DUPA AMIAZA DE SEPTEMBRIE, 2004 !
Eram la biroul meu de-acasa, si lucram. Brusc, ochii mi se inchid, instantaneu, si astfel ,vad, un interior de SFANTA BISERICA in semiintuneric, si USILE SFANTULUI ALTAR, USILE IMPARATESTI, erau larg deschise, si in SFANTA BISERICA, nu se afla nimeni; nici macar ,Preotul.
Astfel, vad cum din SFANTUL ALTAR, iese O LUMINA ALBA ,orbitor de stralucitoare, iar deasupra SFINTELOR USI, aceeasi LUMINA ALBA, statea ca O AUREOLA, deasupra SFINTELOR USI, larg deschise.
Intr-o clipa ,intre USILE SFINTE, apare INSUSI MANTUITORUL nostru, IISUS HRISTOS, in vesminte albe, orbitor de stralucitoare, cu parul, castaniu, lung,pana pe umeri, si inelat, cu MAINILE SALE, larg deschise, ,ca si cum, ar tine, ambele USI, ca sa nu se inchida, si sub bratele SALE, era cate un copilas, de circa 5 - 6 anisori, in vesminte albe ,lungi si stralucitoare, ca niste INGERASI.
MANTUITORUL, priveste in SFANTA BISERICA ,goala, nu era nimenea, care sa-L intampine si sa I se inchine LUI.
Brusc, aud UN GLAS, care spune asa:
"STRABATUL, COASTEI !
STRABATUL, CRUCII "!(si glasul disapre).
Dragii mei! STRABATUL COASTEI...,cred ca ,vrea sa ne spuna, cum ca, MANTUITORUL, pe CRUCE fiind RASTIGNIT, un soldat, I-A strapuns COASTA SA, cu sulita, de unde a iesit, apa si sange.
Iar STRABATUL CRUCII, stim cu totii, PATIMIRILE MANTUITORULUI, cand a fost RASTIGNIT, pe SFANTA CRUCE!
Noi sa fim buni si milostivi, si sa avem CREDINTA neclintita, si ne vom bucura, de LUMINA INVIERII, DOMNULUI nostru IISUS HRISTOS !
Cu pretuire si cu dragoste,
Maria.
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu