu care imploră pe Dumnezeu aşa :

 Umple inima mea de Dragoste pentru bunătatea Ta , de ură pentru gresalele  mele şi de defăimare pentru deşertăciunile Lumii întregi.

Nu am voie pentru deşertăciunile Lumii întregi !" 

Lacrimile-mi curgeau râuri, râuri ,pe obrajii mei în aceste clipe şi am înţeles în această clipă care este Destinul meu şi ce am de făcut în continuare.

 Desi au trecut 18 ani de când m-am dăruit Lui Dumnezeu trup şi suflet ,inimă şi cuget, la fel voi face în continuare toată viaţa mea.

Asa cum Însuşi Măntuitorul Lumii întregi mi-a spus mie roabei Sale ,aşa :

                      ”Tu ești Imaginea Mea!

               Imaginea Mea,tu esti !” 

Viaţa mea toată, fiecare clipă, fiecare gând şi fiecare 

dorinţă, sunt în Mânile Lui Iisus Hristos şi ale Maicii Sale, Pururea Prea Curata Fecioara Maria. 

Nicicând nu voi putea ca să-I răsplătesc Mult Prea 

Milostivului Dumnezeu si Maicii Luminii, pentru DARUL de nepreţuit pe care mi L-a dat mie roabei Sale. 

Am spus de nenumărate ori dragii mei, că eu nu am nevoie de nimic din Lumea aceasta. 

Ceea ce-mi doresc cu ardoare,este să pot convinge pe Semenii mei şi ai nostri, de faptul că, DUMNEZEU EXISTĂ, de faptul că PREA  SFÂNTA  

NĂSCĂTOARE de DUMNEZEU exista si  ne ajută cu Rugăciunile Sale la Prea Scump Fiul Său şi Mântuitorul nostru. 

           Iar noi dragilor ,trebuie să ne închinăm cu 

inima şi cu sufletul si să aducem Laudă şi 

cinstire , mulţumire şi dragoste infinită, Prea 

Sfintei Treimi şi Maicii Luminii ,Pururea 

Prea Curata Fecioara Maria, Amin !

                                 Cu dragoste, Maria.