Dragii mei,
În această dimineaţă, în timp ce mă rugam la Bunul Dumnezeu si la Măicuţa Domnului, ţinând lipită de pieptul meu Sfanta Cruce a Lui Hristos, brusc ceva uimitor se intamplă.
Vedeam dragilor, cum Sfanta Cruce s-a imbracat dumnezeiesc de frumos cu o ramură de flori albastre violet, de forma trandafirilor.
Apoi, sunt dusă cu sufletul într-o Sfanta BISERICĂ nu prea mare,dar care are ziduri groase si racoroase.
Aici fratilor, vad picturile vechi si care erau cam sterse de vreme si de vremuri.
Ma aflu chiar in mijlocul Bisericuţei foarte reci, si chiar simt ca-mi este frig.
Privesc in jurul meu, si vad uşa de la intrare, dar nu vad SFANTUL ALTAR.
Turla pornea din interiorul Sfintei Biserici, era foarte înaltă ,iar pictura din interiorul ei, nu mai putea fi deslusita.
De atâta vechime ca si ani, picturile s-au sters.
În faţa mea dragilor ,văd multe cămăruţe; si ma indrept la indemnul unui glas, spre o anume cămăruţă.
Aici ,in locul Sfantului Altar ,vad un Mormânt ce era acoperit cu o lespede mare de piatra.
Era foarte multă umezeală aici, si tremuram de frig.
Mă întorc din nou cu faţa spre uşa de la intrare, si pe partea stângă cum se intra in Bisericuţă, vad un Cavou din piatră, ce era mai înalt la un capăt.
Pe acest Cavou se aflau pe o suprafaţă de trei sferturi, numai flori frumoase, de toate culorile.
Pe celălat sfert, la căpătâi, văd O Sfântă Icoană de dimensiuni mari, în care era pictat Domnul si Mântuitorul nostru Iisus Hristos.
Mântuitorul ,părea ca este mort si asezat ca si in Mormânt in acea SFANTA ICOANA. Avea înfăşurat pe după trupul Său, pe după mijloc, o pânză albă stralucitoare.
Un glas imi spune, ca să mă apropii de Sfanta Icoana de pe Sfantul Mormânt.
Mă apropii cu inima stransă si cu lacrimi pe obraji, si spre uimirea mea, ÎL văd pe IISUS HRISTOS, cum înviază în acea Sfanta Icoana. Deschide ochii, clipeste, imi zâmbeste desi era culcat pe lespedea de piatra.
Sfanta Icoana cu IISUS viu în carne si oase, era împodobită cu multe flori frumoase si luminose. Mă apropii si sărut Sfanta Icoana cu IISUS viu; Îi sărut Mâna Sa dreaptă.
Am atins cu buzele mele, pielea rozie a Mântuitorului, am simţit căldura Mâinii Lui Iisus ;avea pielea moale si catifelată si foarte caldă.
În spatele meu, au apărut două persoane in vesminte negre, ce păreau a fi călugări.
Eu le vorbeam acestor calugari, si le spuneam ca IISUS este viu, si ca I-am sarutat Mâna Sa. Dar Călugarii,păreau că nici nu mă aud si nici nu mă vedeau.
În acest moment ,IISUS dispare din SFANTA ICOANA, dar în clipa următoare ÎL văd din nou, în mijlocul Sfintei Bisericuţe, în carne si oase, răstignit pe Sfanta Cruce.
Crucea pe care Iisus a fost rastignit, era imensa ca si mărime, si părea ca a fost făcută din trunchiul brut, al unui copac mare.
IISUS HRISTOS, era acum chinuit si rastignit pe Crucea imensa.
Pe cap ,avea O Coroana cu spini lungi si extrem de ascuţiţi. Sângele Sfânt, Îi şiroia de pe frunte în râuri lungi ,pe obrajii Săi, peste care a fost lovit, bătut cu urzica, scuipat si pălmuit cu sălbăticie, de oamenii acelor vremuri.
Îl privesc si-mi dau lacrimile pentru durerea SA, pentru ca noi sa ne mântuim. ÎL rog pe IISUS ca sa-mi dea mie PĂTIMIRILE SALE, căci eu sunt plina de păcate, iar EL este FIUL LUI DUMNEZEU si al MAICII PURUREA PREA CURATEI FECIOAREI MARIA, si este fara de păcat, fiind DUMNEZEU adevărat din DUMNEZEU adevărat.
Iisus ma privea ,si din ochii Săi curgeau Lacrimi de Sânge.
În dreapta uşii de la intrare , văd dragilor o măsuţă nu prea mare, pe care erau multe vesminte preotesti.
Cei doi Călugari, s-au apropiat de măsuţă, si umblau prin acele vesminte. Păreau că intraseră în panică ,si ca nu mai stiau ce si cum să aseze la Mormântul Sfant.
Toate Vesmintele erau albe si aurii, dar erau tare decolorate de vremuri si vremi, asa cum si picturile din interior erau sterse.
În stanga Mormântului Lui Iisus Hristos, mai era un Cavou, dar pe acesta nu era nicio floare si nicio Icoana.
În clipa ce a urmat dragilor, am tresaltat puternic, cum stateam in genunchi la Rugaciune in camera mea, semn că revenisem cu sufletul in trupul lasat in camera mea. Era sa ma duc jos, cand am intrat din nou in trup. Mai aveam pe obraji, lacrimile din SFANTA BISERICUTA , acolo unde se afla MORMÂNTUL DOMNULUI si MÂNTUITORULUI nostru IISUS HRISTOS.
Dragii mei, eu nu am fost niciodată la Mormântul Sfant !
Dar iată că acum ,prin grija si Darul Duhului Sfant,am fost luată din trupul de carne, si dusă la Mormântul Scumpului nostru Mântuitor, care s-a jertfit pe Cruce , pentru ca noi sa ne mântuim, şi Căruia I se cuvine toată cinstea ,slava si Închinarea, acum si pururea si-n vecii vecilor AMIN.
Cu dragoste, Maria.
Impresionant!
RăspundețiȘtergere