Dumnezeu există - Mărturii.: 2025

marți, 5 august 2025

PREDICA PARINTELUI CLEOPA,LA MAREA SI SFANTA SARBATOARE A SCHIMBARII LA FAŢĂ, A MANTUITORULUI NOSTRU IISUS HRISTOS !

Parintilor, fratilor si iubiti credinciosi,

Biserica lui Hristos cea dreptmaritoare are un brau, cu care este incinsa de-a lungul anului. Pe acest brau se gasesc douasprezece margaritare preascumpe si preasfinte, adica cele douasprezece praznice imparatesti.

De aceea, la aceste dumnezeiesti praznice, predicile sunt mai grele si mai dogmatice, pentru ca in aceste praznice este aratata toata taina iconomiei in trup a lui Iisus Hristos si toata mantuirea neamului omenesc.

Astazi este dumnezeiasca Schimbare la Fata a Domnului, Dumnezeului si Mantuitorului nostru Iisus Hristos. Acest mare eveniment din viata Mantuitorului nostru, aceasta mare sarbatoare si prealuminat praznic s-a petrecut in anul treizeci si trei al vietii Domnului nostru Iisus Hristos si in ultimul an al propovaduirii Sale.

Mantuitorul era pe atunci in partea Cezareei lui Filip, unde marele Apostol Petru L-a marturisit ca fiind Fiul lui Dumnezeu cel adevarat. El i-a intrebat pe apostoli : Cine zic oamenii ca sunt Eu, Fiul Omului ? Iar apostolii ziceau : Doamne, unii zic ca Tu esti Ilie, altii zie ca esti Ieremia sau altii, ca Tu esti unul din prooroci ( Matei 16, 13-14 ).

Iar Mantuitorul, vrand sa scoata din mintea lor aceasta mare greseala, ca El ar fi unul din prooroci, care s-ar fi reintrupat, ( ca sa scoata din mintea lor si a tuturor popoarelor crestine de mai tarziu ), a binevoit sa-i ia pe cei trei apostoli, pe Petru, pe Ioan si pe Iacov, fratele sau, si sa-i suie pe varful Muntelui Tabor.

Acolo, cei trei apostoli, fiind obositi de calatoria muntelui - ca muntele este mare, lung si inalt -, cand au ajuns cu Mantultorul sus, de mare oboseala, au stat jos si s-au odihnit pana au adormit. Apoi, trezindu-se ei, prin iconomia lui Dumnezeu, Mantuitorul S-a schimbat la fata inaintea lor. Hainele Lui s-au facut ca lumina, fata Lui stralucea mai mult decat soarele, iar ei, vazand aceasta, s-au spaimantat foarte si au vazut ca statea in vazduh si vorbea cu doi mari prooroci, cu Moise si cu Ilie.

Moise era icoana si inchipuirea Mantuitorului, care a condus poporul lui Israel prin pustie pana la primirea legii, mai inainte de venirea lui Hristos; si Ilie, cel mai slavit dintre prooroci, care va veni si la a doua venire sa predice Evanghelia trei ani si jumatate pe pamant, impreuna cu Enoh si Ioan, pe vremea lui Antihrist, ca sa intoarca poporul evreiesc la dreapta credinta.

Stand ei asa si privind la Mantuitorul, auzeau cum vorbea Mantuitorul cu Ilie si cu Moise in limba aramaica, limba lui Adam, pentru intrarea care avea s-o faca El in Ierusalim si pentru preaslavita Lui patima, pentru rastignire, pentru moarte si inviere.

Apostolii auzeau, dar erau imbatati de lumina, de frica si de cutremur, ca un nor deodata a cuprins varful Taborului. Dar norul acesta nu era intunecat, ci luminos ca soarele si se intindea de la cer pana la pamant si un glas din nor, de sus, s-a auzit : Acesta este Fiul Meu cel iubit, intru Care bine am voit. Pe Acesta sa-L ascultati ! ( Matei 17, 5 ).

Dar, stand ei, deodata au disparut cei doi prooroci . Ilie s-a dus in tara sa si Moise s-a ridicat la cer, iar ei au ramas uimiti, intelegand ca Hristos nu-l Ilie, ci este Dumnezeul lui Ilie; Hristos nu-i Ieremia, ci este Cel Care l-a sfintit pe Ieremia in pantecele maicii lui, si iarasi ca Hristos nu este Moise, ci este Cel care a dat lege lui Moise, pentru ca Dumnezeu anume a voit sa se arate acesti doi prooroci, ca El este Dumnezeul proorocilor si nu unul din prooroci.

O, minunile Tale, Doamne ! Ce era pe Tabor acum ? Taborul luase forma Bisericii. Acolo se vedeau cele doua Testamente : Testamentul Vechi era reprezentat prin Ilie si prin Moise, Iar Testamentul Nou, prin cei trel apostoli : Ioan Evanghelistul, Iacov si Petru.

" Acolo - zice dumnezeiescul parinte Efrem Sirul - au vazut apostolii pe prooroci si proorocii pe apostoli. A vazut iconomul Tatalui, adica Moise, pe epitropul lui Dumnezeu, pe marele Apostol Petru, caruia i s-au dat cheile imparatiei cerurilor. Acolo feciorelnicul Legii Vechi, Ilie, a vazut pe feciorelnicul Legii Noi, pe Ioan Evanghelistul, si s-a facut Muntele Taborului in chipul Bisericii ".

Acolo se aude si glasul Tatalui, dupa ce pleaca cel doi prooroci, Care zice : Acesta este Fiul Meu cel iubit, intru Care am binevoit; pe Acesta sa-L ascultati !

Petru Apostolul, care iubea mult pe Mantuitorul, ca si Ioan Evanghelistul, nestiind ce vorbeste - cum spune Evanghelia -, ar fi vrut ca bucuria, lumina si dulceata aceea pe care o vazuse acolo, sa ramana cu el totdeauna. De aceea, cand a vazut pe Tabor pe cei doi prooroci, ii spune Mantuitorului : Doamne, bine este sa stam noi aici ! Sa facem aici trei colibe ! Tie una, lui Moise una si una lui Ilie ! ( Matei 17, 4 ). Dar uitase ca-i trebuie si lui coliba si lui Ioan Evanghelistul si lui Iacov ! Dragostea lui era sa-i umbreasca pe cei trei pe care-i vazuse.

Iar Mantuitorul, parca-i zicea lui Petru :

" O, Petre, vrei sa-mi faci Mie coliba ? Iata indata vine coliba !"

Si inca stand ei de vorba, un nor luminos i-a acoperit pe dansii. Un nor plin de stralucire si de lumina ii umbrea, le tinea si umbra si lumina. Si-i zicea Mantuitorul lui Petru : " Iata, Petre, coliba ! Mai vrei sa faci coliba ? Eu ti-am adus nori din cer, ca sa te umbreasca si sa te lumineze. Adu-ti aminte, Petre, ca n-am nevoie aici de colibele tale ! Eu sunt care am acoperit poporul lui Israel, pe cei 638.000 robiti, care au iesit din robie sub nor. Ii duceam ziua si-i acopeream ca sub aripi de vultur si noaptea ii luminam cu stalp de foc.

Iata, Petre, coliba nefacuta de tine ! Iata nor care straluceste mai mult decat soarele, si-ti tine si umbra ! Deci sa stii, Petre, ca Eu n-am nevoie de colibele tale. Eu pot sa umbresc tot pamantul si tot cerul, ca Eu l-am facut ".

Si atunci, din acel nor preascump, aude Petru glasul Tatalui, al Parintelui, ca se dusesera proorocii. Vine Tatal din cer si marturiseste cine este Hristos. Ce le spune ? " Voi ati vazut ca Hristos nu-i nici Ilie, nici Moise, nici Ieremia. Hristos Dumnezeu, Care-i cu voi pe Tabor, este Fiul Meu cel iubit, intru Care bine am voit; pe Acesta sa-L ascultati !"

Dumnezeu Tatal stia ca Petru o sa-L marturiseasca pe Hristos pana la Roma si acolo avea sa moara rastignit cu capul in jos; si Ioan Evanghelistul avea sa fie ingropat de viu, si lui Iacov avea sa i se taie capul cu sabia de catre Irod. Stia ca pana la moarte vor marturisi pe Hristos.

" Dar sa stiti pe cine marturisiti ! Acesta Care pe Tabor S-a schimbat la fata si hainele Lui se vad acum ca lumina si fata Lui ca soarele, nu este Moise, nu-i Ilie, nici Ieremia, nu este unul din prooroci, este Fiul Meu cel iubit, intru Care bine am voit, Pe Care si la Iordan L-am marturisit, pe Acesta sa-L ascultati ! "

Si asa au luat incredintare mai mult marele Apostoi Petru, cu Ioan si Iacov, ca Iisus Hristos este Mesia, este Fiul lui Dumnezeu si nu este unul din prooroci, ci este Dumnezeul proorocilor, Care i-a zidit pe ei in pantecele maicilor lor.

Dar, o, minunile Tale, Mantuitorule ! Ce s-a aratat pe Tabor ? Oare fiinta lui Hristos ? Doamne, fereste ! Ar fi o hula sa gandesti aceasta, ca fiinta era aceea ce iradia din Hristos.

Prin secolul al XII-lea, a fost in Bulgaria o erezie ce se chema " bogomili ". De la aceia au ramas cartile care se numesc " Visul Maicii Domnului ", " Epistolia " si " Cele douasprezece vineri ", carti apocrife pe care Biserica le-a tolerat, dar nu le-a aprobat niciodata.

Acesti eretici aveau pretentia ca ei, atunci cand se roaga, vad fiinta lui Dumnezeu. O, ce mare hula si nebunie ! Fiinta lui Dumnezeu, care n-o vad heruvimii si serafimii si toate puterile cele ganditoare din ceruri, ei aveau pretentia ca, atunci cand se roaga, apare o lumina si vad fiinta lui Dumnezeu !

Era cea mai mare hula adusa lui Dumnezeu, ca cineva poate sa vada fiinta Lui ! Ce spune dumnezeiescul Evanghelist Ioan ? Pe Dumnezeu nimeni niciodata nu L-a vazut ! ( Ioan 1, 18 ). Aici nu face aluzie la Dumnezeu intrupat, ca pe Acela l-am vazut; sau la Dumnezeu, Care se arata lui Avraam, lui Isaia si lui Moise, cu pogoramant si cu inchipuire, ci la fiinta lui Dumnezeu, pe care nimeni n-a vazut-o niciodata.

Fiinta lui Dumnezeu este inaccesibila la toate taberele mintilor rationale din cer si de pe pamant si nimeni nu poate sa vada ce este El dupa fiinta. Iar acei eretici spuneau ca ei in vremea rugaciunii vad fiinta lui Dumnezeu.

Slava fiintei lui Dumnezeu reflecta raze si se lumina ca soarele, pentru ca El era Insusi Dumnezeu si din dumnezeirea Lui slobozea raze ca un soare intens dumnezeiesc. Ceea ce se vedea pe Tabor nu era lumina creata, ci necreata, lumina care izvora din dumnezeirea Lui si era slava fiintei lui Dumnezeu sau lumina slavei lui Dumnezeu.

Aceasta era deosebirea intre schimbarea la fata a lui Hristos si a sfintilor Lui, prooroci, patriarhi si cuviosi de mai tarziu.

Tocmai aceasta a fost lupta cea mare si inversunata a Sfantului Grigorie Sinaitul si Sfantului Grigorie Palama, preaindumnezeitul la minte, cu ereticii Varlaam si Achindin, balaurii cei din Calabria Italiei, care-i invinuiau pe sihastrii din Athos ca sunt bogomili, care spun ca vad o lumina in vremea rugaciunii si ca vad fiinta lui Dumnezeu.

Dumnezeiescul Grigorie Palama, ale carei sfinte moaste, cu toata nevrednicia, le-am sarutat acum cativa ani la Mitropolia din Tesalonic, a fost cel mai mare teolog grec din secolul XIV. El a intrecut pe toti cu teologia lui, fiind mai presus de apofatismul Sfantului Dionisie.

Daca Sfantul Dionisie Areopagitul are cea mai inalta teologie, teologia apofatica sau negativa, Sfantul Grigorie Palama a trecut si peste aceasta. El numai cu putin a intrecut pe dumnezeiescul Maxim Marturisitorul, prea indumnezeitul la minte, cel mai mare varf al teologiei grecesti. Sfantul Grigorie apara pe parintii din Sfantul Munte, pe isihasti, ca nu sunt bogomili, ca vad lumina mare in vremea rugaciunii celei ganditoare a inimii.

Ei nu vad fiinta lui Dumnezeu, ci altceva vad. Ce vad ? Slava fiintei lui Dumnezeu ! Cititi in Filocalia VII, care o aveti, si vedeti lupta cea mare, care a tinut sute de ani pe tema isihasmului ! Sa vedeti, lumina era care iradia din Hristos, dar nu era fiinta Lui. Auzi ce spune dumnezeiescul parinte Efrem Sirul : " Din tot trupul Sau izvora raza slavei lui Dumnezeu ".

Deci lumina de pe Tabor nu este fiinta lui Hristos, ci slava fiintei Lui. Sa stiti totdeauna, cei care sunteti teologi ! Ca o sa aveti discutii cu oameni paruti filosofi ai veacului de acum. Niciodata fiinta lui Dumnezeu nu s-a aratat cuiva, ci slava fiintei lui Dumnezeu. De aceea canta Biserica astazi : " ... aratand ucenicilor Tai slava Ta - cat ? nu toata, ci -, pe cat li se putea ".

Deci, slava fiintei lui Dumnezeu s-a aratat pe Tabor apostolilor. Si aceasta se poate arata si sfintilor in vremea rugaciunii celei ganditoare a inimii, celor ce stiu sa se roage cu inima lui Dumnezeu. Dar nu este aceasta fiinta Lui, ci slava fiintei Lui. Sa retineti !

Sa stiti un lucru. Slava fiintei lui Dumnezeu este nedespartita de fiinta Lui. Dupa cum la soare raza nu se desparte de ea, asa si slava lui Dumnezeu nu se desparte de fiinta Lui. Dar nu este insasi fiinta Lui, ci slava fiintei lui Dumnezeu.

Iata ce este, fratiIor, Schimbarea la fata a Mantuitorului. Cum v-am spus la inceput, nu s-a facut luminarea dinafara, ci dinauntru, adica Hristos nu Se lumineaza de altcineva, ca sa straluceasca ca luna, ci invers. La Hristos, lumina care se vedea in Tabor nu era ca la sfintii care se schimbau la fata.

Asa sa intelegeti lumina de pe Tabor, asa sa intelegeti lumina pe care o pot vedea sfintii intr-o mare si inalta rugaciune a inimii. Tot omul este dator sa se schimbe la fata. Dar cum se poate schimba la fata ? Daca ieri a fost desfranat si s-a marturisit, sa nu mai fie ! Daca a fost hot, sa lase hotia ! Daca a fost injurator sau betiv, sa lase betia si injuratul sau fumatul, sa lase rautatile, sa le marturiseasca, sa le planga toata viata, sa faca canonul; si asa se schimba omul, nu la fata cea din afara, ci la cea dinlauntru a sufletului.

Si atunci, asezarea omului care a fost inainte de pacat, cu aceea care este cand intra in fericire si in treptele duhovnicesti ale desavarsirii, nu mai seamana.

Ieri era ca un drac, slujind pacatului, si astazi, daca s-a pocait, si-a indreptat viata si s-a sfintit, se face lumina si are lumina duhovniceasca intr-insul si merge din putere in putere, dintr-o desavarsire in alta, pe cele trei trepte ale urcusului duhovnicesc, care sunt :

- Nepatimirea rationala a sufletului sau faptuirea morala;

- Slobozenia duhovniceasca a sufletului rational care-si retrage mintea sa din simtire si o leaga cu Dumnezeu prin contemplatia naturala si duh, si

- Odihna duhovniceasca a sufletului rational, ( sambetele sambetelor ), care-si retrage mintea sa chiar de la toate contemplatiile naturale in duh, de la cugetarile cele mai inalte din zidiri si o leaga cu totul de Dumnezeu in extazul iubirii. Amin.

SFÂNTA EVANGHELIE, DIN ZIUA SCHIMBARII LA FAŢĂ A MÂNTUITORULUI HRISTOS, PE MUNTELE TABOR !

6 August 2025!

      Schimbarea la Faţă a Domnului
    şi Mântuitorului nostru Iisus Hristos !



   La Utrenie,

Sfânta Evanghelie de la Luca !
(IX, 28 - 36 )

În vremea aceea , a luat Iisus cu Sine pe Petru, pe Ioan şi pe Iacob şi s-a suit în munte să se roage. Şi pe când se ruga Dânsul, chipul feţei Sale s-a făcut altul şi îmbrăcămintea Sa albă strălucitoare. Şi iată doi bărbaţi vorbeau cu Dânsul : erau Moise şi Ilie , care , arătându-se în slavă ,vorbeau despre sfârşitul Lui ,care avea să se împlinească în Ierusalim. Iar Petru şi cei care erau cu El erau îngreuiaţi de somn;dar deşteptându-se , au văzut slava Lui şi pe cei doi bărbaţi care stăteau împreună cu Dânsul. Şi când s-au despărţit acestia de Iisus , Petru a zis către Dânsul: Învăţătorule ,bine este pentru ca noi să fim aici . Să facem trei colibe : una Ţie,una lui una lui Moise şi un lui Ilie, neştiind ce să spună.Pe când vorbea el acestea , s-a făcut un nor care i-a învăluit ,iar ei s-au înspăimântat când au intrat în nor. Atunci s-a auzit din nor un glas zicând : Acesta este Fiul Meu cel iubit ; pe Acesta să-l ascultaţi. După ce a trecut glasul, Iisus s-a aflast singur.Iar ei au tăcut şi nimănui n-au spus nimic , în zilele acestea ,din cele ce văzuseră.
  La Sfânta şi Dumnezeiasca Liturghie !

Sfânta Evanghelie de la Matei !
   (XII, 1 - 9 )

În vremea aceea a luat Iisus cu Sine pe Petru, pe Iacob si pe Ioan ,fratelele Lui,şi i-a dus pe ei într-un munte înalt, în singurătate. Şi s-a schimbat la faţă înaintea lor aşa încât faţa Sa strălucea ca Soarele , iar hainele Sale se făcuseră albe ca lumina. Şi iată că s-au arătat lor Moise şi Ilie , vorbind împreună cu Iisus . Atunci ,începând Petru , a zis către Iisus : Doamne, bine este nouă să fim aici;dacă voieşti , vom face aici trei colibe : Ţie una, lui Moise una, şi una lui Ilie. Dar pe când vorbea el încă , iată un nor luminos i-a învăluit pe ei şi iată un glas din nor a zis : Acesta este Fiul Meu cel iubit , în care am binevoit ; pe Acesta să-L ascultaţi . Şi auzind ucenicii , au căzut cu faţa la pământ şi s-au spăimântat foarte tare. Dar apropiindu-se Iisus , s-a atins de ei şi le-a zis : sculaţi-vă şi nu vă temeţi . Atunci, ridicându-şi ochii lor, n-au mai văzut pe nimeni , decât numai pe Iisus singur. Şi pe când se coborau ei din munte , Iisus le-a poruncit , zicând : să nu spuneţi nimănui cele ce aţi văzut ,până nu se va scula din morţi Fiul Omului.
Slavă Ţie Doamne, Slavă Ţie !

Dragii mei, dacă aveţi posibilitate ,mergeţi la Sfânta Biserică unde vă veţi hrăni sufletul cu această Dumnezeiască Pericopă Evanghelică, si veti simţi dragilor, că niciun obstacol nu este greu de înlăturat.
Cu dragoste, Maria.

SCHIMBAREA LA FAȚĂ A MANTUITORULUI IISUS HRISTOS - 6 AUGUST! ACATISTUL SCHIMBARII LA FAȚĂ A MANTUITORULUI IISUS HRISTOS!

Acatistul Schimbarii la Fata a Mantuitorului (6 august).

Mareste imaginea.

Acatistul Schimbarii la Fata a Mantuitorului (6 august).

Rugaciunile incepatoare:

In numele Tatalui si al Fiului si al Sfantului Duh. Amin

Slava Tie, Dumnezeul nostru, Slava Tie!

Imparate ceresc, Mangaietorule, Duhul adevarului, Care pretutindeni esti si toate le plinesti, Vistierul bunatatilor si Datatorule de viata, vino si Te salasluieste intru noi si ne curateste de toata intinaciunea si mantuieste, Bunule, sufletele noastre.

Sfinte Dumnezeule, Sfinte tare, Sfinte fara de moarte, miluieste-ne pe noi.

Slava Tatalui si Fiului si Sfantului Duh, si acum si pururea si in vecii vecilor. Amin.

Preasfanta Treime, miluieste-ne pe noi. Doamne, curateste pacatele nostre, Stapane, iarta faradelegile noastre; Sfinte, cerceteaza si vindeca neputintele noastre, pentru numele Tau.

Doamne miluieste, Doamne miluieste, Doamne miluieste.

Slava Tatalui si Fiului si Sfantului Duh, si acum si pururea si in vecii vecilor. Amin.

Tatal nostru, Carele esti in ceruri, sfinteasca-se numele Tau, vie imparatia Ta, faca-se voia Ta, precum in cer asa si pe pamant. Painea noastra cea spre fiinta da-ne-o noua astazi. Si ne iarta noua greselile noastre, precum si noi iertam gresitilor nostri. Si nu ne duce pe noi in ispita, ci ne izbaveste de cel viclean. Ca a Ta este Imparatia si puterea si slava, acum si pururea si in vecii vecilor. Amin.

Doamne Iisuse Hristoase, Fiul lui Dumnezeu, miluieste-ma pe mine pacatosul!

Condacul 1:

Alesule Voievod si Imparat al slavei, pe Tine, Facatorul cerului si al pamantului, vazandu-Te pe muntele Taborului, schimbandu-Te la Fata intru slava, toata zidirea s-a mirat, cerurile s-au cutremurat si toti pamantenii s-au bucurat, iar noi, nevrednicii aducandu-Ti pentru Schimbarea Ta la Fata, inchinare de multumire, impreuna cu Petru din suflet Iti cantam: Iisuse, Dumnezeul cel Preavesnic, bine este noua sa fim totdeauna sub acoperamantul harului Tau.

Icosul 1:

Ingerilor necunoscuta si oamenilor nepatrunsa a fost Dumnezeirea Ta, Datatorule de Lumina, Hristoase, cand, cu fulgerele si razele Luminii Tale Neinserate, Te-ai aratat pe muntele Taborului ucenicilor Tai, care s-au spaimantat, vazand norul stralucind luminos si glasul Tatalui auzind, au inteles taina intruparii Tale si au cantat asa:

Iisuse, Fiul lui Dumnezeu Cel fara de moarte, lumineaza-ne pe noi cu lumina Fetei Tale.

Iisuse, Dumnezeul Cel Bun si puternic, trezeste-ne pe noi, cei ce dor-mim in adancul intunericului si in somnul pacatului.

Iisuse, Cel ce locuiesti intru lumina cea nepatrunsa, scoate-ne si pe noi din locul intunericului.

Iisuse, Cel ce ai umplut toata lumea cu Slava Ta, salasluieste-ne si pe in locasurile raiului.

Iisuse, Lumina lumii, slobozeste-ne din mana celui viclean pe noi cei ce stam in intuneric.

Iisuse, Soarele Dreptatii, imbraca-ne in vesmantul ade-varului si al dreptatii, pe noi cei ce dormim in umbra mortii.

Iisuse, Dumnezeul cel Preavesnic, bine este noua sa fim totdeauna sub acoperamantul harului Tau.

Condacul 2:

Vazand, Iubitorule de oameni, Doamne, ca ucenicii Tai nu sunt inca luminati si nu pricep ca Tu trebuie sa mergi la Ierusalim si acolo sa patimesti multe si sa fii omorat, ai inceput de atunci sa le spui ca toate acestea trebuIe sa le rabzi de buna voie pentru mantuirea noastra. Totusi, ei neputand intelege daca sunt de la Dumnezeu sau de la om, dupa sase zile ai luat cu Tine pe Petru, pe Iacob si pe Iuan si i-ai dus pe muntele Taborului, ca sa le arati, inainte de Cruce, Slava Ta Dumnezeiasca, ca si in timpul patimilor Tale sa-Ti cante: Aliluia!

Icosul 2:

Intelesul cel greu de patruns al patimirii Tale cele de buna voie neputand sa-l inteleaga ucenicii Tai, Doamne, mai inainte de crucea Ta, ai dus pe trei dintre ucenicii Tai, intr-un munte inalt, ca sa vada minunea infricosatei Tale Schimbari la Fata si Dumnezeiasca Ta Slava, cea pururea fiitoare, ca atunci cand Te vor vedea rastignit sa inteleaga ca patima Ta este de buna voie si sa-Ti cante asa:

Iisuse, care de jos ai urcat pe un munte inalt, urca-ne si pe noi intru cele de sus, ca sa cautam desfatarea intru cele inalte.

Iisuse, care ai indepartat pe Petru si pe fiii lui Zevedeu de multimea gri-jilor lumesti, indeparteaza si mintea noastra de lucrurile pamantesti, ca sa invatam a ne feri de patimile cele josnice.

Iisuse, care cu multa truda ai dus pe prietenii Tai la o inaltime preafrumoasa, invata-ne si pe noi ca prin sudoare si multa truda sa ne nevoim in toate zilele.

Iisuse, care ai aratat ucenicilor, in tacerea rugaciunii, Schimbarea Ta la Fata, invredniceste-ne acum si pe noi credinciosii Tai, sa ne luminam cu dulceata cuvintelor Tale.

Iisuse, care ai aratat trei martori ai slavei Tale in linistea Taborului, da-ne si noua, celor tacuti si goi, sa cugetam totdeauna la Slava Ta.

Iisuse, care pentru Numele Tau s-a veselit Taborul si Ermonul, da-ne si noua, ca prin chemarea Preadulcelui Tau Nume, sa savarsim urcare la cele inalte.

Iisuse, Dumnezeul cel Preavesnic, bine este noua sa fim totdeauna sub acoperamantul harului Tau.

Condacul 3:

Alesii Tai Apostoli imbracati fiind cu putere de sus, Doamne, i-ai urcat in Tabor, ca sa invete a canta cele inalte si sa cugete la cele ceresti, iar nu la cele pamantesti. Imbraca-ne, dar, si pe noi cei cazuti intru cele dc jos si biruiti totdeauna de neputintele trupului, cu puterea si slava Ta, ca puterea Ta sa lucreze in neputintele noastre, si sa-Ti cantam Tie cu dragoste: Aliluia!

Icosul 3:

Vrand ca inainte de Cruce de patima cea de buna voie sa descoperi in parte Slava Dumnezeirii Tale, Hristoase, Mantuitorul nostru, ai ales numai trei dintre muritori care sa fie martorii acestei Slave: pe Petru care Te-a iubit mai mult decat toti si Te-a marturisit, primul dintre toti, Fiu al lui Dumnezeu, pe Iacob, care avand nadejdea bunatatilor viitoare, capul sub sabie si-a plecat si, astfel, a pus inceput mucenicilor Tai si pe Ioan cel feciorelnic, care mai mult decat toti, pastrand neprihanirea trupului si a duhului, a primit har osebit intru vederea unor negraite descoperiri si a Slavei Tale Dumnezeiesti. Impreuna cu ei primeste si de la noi aceste cantari de lauda:

Iisuse Cel ce de la Petru, mai inainte de Schimbarea la Fata, ai primit marturisirea, primeste si calda mea marturisire.

Iisuse, Cel ce aceluiasi Petru, in Tabor, i-ai dat indrazneala sa vorbeasca cu Tine, spune si inimii mele cele pasnice si bune.

Iisuse Cel ce pe fiii lui Zevedeu, pentru iubirea lor inflacarata, i-ai numit fiii Tunetului, nu ma birui cu tunetul maniei Tale.

Iisuse, Cel ce acelorasi ucenici nu le-ai ingaduit sa coboare foc din cer asupra samaritenilor, stinge focul patimilor mele launtrice.

Iisuse, ridica-ma impreuna cu feciorelnicul Ioan in Taborul cel de sus, intru curatia trupului si a sufletului.

Iisuse Cel ce Iacob a baut intaiul Tau pahar, gateste-mi si mie loc in rai.

Iisuse, Dumnezeul cel Preavesnic, bine este noua sa fim totdeauna sub acoperamantul harului Tau.

Condacul 4:

Furtuna a fost aratarea Dumnezeirii Tale in muntele Sinai deoarece in tunete si fulgere ai dat legea slugii Tale Moise; tot asa si in Horeb a fost duh de tarie ce despica muntii; vijelie si foc cand Ilie proorocul a vrut sa Te vada, totusi nu in vijelie, nici in cutremur si nici in foc nu a fost Domnul, ci in glas de adiere de vant Ti-ai aratat Fata si Slava Dumnezeirii Tale, precum si in muntele Taborului ai sezut in fata lor si cu bucurie Ti-au cantat: Aliluia!

Icosul 4:

Auzind Moise si Ilie in Tabor cuvintele Tale, ca vei sfarsi la Ierusalim, s-au facut martori la toata lumea, Doamne, ca Tu esti cu adevarat Fiul lui Dumnezeu, trimis de Tatal spre mantuirea oamenilor, asa cum a marturisit si glasul Sau din cer. Caci Moise a fost chemat din morti, ca sa marturiseasca celor tinuti in iad venirea Ta in lume. Ilie, insa, a fost chemat din rai, ca sa spuna lui Enoh despre Slava Ta, vazuta in Schimbarea Ta la Fata. Iar noi, mirandu-ne de taina aratarii proorocilor Tai in Tabor, cu umilinta iti cantam:

Iisuse, Cel ce ai vrut ca Vazatorul de Dumnezeu Moise sa-Ti priveasca Fata Ta, arata-ne si noua, in veacul ce va sa vie, dulceata cea dorita a Fetei Tale.

Iisuse, Cel ce de demult lui Moise i-ai aratat stralucirea Slavei Tale, arata-ne si noua, intru Imparatia Ta, Fata catre fata, bunatatea cea nespusa a Privirii Tale.

Iisuse, Cel ce in liniste si in glas de adiere de vant lin l-ai invatat pe Ilie descoperirea Ta, invata-ne si pe noi, in chip minunat si in liniste, nepatimirea dumnezeiasca.

Iisuse, Cel ce l-ai adus pe robul Tau Ilie in rai, in car de foc nearzator, ridica-ne si pe noi, in chip minunat, la inaltimea desavarsitei vietuiri.

Iisuse, Cel ce de demult in multe chipuri ai grait proorocilor, iar in Tabor le-ai vestit moartea Ta, hraneste cu cuvintele vietii vesnice si sufletele noastre cele flamande.

Iisuse, Cel ce prin gura a doi martori ai descoperit ucenicilor taina Schimbarii Tale la Fata, aprinde si credinta noastra cea rece cu adierile cele negraite ale Duhului Sfant.

Iisuse, Dumnezeul cel Preavesnic, bine este noua sa fim totdeauna sub acoperamantul harului Tau.

Condacul 5:

Stelei celei izvoratoare din Dumnezeu Te-ai asemanat prin stralucirea negraita a Preacuratului Tau Trup, Datatorule de Lumina, Doamne, cand, apropiindu-Te de ucenicii Tai care dormeau, ai inaltat Tatalui Tau, pe inaltimea muntelui, rugaciunea Ta de impacare. Atunci s-a luminat Fata Ta ca soarele si imbracamintea s-a facut mai alba decat zapada. Apostolii, trezindu-se, au vazut Slava Ta, a Unuia Nascut din Tatal, plin de har si de adevar si stand cu frica Ti-au cantat: Aliluia

Icosul 5:

Vazandu-Te Apostolii Tai in Tabor, avand chip de om si Schimbandu-Te la Fata intru Slava Dumnezeiasca si vorbind cu Moise si cu Ilie despre sfarsitul Tau, au inteles puterea Ta cea pururea fiitoare si Dumnezeirea ascunsa sub acoperamantul trupului, s-au spaimantat auzind cele graite si s-au desfatat de vederea Dumnezeiestii Tale Slave. Dar numai atat au vazut cat a putut sa incapa vederea ochilor trupesti, iar noi impreuna cu dansii Iti cantam:

Iisuse, Cel ce ai stalucit ucenicilor Tai Dumnezeiasca si nespusa Ta Slava, staluceste in inimile noastre Lumina Ta cea pururea fiitoare.

Iisuse, Cel ce ai impartasit pe intaistatatorii legii si harului cu Lumina Ta cea mai presus de lume, prin acea impartasire aduna mintea noastra ce rataceste pururea.

Iisuse, Cel ce in Tabor ai dezgolit putin fulgerul Dumnezeirii Tale, ascuns in trup, dezvaluie caderile in pacat, ascunse in constiinta noastra cea ticaloasa.

Iisuse, Cel ce cu razele Luminii celei necreate ale Trupului Tau ai luminat muntele Sfant, lumineaza cu lumina poruncilor Tale si sufletele noastre cele intunecate.

Iisuse, Cel ce prin Schimbarea la Fata ai luminat marginile lumii, lumineaza-ne si ne infrumuseteaza si pe noi cei intunecati.

Iisuse, Cel ce prin stralucirea Luminii Tale din Tabor ai curatat precum zapada pe ucenicii Tai, curateste-ne si ne innoieste si pe noi cei intunecati.

Iisuse, Dumnezeul cel Preavesnic, bine este noua sa fim totdeauna sub acoperamantul harului Tau.

Condacul 6:

Vazand binecuvantata si mantuitoarea Ta graire, Hristoase, Dumnezeul nostru, impreuna cu Moise si cu Ilie pe muntele Taborului, ucenicii Tai Petru, Iacob si Ioan s-au bucurat foarte. Petru avand glasul plin de iubire Dumnezeiasca a zis: “Doamne, bine este sa fim noi aici; daca voiesti, vom face aici trei colibe: Tie una si lui Moise una, si lui Ilie una”. Noi insa, nevrednicii, nu cutezam a Te intreba, ci cu smerenie Te rugam pentru mila si cu glas tremurand Iti cantam: Aliluia!

Icosul 6:

Nor luminos a stralucit in Tabor spre insemnare la toata lumea. Petru vorbea despre colibe, glasul Parintelui vestea Descoperirea si venirea Duhului Sfant i-a umbrit pe Apostoli si varful muntelui l-a inconjurat. Acestia si mai mult s-au infricosat si, intrand cu frica in nor, au simtit nepatrunsa Ta Dumnezeire si cu multa indrazneala Ti-au cantat unele ca acestea:

Iisuse, Cel ce pe Israel, de demult in pustie l-ai condus cu stalpul de nor, Insuti si acum arata-ne calea in imparatia Ta.

Iisuse, Cel ce pe Apostolii Tai, in Tabor, cu nor luminos i-ai invaluit, acopere-ne si pe noi cu roua Duhului Tau Cel Sfant.

Iisuse, Cel ce locuiesti in ceruri, in Biserica nefacuta de maini, arata-ne si noua biserica datatoare de lumina si umbra preacurata a Dumnezeirii Tale.

Iisuse, Cel ce nu ai vrut pe pamant corturi facute de maini, zideste-ne cortul cel launtric, cu bun chip, al Duhului Sfant, cu care sa mergem la ceruri.

Iisuse, Cel ce te imbraci cu lumina ca si cu o haina, imbraca-ne si pe noi cei dezbracati cu haina tesaturii Dumnezeiesti a neprihanirii si curatiei.

Iisuse, Cel ce ai intins cerul ca o piele, imbraca-ne si pe noi cei raniti in haina luminoasa ca zapada a cerestii Tale frumuseti.

Iisuse, Dumnezeul cel Preavesnic, bine este noua sa fim totdeauna sub acoperamantul harului Tau.

Condacul 7:

Vrand sa descopere taina cea din veac ascunsa a Dumnezeirii Tale, Hristoase, Parintele Tau ceresc, acum, iarasi, precum la Iordan, in timpul Botezului, a vestit ca Tu esti Fiul lui Dumnezeu, si astfel, cu glas, din nor, a marturisit zicand: “Acesta este Fiul Meu Cel Iubit, pe Acesta sa-L ascultati”. Iar Apostolii, infricosandu-se, au cazut cu fata la pamant, cantandu-Ti: Aliluia!

Icosul 7:

Noua si preaslavita descoperire s-a facut in Tabor, Stapane Doamne, cand Apostolii insisi, vazatori si slugi, auzind glasul Parintesc si tunet din nori s-au spaimantat si o noua revasare de lumina deodata i-a luminat si, privindu-se unul pe altul, s-au mirat si, cazand cu fata la pamant, Tie, Stapane, inchinandu-se, Ti-au adus aceste laude:

Iisuse, Cel ce esti Chipul Prealuminat al Ipostasului Parintesc, schimba viata noastra cea intunecata si necurata.

Iisuse, Cel ce esti stralucirea Slavei Parintesti, lumineaza sufletele noastre cele cazute si afundate in intuneric.

Iisuse, Cel ce esti minunat si infricosator in Slava Dumnezeirii Tale, innoieste vederea noastra cea duhovniceasca stricata prin pacat.

Iisuse, Prealine, Cel ce esti plin de iubire, prin stralucirea cea nespusa a Trupului Tau, toata necuratia sufletelor noastre fa-o mai alba decat zapada.

Iisuse, Lumina fara Inceput, in Lumina Ta din Tabor, arata-ne si noua Lumina Tatalui.

Iisuse, Lumina cea neschimbata in lumina cea nevazuta a imparatiei Tale, arata-ne si noua lumina Duhului.

Iisuse, Dumnezeul Cel Preavesnic, bine este noua sa fim totdeauna sub acoperamantul harului Tau.

Condacul 8:

In chip minunat si strain, Ti s-au aratat Moise si Ilie in Tabor, Stapane Doamne, vazand inchipuirea Ipostasului Dumnezeiesc si vorbind despre patima Ta cea de buna voie ce iti statea inainte. Acoperindu-i pe ei norul cel luminos si incetand glasul din cer, Slava Domnului s-a luat de la uce-nicii Tai, iar ei Ti-au cantat: Aliluia!

Icosul 8:

Cu totul ai fost intru cele de sus Cuvinte al lui Dumnezeu, cand Te-ai Schimbat la Fata in Tabor, dar nici de cele de jos nu Te-ai despartit. Iar cand proorocii au plecat si vederea Dumnezeiasca s-a sfarsit, Tu Te-ai apropiat de ucenicii Tai, ce cazusera de spaima la pamant si, atingandu-i cu mana le-ai zis: “Sculati-va si nu va temeti.” Iar ucenicii, deschizand ochii si nevazand pe nimeni, afara de Tine, s-au bucurat foarte si multumind lui Dumnezeu, Ti-au cantat asa:

Iisuse, Cel ce ai cuvintele Vietii vesnice, fii totdeauna cu noi in calatoria pamanteasca.

Iisuse, Cel ce ne-ai saturat pe noi cu privirea Dumnezeirii Tale, nu ne lasa pe noi singuri intru slujirea Ta.

Iisuse, Cel ce mai inainte de Cruce ne-ai lamurit Taina patimilor Tale de voie, da-ne noua totdeauna sa ne amintim de patimirea Ta.

Iisuse, Cel ce ne-ai aratat, mai inainte de moarte, Slava Ta, da-ne noua sa intelegem totdeauna indumnezeirea Trupului Tau.

Iisuse, Chipul cel neschimbat al Celui ce Este, innoieste in sufletele noastre privirea chipului si asemanarii Tale.

Iisuse, Cel ce esti pecetea cea asemenea Tatalui, insemneaza in trupurile noastre bunatatea cea nespusa a chipului Tau.

Iisuse, Dumnezeul Cel Preavesnic, bine este noua sa fim totdeauna sub acoperamantul harului Tau.

Condacul 9:

Toata firea s-a infricosat, vazand preaslavita Schimbare la Fata in Tabor, Hristoase Mantuitorule: Ingerii stand nevazut cu frica si cu cutremur, Ti-au slujit Tie, cerurile s-au spaimantat, pamantul s-a cutremurat, vazand Slava Domnului. Muntele Tabor care pana atunci era intunecat si fumegand s-a acoperit cu un nor luminos pentru ca pe el au stat preacuratele Tale picioare. Iar ucenicii Tai Doamne, neputand suferi sa vada Fata Ta au cazut la pamant, acoperindu-si fetele, pana cand sfarsindu-se vedenia Tu Insuti i-ai ridicat si ei Ti-au cantat: Aliluia!

Icosul 9:

Ritorii cei deserti de intelepciune, nefiind luminati de har, nu pot pricepe taina preaslavitei Tale Schimbari la Fata. Pentru aceasta, cand ai coborat cu ucenicii din munte, ai poruncit prietenilor Tai nimanui sa nu spuna din ceea ce au vazut, pana cand Fiul Omului nu se va scula a treia zi din mormant. Si ei tacand nu au spus nimanui nimic in acele zile, din cele ce au vazut si au auzit, dar in inima lor Ti-au cantat asa:

Iisuse, Cel ce pe nor de foc ai fost purtat izbaveste-ne cu lumina Ta de toata intinaciunea sufleteasca.

Iisuse, Cel ce Te-ai imbracat in intregul Adam, lumineaza firea noastra cea intunecata.

Iisuse, Cel ce ai desfatat pe ucenicii Tai cu stralucirea Dumnezeirii Tale, desfateaza-ne si pe noi totdeauna cu cuvintele invataturii Tale.

Iisuse, Cel ce ai luminat pe ucenicii Tai prin norul datator de roua, lumineaza-ne si pe noi totdeauna cu razele preaslavitei Tale Schimbari la Fata.

Iisuse, Cel ce ai sfintit Taborul cu preacuratele Tale picioare, indrepteaza picioarele noastre spre a sluji Tie pururea.

Iisuse, Cel ce cu nevinovatele Tale maini ai aratat ucenicilor sa urce in muntele Tau, indrepteaza si mainile noastre in lucrarea faptelor celor bune.

Iisuse, Dumnezeul Cel Preavesnic bine este noua sa fim totdeauna sub acoperamantul harului Tau.

Condacul 10:

Vrand sa mantuiesti lumea, Te-ai Schimbat la Fata in Tabor pentru noi, Doamne, ca sa ne faci vrednici de Slava Ta cereasca si sa schimbi trupul smereniei noastre, ca sa fie asemenea Slavei Tale la invierea cea de obste si in Imparatia Ta cea vesnica, pe care ai gatit-o, de la facerea lumii, celor ce Te iubesc pe Tine, de care sa ne invrednicesti si pe noi, precum pe Moise si pe Ilie i-ai invrednicit in Tabor sa Te vada Fata catre fata si sa-Ti cantam cu toti sfintii cantarea vesnica: Aliluia!

Icosul 10:

Imparate preavesnic toate le-ai facut spre mantuirea noastra. Pentru noi ai primit Preacuratul trup din Preasfanta Fecioara Maria si al venit in lumea aceasta avand chip de rob. Tot asa Te-ai Schimbat la Fata pe muntele cel sfant, ca sa luminezi intunericul din launtrul nostru, al celor ce stam in intunericul si in umbra mortii si sa ne faci pe noi, din fii ai maniei, fiii Tai preaiubiti. Pentru aceasta cu multumire Iti cantam:

Iisuse, pe Tabor chipul robului l-ai schimbat, ca pe noi sa ne faci din robi ai pacatului fiii lui Dumnezeu.

Iisuse, chiar trupul Tau l-ai dat la moarte, ca firea noastra cea cazuta sa o prefaci prin Tine.

lisuse, Cel ce in Tabor ai aratat frumusetea cea negraita a imparatiei Tale, intareste in noi pacea si adevarul Duhului Sfant.

Iisuse, Cel ce prin stralucirea Dumnezeiasca a trupului Tau toata faptura ai indumnezeit-o, innoieste-ne si pe noi prin indumnezeirea trupului la a doua Ta venire.

Iisuse, Cel ce ce in Tabor ai aratat focul Dumnezeirii Tale, arde cu foc nematerialnic si pacatele noastre.

Iisuse, Cel ce ai hranit acolo cu preadulcile Tale cuvinte pe ucenicii Tai, sfinteste si sufletele noastre cele flamande cu Sfintele Tale Taine.

Iisuse, Dumnezeul Cel Preavesnic bine este noua sa fim totdeauna sub acoperamantul harului Tau.

Condacul 11:

Cantare de umilinta aducem Tie noi nevrednicii, pentru Schimbarea Ta la Fata si strigam: da-ne noua, robilor Tai, inaltimea vietuirii ceresti si stralucirea Slavei Dumnezeiesti celei pururea fiitoare, iar cu inima curata invredniceste-ne, in chip gandit, sa iesim la muntele Tau cel sfant si sa vedem cu ochii mintii preaslavita Schimbare la Fata, ca sa-Ti cantam in chip luminos: Aliluia!

Icosul 11:

Fiind Lumina Nepatrunsa si Datator de Lumina, Iisuse, Lumina cea pururea fiitoare si fara de inceput, Lumina Ta ai adus-o in lume, pentru ca ai urcat cu Preacuratul Tau Trup in muntele Taborului si acolo ai aratat ucenicilor Tai Lumina cea Necreata si Dumnezeiasca si chipul Slavei Parintesti. Acestei lumini, mai presus de fire, sa ne faci si pe noi partasi, ca sa-Ti cantam din adancul sufletului unele ca acestea:

Iisuse Hristoase, Lumina cea Adevarata, intareste sufletele noastre, cu cugete bune, in toate zilele calatoriei noastre pamantesti.

Iisuse, imparate, Lumina cea fara inceput, aprinde din nou faclia cea stinsa a sufletului pana in ziua sfarsitului nostru.

Iisuse, Lumina Lina, care dai viata, trimite sufletelor noastre lumina si viata in ceasul cel infricosator al mortii noastre.

Iisuse, Lumina Sfanta, care luminezi si arzi, scoate-ne atunci din bezna intunericului.

Iisuse, Lumina Preadulce si Preasfanta insoteste-ne catre lumina palatului Tau ceresc printre vamile amare ale vazduhului.

Iisuse, Lumina cea mai luminoasa decat orice soare, lumineaza-ne in stralucirea sfintilor Tai, in ziua cea neinserata a Imparatiei Tale.

Iisuse, Dumnezeul Cel Preavesnic, bine este noua sa fim totdeauna sub acoperamantul harului Tau.

Condacul 12:

Daruieste-ne, Doamne Iisuse, harul Tau, pe care in Tabor l-ai dat alesilor Tai ucenici Petru, Iacob si Ioan si ne primeste pe noi ca si pe aceia, ca imbracati cu putere de sus si luminati de Duhul Sfant, avand inima curata si duhul innoit, sa urcam in Taborul cel gandit, mergand din putere in putere, nevoindu-ne mai mult in post si rugaciune si petrecand intru neprihanire, sa-Ti cantam cu vrednicie: Aliluia!

Icosul 12:

Cantand Preacurata Schimbare la Fata preaslavim Dumnezeiasca Ta Slava aratata in Tabor, ne inchinam Dumnezeirii si Puterii Tale si credem cu Petru ca Tu esti cu adevarat Hristos Fiul Dumnezeului Celui Viu, care ai venit in lume sa mantuiesti pe cel pacatosi si cantam impreuna cu Apostolii, din adancul sufletului: bine este sa fim noi aici impreuna cu Tine. Pentru aceasta nu ne rusina pe noi, cei neputinciosi si invechiti in trup, care credem intru Tine ci ne acopera cu Lumina Dumnezeiestii Tale straluciri pe cei ce cu dragoste Iti cantam Tie:

Iisuse, Soarele Cel Neapus, care ai rasarit in Tabor, lumineaza-ne cu Dumnezeiasca Ta stralucire.

Iisuse, Lumina cea ne ajunsa, care Te-ai aratat intru Schimbarea Ta la Fata, incalzeste-ne cu impartasirea harului Tau.

Iisuse, Biserica Vesnica a Ierusalimului Ceresc, salasluieste-ne in Cortul Tau Dumnezeiesc. Iisuse, Floarea cea binemirositoare a Raiului, inmires-meaza-ne si pe noi cu aromatele sfinteniei si ale curatiei.

Iisuse, Focul cel curatitor, Care ai vrut sa curatesti cerul si pamantul de orice intinaciune, curateste-ne si pe noi de toata intinaciunea trupului si a duhului.

Iisuse, Piatra cea pretioasa, Care ai luminat Sionul cel de Sus cu frumusete Dumnezeiasca, invredniceste-ne si pe noi sa vedem aceasta frumuse-te.

Iisuse, Dumnezeul Cel Preavesnic, bine este noua sa fim totdeauna sub acoperamantul harului Tau.

Condacul 13:

O, Preadulce si Atotbunule Iisuse, Cel ce in Tabor ai stralucit cu Slava Dumnezeiasca, primeste acum aceasta putina rugaciune a noastra, precum ai primit in muntele cel sfant inchinarea ucenicilor Tai, asa si pe noi invredniceste-ne sa ne inchinam preaslavitei Tale Schimbarii la Fata, ca stralucind in lumina faptelor bune, sa se lumineze prin Tine intunericul pacatului ce locuieste in noi si sa ne aratam vrednici mostenitori ai impa-ratiei Tale celei vesnice, unde cu toti sfintii sa-Ti cantam: Aliluia.

(de 3 ori)

Apoi se zice iarasi

Icosul 1

Iisuse, Fiul lui Dumnezeu Cel fara de moarte, lumineaza-ne pe noi cu lumina Fetei Tale.

Iisuse, Dumnezeul Cel Bun si puternic, trezeste-ne pe noi, cei ce dor-mim in adancul intunericului si in somnul pacatului.

Iisuse, Cel ce locuiesti intru lumina cea nepatrunsa, scoate-ne si pe noi din locul intunericului.

Iisuse, Cel ce ai umplut toata lumea cu Slava Ta, salasluieste-ne si pe in locasurile raiului.

Iisuse, Lumina lumii, slobozeste-ne din mana celui viclean pe noi cei ce stam in intuneric. Iisuse, Soarele Dreptatii, imbraca-ne in vesmantul ade-varului si al dreptatii, pe noi cei ce dormim in umbra mortii.

Iisuse, Dumnezeul cel Preavesnic, bine este noua sa fim totdeauna sub acoperamantul harului Tau.

Condacul 1:

Alesule Voievod si Imparat al slavei, pe Tine, Facatorul cerului si al pamantului, vazandu- Te pe muntele Taborului, schimbandu-Te la Fata intru slava, toata zidirea s-a mirat, cerurile s-au cutremurat si toti pamantenii s-au bucurat, iar noi, nevrednicii aducandu-Ti pentru Schimbarea Ta la Fata, inchinare de multumire, impreuna cu Petru din suflet Iti cantam: Iisuse, Dumnezeul cel Preavesnic, bine este noua sa fim totdeauna sub acoperamantul harului Tau.

RUGACIUNE

Doamne, Iisuse Hristoase, Dumnezeul nostru Care locuiesti intru Lumina Cea nepatrunsa, si esti Stralucire Slavei Tatalui si Chip al Ipostasulul Sau! Pentru ca a venit plinirea vremii, Tu, pentru mila cea nespusa fata de neamul omenesc cel cazut, Te-ai micsorat, chip de rob luand, Te-ai smerit pe Sine, ascultator fiind chiar pana la moarte. Totusi, inainte de Cruce si de patima cea de buna voie, in muntele Taborului, Te-ai schimbat la Fata, intru Slava Ta Dumnezeiasca, inaintea sfintilor Tai ucenici si Apostoli, ca atunci, cand Te vor vedea rastignit si dat mortii, sa priceapa ca patima este de buna voie si Dumnezeiasca. Invredniceste-ne si pe noi pe toti sa praznuim Preacurata Schimbare la Fata cu inima curata si cu minte neintinata, sa urcam in muntele Tau cel Sfant, in salasul Sfintei Slavei Tale, unde este glasul curat al celor ce praznuiesc, glasul nespusei bucurii, ca acolo, impreuna cu Sfintii, Fata catre fata, sa vedem Slava Ta, in ziua cea neinserata a imparatiei Tale si sa preaslavim Preasfant Numele Tau, impreuna cu Cel fara de inceput al Tau Parinte si cu Preasfantul si Bunul si de Viata Facatorul Tau Duh acum si pururea si in vecii vecilor. Amin.

MARIA ,DAR UNDE ESTI? SI VAD CUM HAINELE MELE ROSII ,AU DEVENIT ALBE SI STRALUCITOARE CA LUMINA !

Noapte de 28 -29 Iulie 2017 ora 2,30 !

Dragii mei,

În aceasta noapte dragilor, cand abia imi terminasem Rugaciunea, aud glas care ma intreaba:

" Maria,dar unde esti ?
Cu ce te-ai îmbracat? Cu acestea roşii?
Ar trebui sa le iei pe acestea ,că Te-ai schimbat la faţă!"

Clipă în care dragilor, nu mai sunt in patul meu, ci sunt pe o pajiste verde sub un Cer alb stralucitor.
Privesc la săndălutele mele si le vad rosii.
La fel erau si hainele mele, numai că, în clipa urmatoare o Lumina alba, orbitor de stralucitoare, a început sa-mi acopere rosul încaltamintei mele,asa incat,le vedeam albe precum zăpada în razele Soarelui puternic.
Apoi ,LUMINA alba ,orbitor de stralucitoare, a inceput sa ma cuprinda de la încaltaminte în sus, astfel incat,hainele mele rosii au devenit albe ca Lumina .
Totul in jurul meu, era doar Lumina alba orbitor de stralucitoare.
Eu nu mai aveam haine colorate si nici incaltaminte colorata, totul era numai Lumina alba,orbitor de stralucitoare.
Prieteni dragi, am plans de uimire,de bucurie,asa cum am plans cand IISUS HRISTOS a aparut in camera mea, îmbracat in rosu si cu Coroana de spini pe cap,spunandu-mi mie roabei Sale:

Iar aici ,mai jos,articolul in toata frumusetea lui Divina:

8 Mai 2015, ora 8,30 dimineaţa !

Hristos a Înviat !

Dragii mei,

În această dimineaţă de Mai, în timp ce mă rugam la Bunul Dumnezeu şi la Măicuţa Domnului ca să mă ajute pentru a-mi putea ajuta şi eu Semenii la randul meu,ceva uimitor şi cu totul minunat se întâmplă.

Dragilor ,îmi doresc ca prin toate câte scriu pe Blog, să ajung la sufletul Semenilor nostri si sa-i conving sa se intoarca la Credinţă. Şi tocmai când mă rugam aşa, aud glas mirat care imi spune :

"Al tău cuvânt ?

Al tău cuvânt, este Cuvântul Lui Dumnezeu !

Cuvântul Lui Dumnezeu,sunt repetarea Poruncilor.

Şi în acest moment dragii mei, fără ca să deschid gura mea, ,aud glasul sufletului meu care strigă pur şi simplu aşa :