luni, 3 martie 2014

AM VĂZUT SCHIMBAREA LA FAŢĂ , A MÂNTUITORULUI , PAS CU PAS ! IISUS HRISTOS , SE ÎMBRACĂ CU LUMINA CA SI CU O HAINĂ , PE VÂRFUL MUNTELUI FOARTE ÎNALT !

xx                                6 Aprilie 2004, ora 6,18 dimineaţa !

O Lumină ca un fulger, o Lumină albă orbitor de stralucitoare, îmi luminează ochii mei închişi, mă trezeste şi mă face sa tresalt de pe pat, clipă în care vad cu ochii închişi ,ceva minunat de frumos.
Văd un Vârf de munte foarte înalt,  care era luminat ca de UN SOARE nevăzut, un Soare puternic.Pe acest vârf de munte ,nu era vegetaţie, ci numai LUMINĂ albă ,orbitor de stralucitoare.
Pe vârful acestui munte, nu stiu cum ajung si eu, putin mai la distanţă de vârful propriu zis.
Deci ÎL văd aici , chiar în vârful MUNTELUI, pe IISUS  HRISTOS, cu vesminte gri cu maro deschis catifelate.
Mântuitorul privea spre APUS, de pe vârful muntelui foarte înalt,vârf ce era rotund ca si formă.
Totul se petrecea sub un Cer ca un amurg stralucitor foarte, ca atunci când Soarele a apus. 
Mântuitorul era în picioare pe VÂRFUL MUNTELUI, cu vesminte lungi gri-maronii catifelate, cu acelaşi păr castaniu şi inelat lunguţ până pe umeri.
IISUS  HRISTOS, era înconjurat de LUMINĂ  albă ,orbitor de stralucitoare, până la mijlocul trupului SĂU; de jos de la picioare şi până la talia SA, era cuprins în LUMINA  albă orbitoare, care tot crestea si ÎL cuprindea pe MÂNTUITORUL tot mai mult. Eu eram mai la distanţă, în spatele LUI  IISUS. 
Într-o clipită apare în faţa LUI  IISUS  HRISTOS, cam la doi metri distanţă ,un bărbat mai în vârsta,îmbrăcăt cu vesminte lungi maro deschis, cu barba lungă albă, şi cu ceva maro ca un coif  pe cap.
Acest bărbat arăta ca UN SFÂNT, şi stătea în genunchi la doi metri de IISUS , si nu îndrăznea sa ridice privirea din pământ. Ţinea capul în pieptul său,  şi şi- a întins mâinile  sale, spre IISUS, dar fara sa îndrăzneasca a-L privi pe MÂNTUITORUL.
Mântuitorul din mijlocul LUMINII  ORBITOARE, în care era cuprins ,îi întinde MÂNA  SA  stângă şi îi ţine mâinile OMULUI acestuia foarte in vârstă, în MÂNA  SA ! Pe amândouă Mâinile acelui OM foarte în vârstă, le-a cuprins cu uşurinţă în MÂNA SA stângă şi le ţinea foarte strâns. În spatele LUI  IISUS  HRISTOS, cam la vreo 20 metri, mai jos de vârful muntelui de LUMINĂ , cineva...,o altă persoană ce părea că-l astepta pe OMUL foarte în vârstă, privea cu uimire, la toate câte avea în faţa ochilor.
Era copleşit de uimire, văzând cum de jos în sus, MÂNTUITORUL se tot îmbrăca cu LUMINA  ALBĂ ,orbitor de stralucitoare.
Bătrânul cu barba lungă si albă, şi-a lăsat mâinile sale, în MÂNA STÂNGĂ a LUI  IISUS, dar privirea nu o ridica din pământ, ca şi cum l-ar fi orbit LUMINA , în care se tot îmbrăca IISUS  HRISTOS. 
Iar eu, care eram la circa 10 m distanţă în  spatele MÂNTUITORULUI, priveam şi trăiam pe viu, cum  IISUS  HRISTOS, s-a îmbrăcat cu LUMINA albă orbitoare, pe VÂRFUL  MUNTELUI, sub amurgul si zările Apusului.
Vedeam cum LUMINA alb orbitoare, ÎL cuprinde pe IISUS până la gât..şi urma să-l mai cuprindă , până să-L acopere tot. 
În cealaltă clipă, tresalt foarte puternic în pat, ca si cum as fi căzut de la înălţime şi cu lacrimi de bucurie , imi notez toate câte am văzut ! Iar acum, după aproape10 ani ,a venit momentul să împart toate aceste bucurii de la DUMNEZEU, cu voi dragilor, care ÎL iubiţi pe DUMNEZEU şi pe MAICA  DOMNULUI cu toţi SFINŢII  SĂI !
IISUS  HRISTOS, S-a îmbrăcat  cu LUMINA alb orbitoare, nu într-o clipă, ci treptat ,astfel încât cei doi bărbaţi care era cu EL, să poată vedea ce se întâmplă pas cu pas.
Dragii mei, aceasta minunată TAINA ,în care IISUS SE ÎMBRACĂ  CU LUMINA  albă orbitor de stralucitoare, se cheamă SCHIMBAREA  LA  FAŢĂ  , pe care noi o sărbătorim cu dragoste, în fiecare an la 6 august !
Sunt si eu copleşită de toate aceste TAINE, şi nicodată nu o să-I pot mulţumi BUNULUI  DUMNEZEU, pentru MINUNILE  pe care le trăiesc, numai cu VOIA SA !
A început SFANTUL ŞI MARELE POST, dragii mei, si trebuie sa încecam sa fim mai buni, mai înţelegători cu cei din jurul nostru,sa facem fapte bune celor necăjiţi, sa postim atât de la mâncare ,dar mai ales..sa ne înfrânăm limba, care poate aduce multă suferinţă semenilor, dacă o lăsăm slobodă.
SFÂNTA  SPOVEDANIE ,ne va uşura sufletul de păcate ,şi va face loc SFINTEI şi DUMNEZEIESTII  ÎMPĂRTĂŞANII, care ne va curăţi sufletul de întinăciunea păcatelor.
Să mergeţi la SFANTA BISERICA, sa staţi de vorba cu PĂRINTELE  DUHOVNIC, şi sa nu vă fie teamă, sau ruşine sa va marturisiţi toate păcatele. 
Toate câte le mărturisim, toate ne vor fi iertate.

                            Cu dragsote si preţuire, Maria.

Niciun comentariu:

Trimiteți un comentariu