OZN - URILE SUNT O CERTITUDINE !

                                     24 August anul 2000, dimineaţa !

Stăteam la bloc, în anul 2000 . Şi dimineaţa la 8,40 stând la etajul 3, am ieşit puţin pe balcon ca să privesc CERUL, să-i dau bună dimineaţa şi să-l întreb ce mai face.
M-am aşezat pe scaun şi sorbeam din priviri cu ochii deschişi, strălucirea CERULUI senin ,de vară.
Şi chiar în faţa mea, la înălţimea mea, la un braţ întins ca şi distanţă, apare UN  OBIECT rotund, sub formă unui DISC.
Acest DISC, era perfect ca formă, rotund perfect, şi pe margini, numai pe margini, avea culoarea violet, precum liliacul violet, apoi culoarea slăbea în intensitate până la alb strălucitor şi incolor în ultima fază.
Sub DISCUL care a devenit incolor  şi care avea în interiorul lui multe cerculeţe ,prinse ca într-o pânză de păianjen, cerculeţe ce pulsau, respirau, a mai apărut UN  ALT  DISC, perpendicular cu primul, doar că, puţin mai mic, nu cu mult mai mic.
Şi acest DISC, arăta ca şi cel de deasupra lui, adică primul.
Sub al doilea DISC, a apărut şi AL  TREILEA, care era perpendicular cu cele 2 de deasupra lui, numai că, era şi mai mic faţă de cel din mijloc, şi mult mai mic, faţă de primul apărut pe care eu l-am descris.
Şi acest al TREILEA DISC, arăta ca si primul, ca si cel din mijloc, ca si formă ,culori, şi cerculeţele multe şi incolore, ţesute ca într-o pânză de păianjen.
Şi astfel vedeam liber, adică cu ochii deschişi, cele 3 DISCURI, perpendiculare şi la distanţă cam de-o palmă unul faţă de altul, şi de 3 mărimi diferite,
PRIMUL apărut era şi cel mai mare, apoi sub el, adică înspre Pământ, era cel mijlociu care era uşor mai mic, şi sub cel de-al doilea, adică sub cel din mijloc, la aceeaşi distanţă a apărut şi cel de-al treilea, care era mai mic decât cel din mijloc sub care era, şi mai mic, foarte mic, faţă de primul care era deasupra celor două.
Au stat aşa preţ de 5 secunde , după care au plecat ca prin plutire spre Soarele care era deja pe CER, şile-am privit până erau mici ,foarte mici, şi nu le-am mai văzut.
Aveau o viteză uluitoare, şi au plutit în aer, în aceeasi formulă, nu s-au depărtat unul de altul.
Dragii mei, UNIVERSUL acesta mare, nu poate omul a-l descoperi tot. Ci numai cât vrea BUNUL  DUMNEZEU, ca să lase să fie descoperit.
Oamenii spun că, au descoperit "PARTICULA  LUI  DUMNEZEU ".
Vă spun eu , că n-au descoperit nimic ! 
Pe DUMNEZEU ,ÎL  descoperim în sufletul nostru fiecare după CREDINŢA noastră, mai multă sau mai puţină.
DOVADA  VIE, sunt eu ! Eram un om obisnuit, care mergea la BISERICĂ din păcate, numai din an în Paşti, apoi L-AM DESCOPERIT cu VOIA SA, pe DUMNEZEU în inima şi-n sufletul meu, şi iată-mă acum , că vin la voi pe această cale, şi cu dragoste vă sfătuiesc ,să credeţi şi să vă închinaţi LUI, şi MAICII DOMNULUI, şi veţi primi răsplată în CERURI, fiecare după CREDINŢA şi după faptele pe care le-aţi făcut, faptele bune !
               Cu dragoste, Maria.