CEL MAI MARE CUVANT, AL CREDINTEI...! PRIMESTE-MA DOAMNE, IN IMPARATIA TA !

Noapte de octombrie, 2009, cand , in timp ce ma rugam, aud GLAS, puternic, care spune asa:
                              "SFANTUL ETIOPIE, CEL MARE,! CELA MAI MARE CUVANT, AL CREDINTEI "!(apoi alt GLAS, spune):
                               "POMENESTE-MA DOAMNE, IN IMPARATIA TA !
                               DOAMNE ! DOAMNE ! AUZI GLASUL MEU !
                               BINECUVANTAT, ESTI DOAMNE, INVATA-NE PRE NOI."..(si glasul dispare).
Fratilor ! Binecuvantat , este BUNUL DUMNEZEU, pentru toate cate ne daruieste, si pentru IUBIREA SA, de oameni.
                                   22 sept.2009, ora 23.
Sunt in camera mea, si ma rog , la SFANTUL MARE MUCENIC, PANTELIMON ! In timpul RUGACIUNII, mele , vad cu ochii inchisi, UN CER de noapte, albastra, si pe CER, O LUMINA ALBA starlucitoare, ca o carare, ce cobora din CER. In mijlocul, cararii, de LUMINA, care coborase din CERUL noptii, IL vad, pe IISUS HRISTOS, in carne si oase, cu vesminte, albastre violet, cu alb si rosu deasupra celor violet. Mantuitorul, nu statea in picioare, ci era,in aceasta lumina, bust;pana la jumatatea trupului. De la jumatatea trupului, era acoperit, de-a stanga si de-a dreapta, de 2 aripi de LUMINA alba, unite intre ele, care acopereau, ca si lungime, tot CERUL, iar unirea dintre cele 2 Aripi, era facuta , printr-un MEDALION, rotund, argintiu si foarte stralucitor, mare, cat O MONEDA, de 50 bani. Acest MEDALION, stralucea, ca si SOARELE pe CER, pulsa de stralucire. Parea a fi, din aur alb.
MANTUITORUL, stralucea de LUMINA, pe CERUL noptii, in mijlocul LUMINII.
UN GLAS, imi sopteste, pur si simplu asa:
                                      "CINSTITUL OMOFOR "!
Deci, eu vedeam, pe CERUL de noapte, CINSTITUL OMOFOR, iar deasupra CINSTITULUI OMOFOR, in mijlocul lui, statea IISUS, MANTUITORUL LUMII, viu, in carne si oase..
             Ca intotdeauna, cu dragoste,
                                                        Maria.