MORMÂNTUL MAICII DOMNULUI , LA AL CĂRUI CĂPĂTÂI STĂ RASTIGNIT ÎN CARNE ŞI OASE, IISUS HRISTOS , FIUL SĂU MULT PREA IUBIT !

4

Eram singura în camera mea şi ,în genunchi fiind mă rugam la BUNUL DUMNEZEU şi la MĂICUŢA  DOMNULUI.
Brusc, mă aflu în altă parte ; într-un loc minunat şi dumnezeiesc de frumos şi luminos.
Văd  un MORMÂNT alb - argintiu foarte stralucitor, aşa cum sunt cavourile ca forma, cavouri din zilele noastre.
Numai că, acest MORMÂNT avea de-a stânga si de-a dreapta sa, câte un MÂNER din STELE rupte ca din SOARE, atât de tare străluceau.
                 
La căpătâiul MORMÂNTULUI de LUMINĂ alb-argintie stralucitoare, a apărut din CER o SFÂNTĂ CRUCE albă, orbitor de strălucitoare, Sfanta Cruce pe care era RASTIGNIT IISUS HRISTOS în carne şi oase, viu fiind şi rastignit pe CRUCEA SFÂNTĂ de LUMINA venită din CERUL SFÂNT.
Afară, CERUL era ca de noapte albastra transparenta.
În MORMÂNTUL de LUMINĂ ALBĂ-ARGINTIE, stătea întinsa ca si în carne si oase, MAICA DOMNULUI, având pe braţul stâng pe PRUNCUL  IISUS !
MAICA DOMNULUI cu PRUNCUL IISUS în braţe, întinsă ca şi -n MORMÂNT, stralucea mai tare decât SOARELE.
Daca la SOARE mai îndrăznim să ridicăm ochii şi -l vedem, la MAICA LUI DUMNEZEU întinsă în MORMÂNTUL de LUMINĂ,Mormant cu MÂNERE de STELE şi cu IISUS FIUL EI PREA SCUMP rastignit pe SFANTA CRUCE venită din CER, nu am putea privi, deoarece ,ne-ar orbi LUMINA dacă s-ar întâmpla asa ceva în viaţa noastra pământească.
Din CERUL SFÂNT s-a făcut ca un TUNEL de LUMINĂ alba ,orbitor de stralucitoare ,ca o punte ce se revărsa peste MORMÂNTUL  MAICII LUI DUMNEZEU şi peste SFANTA CRUCE pe care, era RASTIGNIT în carne şi oase IISUS HRISTOS, la căpătâiul MAMEI SALE şi a MAICII noastre a tuturor,  PURUREA FECIOARA MARIA. 
Izvor necontenit, izvor nesecat de LUMINĂ albă orbitoare, curgea din CERUL SFÂNT de noapte, peste MORMÂNTUL  MAICII DOMNULUI cu IISUS RASTIGNIT la căpătâiul Ei.
Ştim cu toţii fratilor că, PREA SFÂNTA NĂSCĂTOARE de  DUMNEZEU a fost ridicata la Cerul Sfant cu tot cu trup.
Eu am văzut această MARE TAINĂ, dar când voi găsi caietul în care mi-am notat, voi scrie aici întocmai precum mi s-a arătat.
Închipuiţi-vă fraţilor un CER de noapte albastra, din care, se revarsa O LUMINA alba orbitoare,  peste MORMÂNTUL ALB-ARGINTIU cu MÂNERE din STELE, rupte ca din SOARE,  MORMÂNT în care, se vedea ca si -n carne si oase, MAICA LUI DUMNEZEU cu PRUNCUŢUL IISUS în braţe, stralucind mai tare ca Soarele, şi care, are la căpătâiul Său pe FIUL mult  PREA IUBIT, RASTIGNIT fiind,viu fiind,pe SFANTA CRUCE de LUMINA alba orbitor de stralucitoare.
Cam ce aţi simţi ? Cum s-ar schimba viaţa fiecăruia dintre voi?
Vă spun eu, fraţilor : nu aţi mai avea absolut nicio îndoială în ceea ce priveşte EXISTENŢA LUI DUMNEZEU, A MAICII DOMNULUI ,PRECUM ŞI A TAINELOR SALE !
                                          Cu dragoste şi cu preţuire, Maria.