22 Octombrie 2001 zori de zi !
Eram trează ,dar mai stăteam în pat cu ochii închişi, şi astfel îmi apar în faţa ochilor închişi, doi tineri, o fată şi un băiat în întuneric, doar capetele şi feţele lor erau luminate ca de bec.
Aceşti doi tineri îndrăgostiţi se îmbrăţişează frumos, se sărută frumos, până când....mi se arată cu încetinitorul cum se sărută ei, în continuare. Până la un punct totul părea frumos şi magic.
Dar în clipa în care tinerii se dezlănţuiesc, îşi deschid gurile lor, şi îşi bagă limba unul în gura celuilalt şi de aici tot dezmăţul sărutului.
Din acest moment, chipurile tinerilor frumoşi, feţele lor, s-au făcut vineţii, mai vineţie decât cenuşa.
Totul îmi era arătat cu încetinorul ! Când băiatul şi-a băgat limba în gura fetei, el a devenit la faţă negru vineţiu, iar limba lui era tumefiată, roşie-neagră, iar când fata a făcut şi ea la fel, aceea transformare hidoasă, a suferit şi ea.
Acum, nu mai vedeam doi tineri frumoşi sărutându-se, ci vedeam cu încetinorul două chipuri hidoase, care aveau schimbate limbile lor, una în gura celuilalt, limbi umflate, mari, roşii-negre.,la fel şi chipurile lor.
Era înfiorător si dezgustător ! Dacă aţi fi văzut ceea ce am văzut eu, cu siguranţă nu veţi mai săruta vreodată pe cineva, băgându.i limba în gură.
Dragii mei, DUMNEZEU a lăsat firescul nevinovat ! Să ne sărutăm frumos, să ne iubim firesc şi frumos; nu făcând sex oral şi anal, sau să se împreuneze fete cu fete şi băieţi cu băieţi.
Ceea ce este anormal şi nefiresc, este urâciune în faţa LUI DUMNEZEU, şi cei care fac aşa, îi aşteaptă chinul cel veşnic în iadul cel mai cumplit !
Iubiţi-vă fraţilor, aşa cum a lăsat BUNUL DUMNEZEU ! Iubiţi-vă atunci când este voie înafara posturilor, şi nu treceţi peste firescul nevinovat pe care ni l-a lăsat DUMNEZEU !
DUMNEZEU, a lăsat iubirea trupească, pentru ca oamenii să se înmulţească; dar sunt anumite perioade,în SFINTELE POSTURI, când trebuie să ne abţinem şi să aducem SLAVĂ şi RUGĂCIUNE CURATĂ, LUI DUMNEZEU şi MAICII SALE !
Iubiţi-vă fraţilor cu sufletul, care este oglinda bunătăţii inimii şi lumina lui HRISTOS ! Iubind mai mult cu sufletul ,decât cu trupul, veţi urca mai uşor pe scara care duce spre ÎMPĂRĂŢIA LUI DUMNEZEU.
SĂRUTUL CU LIMBA, stârneşte în om instinctul animalic, şi face loc defrâului şi dezmăţului total; ori DUMNEZEU nu a lăsat asemenea grozăvii când a făcut lumea !
Dragilor, eu v-am adus spre ştiinţă UN ADEVĂR, de la DUMNEZEU ! Voi alegeţi în continuare, cum vreţi să vă trăiţi viaţa aceasta, devenind schimonosiţi şi hidoşi în faţa lui DUMNEZEU, sau ca nişte fiinţe blânde, angelice, precum ne-a lăsat DUMNEZEU !
Cu dragoste, Maria.
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu